„Traian Băsescu e un deşeu politic toxic care trebuie fie incinerat fie reciclat”. Citatul este din Mircea Geoană. „Prostănacul” lui Iliescu trage cu sete.

Delirul mesianic, la un pas

“Mai aveam puţin şi îl suspectam de delir mesianic când s-a comparat cu Sfântul Gheorghe, care se luptă cu nu se ştie ce balaur, moguli, oligarhi, mafie. Mă aşteptam să dea numele măcar unui singur mafiot, grup de interese, dar nu poate să facă lucrul acesta, pentru că ar însemna să îşi dezvăluie propria clientelă politică”- Ludovic Orban despre Traian Băsescu.

Retro

Comandantul jucător

Pe vremea cand era sef pe vapor, Traian Basescu a fost suspectat ca ar fi vinovat de incendierea mai multor nave in portul Rouen de pe Sena. In iarna 1981/1982, in marele port Rouen de pe Sena maritima a avut loc un dezastru: incendierea mai multor nave, sinistrul soldandu-se cu imense pagube materiale. Autoritatile portuare au suspectat o nava romaneasca, „Arges”, aflata sub operatiuni de descarcare a unui produs deosebit de primejdios, foarte inflamabil, denumit „nafta”. Comandantul vasului romanesc era o persoana care va face o cariera meteorica pe cerul politicii postdecembriste romanesti, Traian Basescu.
Actualul presedinte suspendat al Romaniei era la primul sau voiaj in calitate de comandant de nava. Istet si pe „faza”, prima sa grija a fost sa impiedice accesul autoritatilor franceze la bord exact atata timp cat sa se modifice „ceva” la instalatii, astfel incat oficialii sa nu poata dovedi vinovatia vaporului romanesc. A ramas, insa, in Justitie, un litigiu de 12 milioane de dolari. Pe vremea aceea nu exista presa libera si nici ziaristi gaozari care sa-si bage nasul unde nu le fierbe oala. Episodul ar fi ramas pe vecie necunoscut marelui public daca insusi protagonistul sau principal nu l-ar fi evocat la emisiunea „Starea de veghe – in spatele usilor inchise” a postului Prima TV (23/24 iunie 1998, incepand cu ora 23,30). Subiectul: relatiile cu Securitatea. Reproducem pasajele esentiale de pe banda pe care a fost inregistrata emisiunea.

Vina nedemonstrata

„…Noi eram sub controlul organelor de Securitate toti, de la ospatar pana la comandant, prin aceea ca anual primeam un aviz de navigatie … Spre exemplu, sunt cateva episoade foarte interesante, as spune … care au facut obiectul de interes al organelor de Securitate din Romania in mod cert. Spre exemplu, cand eram comandant pe „Arges”, la 3 luni de cand imi obtinusem brevetul de comandant. Am luat foc in portul Rouen, nu numai eu, 38 de nave au fost in incendiul din Rouen in Franta. Nava suspectata ca a generat poluarea, care a facut ca tot bazinul portului Rouen si Sena sa fie tot o flacara pe o intindere de trei km, a fost nava mea, pentru ca era nava cea mai mare din zona si descarcam nafta in dana rafinariei „Sholfrancaise”. (n.r. – aici este posibil ca in textul tiparit sa se fi strecurat o eroare de transcriere a benzii, iar numele corect al rafinariei sa fi fost „Shellfrancaise”, ceea ce, in fond, nu schimba esential datele problemei). Am stat acolo 28 de zile in ancheta. Legislatia franceza functiona corect. Adica nu trebuia sa dovedesc eu ca nu s-a produs poluarea de la mine, ci autoritatile franceze trebuiau sa dovedeasca ca s-a produs poluarea de la mine. In cele 28 de zile m-am prezentat si la tribunal, am fost si in ancheta organelor de Justitie franceze si, dupa 28 de zile, instanta s-a pronuntat ca nu poate fi probata vina navei „Arges”. Am plecat, dar au ramas un litigiu, o acuzatie la adresa navei de circa 12 milioane de dolari, o cerere de daune … A fost un litigiu, am explicat organelor de Securitate ce s-a intamplat cu noi acolo si acum pot sa o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva in instalatie inainte sa permitem accesul autoritatilor franceze la bord, ceea ce a facut imposibila demonstratia, demonstrarea vinei noastre … Acasa nu puteam sa nu-i spun care a fost realitatea macar armatorului, armatorul nu puteam sa mi-l mint, iar in echipaj erau destui care stiu ce s-a intamplat”, a relatat ex-comandantul Basescu.

Presedintele joaca tot la cacealma

Episodul de pe Sena maritima mi-a revenit in memorie cand am vazut ca fostul comandant-jucator, ajuns dupa un sfert de secol, presedinte-jucator, joaca tot la cacealma. Ma refer desigur la circul numit „Demisia in 5 minute”. Nu ma intereseaza onoarea personajului, se pare ca nici pe el nu-l intereseaza. Esential pentru mine, in calitate de cetatean roman, este sa fiu condus de un presedinte serios, echilibrat, corect, caruia nici macar sa nu-i treaca prin cap obstructionarea justitiei, indiferent ca e romana sau franceza, sau de oriunde ar fi, nici sa nu-i treaca prin cap. Personal nu am nevoie nici de presedinte care sa-si dea ouale la numarat, nici de presedinte jucator. Doar de PRESEDINTE ADEVARAT! (Alexandru MIHALCEA)

Ce se fac a nu pricepe smecherii de Dambovita

Debutul lui Traian Basescu in functia de comandant s-a facut sub „botezul focului”. Intrucat era teritoriu romanesc, incendiul de la bordul navei si consecintele acestuia cadeau si sub incidenta legii romane, in care sens liderul unei federatii sindicale de ramura din Ministerul Transporturilor s-a adresat, la 28 august 1998, procurorului General Mircea Criste, sesizand fapta. La nici o luna, mai exact la 25 septembrie 1998, sub semnatura Procurorului Ion Adam de la Sectia Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica (aceeasi care, in vara anului 2000, l-a cercetat pe Traian Basescu in dosarul de urmarire penala nr.167/P/1999 pentru abuz in serviciu in forma calificata) i-a raspuns petentului ca ,s-a constatat ca fapta nu este prevazuta de legea penala si, respectiv, nu exista”. A fost instiintata si Ambasada Frantei la Bucuresti. Petrolierul „Arges” a ajuns in contractul Petromin – Ermis in postura de ,corp de nava”. Smecheria damboviteana a galagiosului personaj, prezent, ca si acum, pe sticla televizoarelor si in paginile ziarelor, nu a ferit Romania de cererea de daune de 12 milioane de dolari la valoarea din 1982. Basescu crede – si probabil are dreptate – ca i-a dus de nas pe francezi. Nu stim cum s-a stins litigiul franco-roman. Nu stim deci daca din buzunarul amarat al contribuabilului s-au strans banii pentru stingerea litigiului. Nu ne putem insa impiedica sa ne punem niste intrebari printre care aceea daca viitorul comandant al marelui petrolier Biruinta luase toate masurile pentru ca nava care-i fusese incredintata sa nu produca dezastrul de la Rouen. Si cum se face ca superiorii sai de la flota comerciala si Departamentul Transporturilor Maritime din Minister ii vor incredinta, in octombrie 1984, comanda navei amiral a flotei romanesti de petroliere, „Biruinta”. Ca doar „Arges” produsese ceva mai mult la Rouen decat aruncarea in acvatoriu a unei caldari de coji de cartofi! Noua ni se pare insa ca cel mai interesant aspect al lucrurilor este urmatorul: marinarul Basescu a jucat la cacealma. I-a aburit pe francezi, le-a impiedicat accesul oficialilor la bord si cand acestia au venit, urmele erau sterse. Dupa 1989, in dezastrul flotei romanesti s-a folosit intens practica stergerii urmelor incat s-a ajuns la situatia paradoxala in care Romania nu mai are flota – dar nici vinovati. Iar domnul Basescu a invatat din lectia de la Rouen ca se poate juca la cacealma.
Sursa: Ziua

Băsescu jurând pe Elena Udrea

Constituţia după Băsescu

TITLUL I – Principii generale

ARTICOLUL 1 – Statul Roman – in curs de rezolvare
ARTICOLUL 2 – Suveranitatea – grupurilor de interese
ARTICOLUL 3 – Teritoriul – Golden Blitz, Potcoava, Piata Universitatii, Piata Constitutiei, Cotroceni, Mihaileanu
ARTICOLUL 4 – Unitatea poporului si egalitatea între cetateni – nu este cazul
ARTICOLUL 5 – Cetatenia – sunt considerati cetateni: membrii si simpatizantii PD si PLD
ARTICOLUL 6 – Dreptul la identitate – garantat pentru membrii PD si PLD
ARTICOLUL 7 – Românii din strainatate – nu intereseaza
ARTICOLUL 8 – Pluralismul si partidele politice – PD si PLD
ARTICOLUL 10 – Relatii internationale – doar cu marele licurici
ARTICOLUL 11 – Dreptul international si dreptul intern – dreptul cui?
ARTICOLUL 12 – Simboluri nationale – Lenuta, Golden Blitz, Semintele, Berea
ARTICOLUL 13 – Limba oficiala – beep
ARTICOLUL 14 – Capitala – asta e déjà rezolvata

TITLUL II – Drepturile, libertatile si îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I – Dispozitii comune
ARTICOLUL 15 – In constructie

CAPITOLUL II – Drepturile si libertatile fundamentale – IRELEVANT

CAPITOLUL III – Îndatoririle fundamentale
ARTICOLUL 16 – Fidelitatea fata de presedinte – Va fi exercitata indiferent de ce actiune intreprinde Presedintele
ARTICOLUL 17 – Apararea intereselor presedintelui
ARTICOLUL 18 – Contributii financiare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
ARTICOLUL 19 – Exercitarea drepturilor si a libertatilor in conformitate cu articolul 5

CAPITOLUL IV – Avocatul Poporului
ARTICOLUL 20 – Numirea directa de catre Presedinte
ARTICOLUL 21 – Exercitarea atributiilor conform cu Articolul 5
ARTICOLUL 22 – Raportul în fata Presedintelui

TITLUL III – Autoritatile publice

CAPITOLUL I – Parlamentul – Desfintat pentru incalcarea articolului 5

CAPITOLUL II – Presedintele României
ARTICOLUL 23 – Rolul Presedintelui – Conducerea tarii si aparearea intereselor patronate de grupurile oligarhice
ARTICOLUL 24 – Numirea Presedintelui
ARTICOLUL 25 – Validarea mandatului si depunerea juramântului – jur sa apar interesele personale, fara sa ma abat de la incalcarea legilor statului
ARTICOLUL 26 – Durata mandatului (nelimitata)
ARTICOLUL 27 – Imunitati- disponibile indiferent de cate vapoare avea flota sau cate grade alcoolul baut
ARTICOLUL 28 – Mesaje – oricand, oriunde, oricum si pe orice tema
ARTICOLUL 29 – Vezi CAPITOLUL I
ARTICOLUL 30 – Referendumul – oricand, oriunde, oricum si pe orice tema, si fara posibilitatea suspendarii lui Basescu
ARTICOLUL 31 – Atributii în domeniul politicii externe – Nu este necesar
ARTICOLUL 32 – Atributii în domeniul apararii – Supreme
ARTICOLUL 33 – Masuri exceptionale – Non-Stop
ARTICOLUL 34 – Alte atributii – Presedintele poate renunta la orice atributie care nu ii convine
ARTICOLUL 35 – Suspendarea din functie – la cinci minute dupa
ARTICOLUL 36 – Punerea sub acuzare – NICIODATA
ARTICOLUL 37 – Vacanta functiei – Cand vrea Presedintele
ARTICOLUL 38 – Interimatul functiei – nu este necesar
ARTICOLUL 39 – Raspunderea presedintelui interimar – vezi articolul 27
ARTICOLUL 40 – Actele Presedintelui – Vezi Articolul 12 + biletele, rezolutii, note de birou, dosare CNSAS+SIE+SRI
ARTICOLUL 41 – Indemnizatia si celelalte drepturi – FARA NUMAR!!!!!!

CAPITOLUL III – Guvernul – Inlocuit de Presedinte

ARTICOLUL 42 – Vezi Capitolul II

CAPITOLUL IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul – Structuri inexistente – IRELEVANT

CAPITOLUL V – Administratia publica

SECTIUNEA 1 – Administratia publica centrala de specialitate

ARTICOLUL 43 – Structura – Membrii PD+patroni+Grupuri de Interese
ARTICOLUL 44 – Înfiintarea – Odata cu Numirea Presedintelui
ARTICOLUL 45 – Fortele armate – In IRAQ!
ARTICOLUL 46 – Consiliul Suprem de Aparare a Tarii – Presedintele

SECTIUNEA a 2-a – Administratia publica locala

ARTICOLUL 47 – Principii de baza – Apararea intereselor oligarhilor de pe langa autoritatea Presedintelui
ARTICOLUL 48 – Autoritati comunale si orasenesti – In Constructie
ARTICOLUL 49 – Consiliul judetean – Membrii PD
ARTICOLUL 50 – Prefectul – Simpatizant PD

CAPITOLUL VI – Autoritatea judecatoreasca – Vezi articolul 5

SECTIUNEA 1 – Instantele judecatoresti
ARTICOLUL 51 – Înfaptuirea justitiei – cu consultatea Presedintelui
ARTICOLUL 52 – Statutul judecatorilor – este determinat de Presedinte
ARTICOLUL 53 – Instantele judecatoresti – subordonate Presedintelui

SECTIUNEA a 2-a – Ministerul Public
ARTICOLUL 54 – Rolul Ministerului Public – De aparare a intereselor Presedintelui
ARTICOLUL 55 – Statutul procurorilor – Trepadusi ai Presedintelui

SECTIUNEA a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii – Structura de FORMA
ARTICOLUL 56 – Rolul si structura – Vezi Articolul 5
ARTICOLUL 57 – Atributii – Vezi Articolul 5

TITLUL IV – Economia si finantele publice

ARTICOLUL 58– Economia – Patronata de Grupurile de Interese
ARTICOLUL 59– Economia – Patronata de Grupurile de Interese
ARTICOLUL 60 – Sistemul financiar – Patronat de Grupurile de Interese
ARTICOLUL 61 – Bugetul public national – Stabilit de catre Grupurile de Interese
ARTICOLUL 62 – Impozite, taxe si alte contributii – Scoateti BANII!!!! Se varsa in contul personal si in conturile conxe ale prietenilor Presedintelui.

TITLUL V – Curtea Constitutionala

ARTICOLUL 63– Structura – Numita de Presedinte
ARTICOLUL 64 – Conditii pentru numire – sa fie santajabili, sa aiba dosare la CNSAS, sa aiba dosare penale sau orice altceva ce poate fi folosit in procesul de decizie
ARTICOLUL 65– Incompatibilitati – Dupa placul Presedintelui
ARTICOLUL 66 – Independenta si inamovibilitatea – Intreaba Presedintele
ARTICOLUL 67 – Deciziile Curtii Constitutionale – vezi articolul 5

TITLUL VI – Revizuirea Constitutiei

ARTICOLUL 68– Fara relevanta pentru Presedinte.

TITLUL VII – Dispozitii finale si tranzitorii – BLA BLA….

(de pe http://basescitutia.infinites.net)

Doina Cornea în România Liberă de azi- de citit

„Acum, consider ca intelectualii ar trebui sa se straduiasca cumva sa impace Presedintia si Guvernul. Atat premierul, cat si presedintele suspendat sunt oameni care si-au indeplinit, in mare, obligatiile fata de exigentele momentului, mai mult nu se putea face, nici la Guvern, nici la Presedintie. Rolul intelectualilor ar fi astazi sa-i avertizeze, sa-i monitorizeze pe presedinte in primul rand, cat si pe domnul Calin Popescu Tariceanu, care acum a schimbat tactica, si nu este cea mai buna. Din pacate, domnul Traian Basescu a pornit acest conflict, orice am zice, de doi ani nu cauta decat o stare conflictuala, si rolul intelectualilor ar fi sa-l faca sa inteleaga ca tara are nevoie de el (altul mai bun deocamdata nu este). In ceea ce-l priveste pe domnul Tariceanu, el s-a ferit sa raspunda la atacuri timp de doi ani, concentrandu-se in primul rand asupra problemelor integrarii, pana acum vreo doua luni, cand si-a schimbat tactica. Totusi, domnul Vasile Blaga a declarat, in emisiunea domnului Robert Turcescu, ca premierul a fost bun si ca Guvernul a fost eficient sub conducerea sa, desi declaratia a fost facuta dupa ce PD-ul a fost inlaturat de la guvernare. Şi domnul Traian Basescu ar fi putut fi un presedinte bun, chiar foarte bun, daca ar fi trecut peste scaderile dansului de ambitie, peste setea de putere si dorinta de a se amesteca in domenii care ii depaseau atributiile. Sunt niste defecte pe care va trebui sa si le invinga in speranta ca va reveni la Cotroceni. Balaurul despre care vorbea multimilor in Piata Constitutiei, caruia trebuie sa i se reteze capul, nu trebuie gasit numai in ceilalti – parlamentari, petrolisti, moguli –, ci si in noi insine. Il asigur pe domnul Traian Basescu ca si domnia sa isi are balaurul lui interior, care nu-i da pace…”

Atitudine civică

Eu am hotărât să nu merg la Referendum. Prin neprezentare înţeleg să sancţionez întreaga clasa politică.

În câteva zile, Traian Băsescu a reuşit, pentru capitalizarea sa politică, să se folosească de numele a doi Sfinţi- Pahomie şi Gheorghe….

"Mineriada" pro-Băsescu

Organizarea unui asemenea miting precum cel de azi din Bucureşti seamănă cu mineriadele regimului Iliescu…Oricât încearcă liderii PD s-o nege, numai orbii nu-şi dau seama că ei au organizat acţiunea. Sunt parlamentarii cum sunt, roşi de păcate, dar au procedat democratic, în cadrul reglementărilor Constituţiei.
Alexandru PETRIA

Băsescu, un pericol pentru democraţie

Sunt parlamentarii hoţi, dobitoci, mârşavi, însă Băsescu este un pericol pentru democraţie…Lozincile auzite în ultimele zile, din zona fanilor fostului marinar şi securist, despre dizolvarea Parlamentului vorbesc de la sine. Este trist ce se petrece. Şi faptul că mulţi intelectuali parcă au luat-o razna, apasă pedala îngrijorării… Prea repede s-a uitat ce a însemnat conducătorul unic pentru România, Ceauşescu-în speţă…
Alexandru PETRIA

Băsescu, un şantajist mincinos

Mugur Isărescu- candidatul la Cotroceni al alianţei anti-Băsescu?

Un proiect de lege pentru a i se interzice lui Băsescu să mai candideze

Jelitori isterici ai lui Băsescu

Basescu, presedinte! (de Traian Ungureanu)

“Contrarevolutia a avut loc. Si a esuat. Ce nu inteleg parlamentarii, fii ai listelor aruncate de la centru peste alegatori, e ca nu il pot suspenda pe presedintele Basescu.
Mai intii, pentru ca ura moseste acte de vandalism, nu indreptari intelepte. Iar dezbaterea parlamentara asupra adevarului despre presedinte a adunat la un loc tot ce are mai urit si mai josnic Romania: o limba incarcata de bube („Sintem alesi directi!“ – a tipat, vinat, Crin Antonescu), insulte, bascalie, aluzii groase si rinjete vulgare.
Sarbatoarea mahalagismului nu trebuia sa aiba loc in Parlament. A avut loc acolo, pentru ca Parlamentul e in arest. Parlamentul e controlat de corpul de garda al oligarhiei. Echipa care face de serviciu cu fata la credite si cu spatele la popor. Parlamentarii au umilit si au desfigurat numele bun al institutiei in care au fost trimisi la munca grea, nu la dezmat.
Pe perete, deasupra tribunei Parlamentului, nu se mai vede stema de stat a Romaniei, ci o inscriptie huliganica, mutata cu mascari cu tot, dintr-o latrina de gara. Si, pentru asta vreti respect? Il veti primi, curind, la urne.(…)”
Cotidianul, 20 apr 2007

Frica de Basescu (de Sabina Fati)

“Mircea Geoana vorbeste ca si cum ar fi la putere, iar Calin Popescu Tariceanu ii da lectii de moralitate presedintelui Basescu, sfatuindu-i pe romani sa priveasca inainte, sa uite de criza politica in care se zbate tara de patru luni si sa se bucure de linistea pregatita de noua alianta PNL-PSD in colaborare cu ineditul tandem PRM-UDMR.
Tariceanu si Geoana se coordoneaza, isi fac complimente peste fileu, programeaza viitorul romanilor in discursuri comune si gandesc scenarii de eliminare definitiva din politica a presedintelui Basescu. Noii aliati lucreaza insa in semiclandestinitate: pregatesc arme albe, documente compromitatoare si poate chiar spectacole cu iz ucrainean.
Mircea Geoana vorbeste despre sindromul Kiev ca odinioara colegul sau de partid Ioan Rus despre disolutia institutiilor statului in judetele Harghita-Covasna, desi nu existau nici un fel de motive de neliniste nici atunci, nici acum. Liderii PSD au la indemana expertiza suficienta pentru a inventa evenimente acolo unde nu exista, desi vremea diversiunilor a trecut de mult pentru Romania.
Tot Mircea Geoana a inaugurat sezonul documentelor sustrase din birourile Serviciului Roman de Informatii care pot fi folosite impotriva presedintelui, in vreme ce parlamentarii si senatorii PSD-PNL cauta solutii prin care sa-i interzica lui Traian Basescu o noua candidatura.
Liberalii, social-democratii, conservatorii si extremistii sunt in criza de timp si de idei: nu au lideri populari si credibili care sa-l poata concura cu sanse pe Traian Basescu intr-un scrutin prezidential si nu au solutii democratice pentru a se bate de la egal la egal cu el.(…)”
România Liberă, 20 aprilie

Militienii antiprezidentiali (de Alina Mungiu Pippidi)

“Mai era nevoie de avizul Curtii Constitutionale pentru a sti ca Traian Basescu nu este dictatorul si autocratul demascat de diversi oameni ridicoli pe varii canale de televiziune? Daca era, nu folosea oare politia si armata cat au fost in parohia democrata si ne dadea un decret ca tinem alegeri anticipate cand vrea el si nu se mai straduia atata sa le provoace prin demascari mediatice ale primului ministru? Basescu o avea defecte, si cred ca multa lume le vede, i-a dezamagit pe multi dupa 2005, dar dictator nu este si nu a fost. Iar majoritatea noastra antiprezidentiala a procedat ca un militian care vede trecand o masina si il opreste pe sofer sub banuiala ca e beat.
Incepe procedura de suspendare a carnetului, dar intre timp vin rezultatele de la analiza cum ca alcoolul din sange este sub limita legala. Nu conteaza, spune vigilenta noastra clasa politica, noi tot ii luam carnetul, pentru ca nu ne place culoarea masinii, pentru ca ne-a jignit altadata, pentru ca era in masina cu alta femeie decat nevasta lui si asa mai departe.
Se poate, dar nu putem eluda faptul fundamental ca militianul nu are temei legal sa ii ia carnetul decat daca alcoolemia este peste limita legala. si nu e.
Dar militienii nostri politici, asa liberi la gura cand e vorba de a-i acuza pe altii de autoritarism, nu au realmente nici o idee despre ce e un stat de drept. Altfel nu ar spune chiar la televizor unii, ca dl vicepremier Marko Bela, ca s-a simtit jignit de presedinte si ca atare ar putea vota suspendarea.
A-l suspenda pe seful statului pentru orice altceva decat acele fapte grave de la articolul 95, paragraful 1, intre timp detaliate clar de Curtea Constitutionala, este pur si simplu un abuz. L-am auzit si pe dl Geoana spunand ca am putea fi reprezentati in strainatate mai bine decat de Basescu sau pe Cozmin Gusa spunand ca ar fi oricand un presedinte mai competent decat Traian Basescu.(…)
România Liberă, 20 aprilie

Pilangiului Băsescu îi ia scaunul ca interimar la Cotroceni pilangiul Văcăroiu. Să mai zică unii că nu mai există un Dumnezeu al beţivilor.

Prin suspendarea sa, Băsescu a primit ce-a căutat cu lumânarea…

Văcăroiu dă ture…După un beţiv, vine altul. Adevărată continuitate.

O asemănare dintre popi şi fotbalişti

„Si preoţii, la fel ca fotbaliştii, intră în joc cu un veşmânt, ceea ce înseamnă că sunt multe asemănări între noi.” P.F. Teoctist

Trucaj…?

Peste umăr

Cornel Udrea- 60

În jocul nervos al degetelor pe butoanelor telecomenzii, în după-amiaza celei mai scurte duminici din an (căreia artificial i s-a tăiat a douăzeci şi patra oră, din raţiuni economice), privirile mi s-au oprit pe genericul emisiunii moderate de Mihai Tatulici la Realitatea Tv: „Televiziunea publică, a cui e?”. Printre invitaţi i-am recunoscut pe Tudor Giurgiu, preşedintele TVR, pe Ralu Filip şi Cristina Trepcea de la temutul CNA, dar şi pe senatorul George Pruteanu, profesorul care mai an ne învăţa, pe alt canal tv, să vorbim şi să scriem corect, tunând şi fulgerând împotriva anglicizării limbii române şi lovind violent în analfabetismul ori în semidoctismul nostru. Un punct important al dezbaterii îl constituia relaţia public – televiziune. Mai exact, ce anume oferă televiziunea publică consumatorului în schimbul banilor ce ni se iau cu japca, fără a fi consultaţi şi pe noi, contribuabilii. Aşa cum era de aşteptat, s-a subliniat faptul că în România televiziunea constituie principalul formator de opinie. Şi că ea are rolul primordial în a ne ridica nouă, oamenii obişnuiţi, nivelul de cultură. Subscriu. Deşi nu pricep nici în ruptul capului cum de nici onor moderatorul, nici stimabilii invitaţi n-au sesizat virgula – ce trona ca o împărăteasă călare pe şapte perne – dintre subiectul şi predicatul din titlul afişat de-a lungul întregii emisiuni pe ecran…
Astfel, gândul mi-a zburat la cultura adevărată, la munca de creaţie, la arta reală, nededată la talk-show-uri şi emisiuni în direct. La cei pentru care cultura nu este un act de ostentaţie, cu care epatează înaintea celor mulţi, ci parte a însăşi fiinţei lor.
Dacă până la Revoluţie scriitorii, actorii, muzicienii etc. din ţară se împărţeau în bucureşteni şi provinciali, astăzi, din păcate, clasificarea lor ţine de rating: eşti invitat în direct la o emisiune sau alta (nu neapărat culturală!) – exişti; nu eşti răsfăţatul principalelor canale – nu exişti. Însă, în ciuda impactului pe care televiziunea îl are, prezenţa „pe sticlă” nu are nimic de-a face nici cu valoarea artistului, nici cu munca de creaţie.
Un OM care a slujit cultura naţională de-a lungul întregii sale vieţi şi, cu toate acestea, a rămas insuficient cunoscut, este scriitorul clujean Cornel Udrea. Încă dintr-un timp când televiziunea română avea în radio un concurent redutabil, Cornel Udrea s-a îngrijit ca duminicile noastre să fie dacă nu mai vesele, măcar puţin mai senine. Ar fi greu să amintim aici măcar o parte a zecilor de cărţi al căror autor este ori titlurile spectacolelor de radio ori televiziune pe care le-a semnat, deşi, repet, mass-media nu l-a ridicat nici la rangul de guru, nici la cel de port-drapel al unei generaţii sau de deschizător de drumuri (ca pe atâţia alţii, care, cu chiu, cu vai, au scris câteva cărticele puternic susţinute cu fonduri de la Ministerul Culturii ori măcar de la comisiile de cultură judeţene)…
În 27 martie scriitorul clujean împlineşte „o frumoasă vârstă“. Motiv de sărbătoare nu doar pentru el, ci pentru întreaga cultură românească.
Aniversarea celor 60 de rodnici ani Cornel Udrea a transformat-o într-un real eveniment cultural. În 24 martie, scriitorul şi-a adunat „rezervaţia cu prieteni” pentru a oferi un adevărat regal.
Festivităţile au început la Studioul Regional de Radio Cluj cu reprezentaţia piesei semnate de Cornel Udrea, „Românie dragă, Elveţia mea”, având în distribuţie patru tinere talentate actriţe ale Naţionalului târg-mureşan, în regia lui Cristian Ioan.
Apoi, la Complexul Hotelier „Napoca” a avut loc lansarea a nu mai puţin de opt cărţi semnate de domnia sa, apărute la patru edituri clujene: Destăinuirile fazanului Rudolf (ed. a II-a), Domnişoara Aviara, Măgarul Troian – trei antologii de proză umoristică românească –, Fericiţi în interes de serviciu (teatru în limbile maghiară, germană, engleză, franceză, suedeză), Umbra verbului a fi (versuri), Ilfov şi Petrov (teatru), Rasputineria (teatru), Dincolo, pe malu-acesta (roman).
„Noutăţilor editoriale la… pachet”, ca să folosim expresia autorului de pe invitaţie, i s-au asociat două expoziţii: una de afişe de teatru, cărţi publicate, CD-uri şi DVD-uri semnate Cornel Udrea, printre care au fost presărate o parte dintre trofeele şi diplomele ce i-au fost acordate de-a lungul celor aproape patru decenii de rodnică trudă ca slujitor al culturii româneşti. Cea de-a doua expoziţie, „Un alt limbaj de lemn”, a adus în atenţie sculptura ambientală realizată de Ioan Udrea.
Masa festivă care a urmat a adus în faţa publicului artişti ce nu mai au de mult nevoie de nici o recomandare, precum: Florin Piersic, Alexandru Jula, Dumitru Fărcaş (în postura de interpret vocal şi admirabil recitator al unei creaţii patriotice semnate de poetul ardelean Ioan Alexandru), Ioan Bocşa, dar şi Aurel Moldoveanu – veniţi din toate colţurile ţările spre a fi alături de clujeni la marea lor sărbătoare.
Şi iar îmi fuge gândul aiurea! Fără să vreau, îmi trece prin cap că locul ar fi colcăit deopotrivă de reporterii televiziunilor cu acoperire naţională şi de cei ai posturilor tv de garsonieră, dacă protagonistul ar fi fost vreun fotbalist celebru ori măcar un bruneţel manelist cât de cât cunoscut. Că asta e „cultura“ din care vor televiziunile româneşti să se împărtăşească masele… Păcat!
Voichiţa Pălăcean-Vereş

Gaură financiară mare la TVR

TVR a depus la Parlament Raportul de activitate pe 2006

Televiziunea Română a depus la Parlament vineri, 13 aprilie 2007, Raportul de activitate pe anul 2006, după ce acesta a fost aprobat de Consiliul de Administraţie (CA) în şedinţa din 12 aprilie 2007, cu majoritate de voturi. Conform datelor financiare, Televiziunea Română a avut, în 2006, o cifră de afaceri netă de 498.176.053 lei, venituri de 504.937.147 lei şi cheltuieli de 522.075.024 lei. TVR a înregistrat în 2006 un rezultat contabil brut de minus 17.137.877 lei şi un profit financiar de 1.755.034 lei, rezultat din diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile financiare.

Veniturile din exploatare au fost de 502.036.523 lei, restul de 2.900.624 lei fiind venituri financiare. Taxa tv a adus Televiziunii Române 60% din totalul veniturilor din exploatare, încasările din publicitate au reprezentat 15%, iar alocaţiile de la bugetul statului, 23% din veniturile din exploatare. Alte venituri din exploatare – copiere casete, închirieri circuite transmisii, chirii, penalizări, alocaţii de la bugetele locale – au adus 2% din veniturile din exploatare ale Televiziunii Române.

În ceea ce priveşte cheltuielile, 1.145.590 lei au reprezentat cheltuieli financiare, iar cheltuielile de exploatare au fost de 520.929.434 lei. Acestea din urmă includ cheltuielile cu personalul, în valoare de 175.975.987 lei, adică 33,8% din cheltuielile de exploatare, cheltuielile privind prestaţiile externe, de 231.482.959 lei (44,4% din totalul cheltuielilor de exploatare), impozite şi taxe, în valoare de 60.143.364 lei (11,5% din totalul cheltuielilor de exploatare). La capitolul Concluzii, Raportul de activitate menţionează că, în cursul anului trecut, TVR a avut cheltuieli noi şi semnificative faţă de anul 2005, cum ar fi: plăţile totale către organismele de gestiune colective (14.269.337 lei faţă de 4.051.063 lei, în 2005), contribuţiile pentru constituirea fondului cinematografic, către CNC, în valoare de 11.533.794 lei, precum şi cheltuielile nedeductibile cu TVA-ul (aferentă activităţii de televiziune), în valoare de 47.217.324 lei, reprezentând de asemenea o cheltuială suplimentară faţă de 2005 pentru SRTv.

De asemenea, conform raportului de gestiune, TVR înregistra, la data de 31 decembrie 2006, creanţe în valoare de 35.555.765 lei şi datorii curente de 46.936.195 lei, alcătuite din datorii comerciale, datorii către personal, datorii faţă de bugetul de stat şi faţă de alţi creditori, toate acestea având scadenţe după data de 1 ianuarie 2007. Datoriile comerciale au fost achitate conform termenelor contractuale, iar obligaţiile către salariaţi şi către bugetul statului au fost onorate la termenele legale.

În raport se mai menţionează că, în 2006, TVR şi-a îndeplinit în mai mare măsură decât în anii precedenţi misiunea de serviciu public şi s-a apropiat mai mult ca niciodată de respectarea principiilor de echidistanţă, imparţialitate şi obiectivitate. Programele au fost prioritatea numărul unu pentru TVR, astfel încât s-au derulat proiecte importante precum TVR 50, Mari Români, Eurovision Junior, repoziţionarea cu succes a TVR 2 şi s-au lansat emisiuni şi formate noi.

Audienţele TVR 1 din 2006 au fost comparabile cu cele din 2005, în condiţiile în care audienţa pe total televiziuni, la nivel naţional, a scăzut, conform datelor furnizate de TNS-AGB şi prelucrate de Direcţia de Marketing a TVR. Astfel, TVR 1 şi-a menţinut poziţia de lider la nivel naţional, pe toată ziua, cu un rating mediu pe toată ziua de 2,8% şi o cotă de piaţă de 16,7%, fiind urmat de Pro TV (2,6% audienţă şi 15,6% cotă de piaţă) şi de Antena 1 (2,3% audienţă şi 13,5% cotă de piaţă). În ceea ce priveşte postul TVR 2, repoziţionarea acestuia a atras o uşoară scădere de audienţă, însă a dus la îmbunătăţirea structurii de public – tineri activi, din mediul urban, cu studii superioare. De exemplu, în luna mai 2006 comparativ cu aceeaşi lună a anului 2005, a crescut numărul telespectatorilor cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (cu 31,1%), iar numărul telespectatorilor cu venituri mari a fost cu 30,6% mai mare. În 2006, TVR 2 s-a aflat pe locul al cincilea, la nivel naţional, pe toată ziua, cu 0,9% rating şi 5,3% cotă de piaţă. TVR Cultural şi-a consolidat poziţia pe piaţă, implicându-se activ în evenimente culturale majore, naţionale şi internaţionale: Eurovision Young Musicians, Festivalul George Enescu, Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu 2006 etc. Canalul TVR Internaţional şi-a menţinut poziţia de lider al posturilor româneşti care emit în străinătate, prin îmbunătăţirea ofertei de programe şi a acoperirii.

Totodată, raportat la anii 2004 şi 2005, în 2006, profilul demografic al audienţei staţiilor publice s-a îmbunătăţit substanţial. Mai ales la nivel urban, audienţa TVR a înregistrat reale progrese, deşi în 2004-2005 publicul activ prefera cu precădere staţiile private. La TVR 1, dacă în 2005 faţă de 2004 audienţa în rândul publicului urban cu vârste între 18-29 ani a scăzut cu 18%, în 2006 faţă de 2005, a crescut cu 20%. La nivel naţional, în 2005 faţă de 2004, audienţa în rândul publicului cu vârste între 40 – 49 de ani a scăzut cu 1 %, în timp ce în 2006 faţă de 2005 a crescut cu 11%.

„Toate reuşitele în ceea ce priveşte programele presupun investiţii mari, pe care orice televiziune publică are datoria să le facă. Pe de altă parte, însă, principala sursă de finanţare, taxa tv, are acelaşi nivel, preţurile cresc constant şi apar noi categorii de cheltuieli”, a declarat preşedintele-director general al TVR, Tudor Giurgiu. „Spun încă o dată că situaţia financiară TVR nu este în niciun caz disperată, aşa cum au încercat unii să o prezinte, pierderile sunt nesemnificative în comparaţie cu alte televiziuni publice europene aflate de ani de zile pe pierdere, cum ar fi televiziunile din Spania, Portugalia, Franţa, Finlanda sau Norvegia. Este o situaţie care obligă conducerea televiziunii publice la o răspundere şi mai mare în luarea deciziilor manageriale”, a concluzionat Tudor Giurgiu.

Conform Legii 41/1994 republicată, Televiziunea Română depune un raport anual, împreună cu contul de execuţie bugetară, până la data de 15 aprilie a anului următor. După ce primeşte avizul comisiilor de cultură, artă şi mijloace de informare în masă, raportul de activitate este supus dezbaterii şi aprobării celor două Camere reunite.

Raportul de activitate al TVR pe anul 2006 va fi disponibil şi pe site-ul www.tvr.ro, la secţiunea Organizaţie – Raport de activitate.

Pentru plăcerea ochilor

Salutări

Frumoase de altădată

Periculos, scandalos

Cică Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei pritoceşte un proiect de lege prin care amprenta oricărei convorbiri telefonice efectuate de pe un telefon mobil să fie păstrată un an de zile. Încă un risc al intruziunilor arbitrare în viaţa oamenilor…
Alexandru PETRIA

Cadou

Premierul şi preşedintele se duelează în comunicate

13.04.2007

COMUNICAT DE PRESĂ

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu l-a asigurat astăzi pe Franco Frattini vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisar european pentru spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, că noua echipă guvernamentală va îndeplini angajamentele asumate în faţa partenerilor europeni. Premierul Tăriceanu a subliniat că Guvernul va urmări „fără nici o abatere obiectivele asumate în privinţa luptei împotriva corupţiei”.
„Domeniul justiţiei şi reformele în justiţie se află atât în atenţia Guvernului pe care îl conduc, cât şi a Comisiei Europene. L-am asigurat pe comisarul Franco Frattini că, după instalarea noului guvern, acţiunile pe care le-am convenit împreună cu Comisia Europeană vor fi duse la bun sfârşit, aşa cum s-a întâmplat cu tot ceea ce am convenit cu Comisia Europeană în perioada 2005-2006”, a afirmat primul-ministru după întâlnirea cu comisarul european desfăşurată astăzi la Zagreb.
Premierul Tăriceanu a adăugat că a avut o discuţie cu comisarul european despre relaţia României cu Uniunea Europeană.
Şeful Executivului a menţionat că la sfârşitului anului trecut a fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare între România şi Comisia Europeană, care să monitorizeze şi să evalueze progresele pe care ţara noastră le face în continuare în domeniul justiţiei.
Primul-ministru a arătat că săptămâna viitoare va avea loc la Luxemburg reuniunea ministerială la nivelul miniştrilor de justiţie şi interne. Miniştrii de justiţie, respectiv de interne, Tudor Chiuariu şi Cristian David, se vor întâlni cu comisarul european Franco Frattini pentru a-i prezenta în detaliu obiectivele pe care le vor avea în perioada următoare, în cadrul angajamentelor pe care România şi le-a luat în raport cu Comisia Europeană, a precizat premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a arătat că a primit asigurări din partea comisarului european că relaţia bună de cooperare, de înţelegere, de parteneriat, care a existat şi până acum între Comisia Europeană şi Guvernul României, va funcţiona în continuare. „Am primit asigurări că relaţia de parteneriat va continua să funcţioneze şi că noii miniştri se vor bucura de toată încrederea firească pe care o merită o ţară parteneră în cadrul UE”, a precizat premierul Tăriceanu.
Primul-ministru a spus că a discutat cu comisarul Franco Frattini şi despre situaţia politică din România.

Biroul de presă
COMUNICAT DE PRESA
(13 aprilie 2007) Administraţia Prezidenţială constată cu o reală îngrijorare tendinţa evidentă a primului ministru Călin Popescu Tăriceanu de a exporta tensiunea politică internă în a cărei generare a avut un important rol personal.
Administraţia Prezidenţială consideră că încercarea premierului de discreditare a preşedintelui României, în contextul unei întâlniri, la Zagreb, cu domnul Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar pentru justiţie, securitate şi libertate este o probă de iresponsabilitate politică.

Administraţia Prezidenţială apreciază că acest gest iresponsabil este unic în istoria postdecembristă a României şi provoacă prejudicii nemeritate ţării.

În ultima perioadă, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a renunţat la lupta politică internă şi s-a dedicat în exclusivitate binelui public. Îi reamintim acestuia doar câteva din recentele decizii contrare interesului public: amânarea nejustificată a datei pentru alegerile euro-parlamentare, ruperea alianţei politice în numele căreia a putut prelua funcţia pe care o deţine în prezent şi construirea netransparentă a unei noi majorităţi.
Departamentul de Comunicare Publica
13 Aprilie 2007

Traian Băsescu, Ion Iliescu şi Corneliu Coposu

Îmi place Traian Băsescu precum sarea pe rană, dar recunosc că are un instinct politic fantastic. Prin anunţarea intenţiei de-a demisiona dacă este suspendat de Parlament a procedat magistral. Cât este el de ros de păcate, ştie să se orienteze salutar în situaţiile limită şi are capacitatea rară de-a coagula pasional masele în jurul său. În istoria recentă doar Ion Iliescu şi regretatul Corneliu Coposu au mai reuşit asta. Bineînţeles, fiecare pe drumul său.
Alexandru PETRIA