Archive for Decembrie, 2007

Decembrie 31, 2007

La regele bloggerilor, Adrian Năstase, a postat şi Băsescu?

Lectura blogului lui Adrian Năstase îmi provoacă delicii. Râd urmărind lingăii (unii vor să-l proclame regele bloggerilor!!!; merge după Cioabă şi Iulian!!! ) care postează lângă textele omului şi, câteodată, îi provoc, ca să-i urmăresc cu satisfacţie cum se isterizează. Ieri, după ce l-a criticat pe fostul premier şi PSD-ul, un tânăr care semnează Neinfectat de comunism a făcut băscălie antologic în şerpărie:
neinfectat de comunism spune:

decembrie 31, 2007 la 2:32 am
@emigrantului si tuturor curiosilor
am o dezvaluire senzationala, incredibila, in direct, reluat si re-transmis de pe blogul lui nastase!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:
eu sunt de fapt traian basescu,cel pe care il urati atat, mi-am asumat acest nick, mi se pare hazos si stiam ca o sa va bagatzi gheara in gat numai la vazul nick-ului…abia astept sa ma dea nastase in judecata; o sa- i cer la tribunal sa se uite din nou in oglinda:)):))
esti multumit emigrantule in romania? nu am nevoie sa platesc pe nimeni, ma distrez de minune cand va contrati cu mine, si il ajut si pe nastase sa fie un better man than he is (ca am vazut ca va spargeti si in engleza sa imi demonstrati ca sunteti mai buni decat mine)

Bombo despre Băsescu, cică

Chiar Alteţea Sa, regele bloggerilor, Adrian I a crezut de cuviinţă să lase eternităţii cu largheţedespre tupeistul Neinfectat: „(…)Neinfectat de comunism, referindu-se la unele „legende” in legatura cu mine, reaminteste de zvonul persistent dupa care sotia mea ar fi actionara la Sensi Blue. Am mai dezmintit acuzatia asta, intr-o emisiune cu Dan Diaconescu, acum cativa ani, cand a si intrat in direct unul dintre actionari si care a negat. Daca se vor mai repeta astfel de acuzatii, ii voi actiona in justitie pe indivizii respectivi.
Neinfectat de comunism sugereaza ca as avea unele interese si in ceea ce priveste privatizarea societatii Antibiotice Iasi. De fapt, unii poate isi mai amintesc, eu am fost (si mai sunt) impotriva privatizarii fabricii de medicamente din Iasi. Pentru doua motive simple. Primul – in caz de cataclism natural sau de conflict (sper sa nu se intample niciunul), statul ar avea nevoie de controlul unei fabrici pentru medicamentele de baza. Al doilea – in conditiile evidente ale cartelurilor pe piata importurilor de medicamente si pentru a sustine politica medicamentelor de baza compensate, ai nevoie de un „partener” local. Am fost in cateva randuri la Iasi pentru a pune la punct aceasta strategie. Sigur ca guvernul liberal doreste sa „praduiasca” ce se mai gaseste prin camara in 2008 dar ma mira ca nimeni (PSD, alte partide, ziaristi, analisti) nu a iesit sa comenteze aceasta decizie gresita a guvernului. Actionariatul, daca eu stiu bine, inseamna , in marea majoritate, Avas si SIF Oltenia. Asa ca, Neinfectat de comunism, chiar daca nu te-a infectat comunismul, s-ar putea sa faci unele infectii la care sa ai nevoie de penicilina la preturi scazute, social-democrate. Vezi deci ca politica de stanga pe care am construit-o la guvernare, te-a inclus, fara sa vrei, si pe tine.”

PS. 2008 să fie mai bun decât cel lăsat în urmă.

Decembrie 31, 2007

Cine este tatăl lui Dumnezeu?

Când era micuţă, cam de trei ani, Bianca, fiica mea, mi-a spus: “ Dumnezeu este tatăl lui Iisus.” N-am zis nimic. Şi Bianca a continuat: „Dar cine este tatăl lui Dumnezeu?” Iar n-am zis nimic.

P.S. Un an nou fericit!

Decembrie 30, 2007

Ultima ţigară a Casei Regale Române

Ici http://www.realitatea.net/129206_Regele-Mihai-I-a-desemnat-o-pe-Principesa-Margareta-succesoare-dinastica-.html
Cine îi ia în serios peMargareta şi Duda? Margareta urmaşă la tron…C’ est fini…

Decembrie 29, 2007

Scurtă. Cu un bou. Nu Zoso

Despre Ş.N.http://moromete.wordpress.com/2007/12/28/cum-mi-a-intrerupt-cnsas-vacanta/#comment-979 şi C.N.S.A.S.

Decembrie 29, 2007

Cum am fost furat

Vedeţi postarea anterioară şi vedeţi şi aici
http://blogs.click.md/post.aspx?l=realiatealuipetria.blogspot.com/2007/12/monarrhul-lui-mnca-pula-ta.html . Ce ziceţi? Să le rup gâtul? Să-i trag în ţeapă? Să-i ard pe rug? … să nu se mai repete…

Decembrie 27, 2007

Monarrhul lui “mânca-ţ-aş pula ta”

Dumnezeu să-l odihnească, bulibaşa Tortică a dat colţul. Şi jalea ţigănimii s-a lăbărţat pe ecranele televizoarelor, ocupând indecent spaţiul jurnalelor.
Stănescu, Cioabă, Iulian, şi poate mai sunt, dar nu sunt curios să-i ştiu, papiţoi “mânca-ţ-aş pula ta”, autointitulaţi regi sau împăraţi, au avut un rol imens în compromiterea ideii de reinstaurare a monarhiei în România. Încurajaţi subteran de Iliescu.
Dacă de la cei enumeraţi(minus mortul, desigur) nu te aştepţi să ştie neapărat să adune 125 cu 147, parcă altceva doreşti de la colegii din presă. Inclusiv de la TVR 1. Mai multă luciditate. Şi cultură. Şi profesionalism. Singurul Rege al României este Mihai.
Alexandru PETRIA

Decembrie 26, 2007

Culoarea lui Dumnezeu

Suntem făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, cam aşa scrie în Biblie. Despre noi, oamenii.

Da’, dacă Charlie este negru, eu- alb, care este culoarea lui Dumnezeu?

Decembrie 24, 2007

Sărbători pline…

… cu tot ceea ce vă doriţi!

Decembrie 23, 2007

Zoso iar este bou

Minunati-va: „Au murit ca să îl votam pe comunistul violator de Constitutie Iliescu, pe megalomanul ministru blogger Nastase, pe beţivii Văcăroiu si Băsescu, pe afaceriştii Patriciu şi Tăriceanu, pe baronii locali, pe nebunul Vadim, pe amuzanţii Ponta şi Guşă, pe şpăgarul Remeş, pe Miron Cozma, pe Dejeu, pe Constantinescu şi camarila lui, pe Kurt Treptow, pe finanţistul cuplului sinistru, pe Ion Dolănescu şi Irina Loghin, pe imbecilii Geoana şi Cioroianu, pe Marie Jan Ion, pe Pruteanu, pe Bivolari, pe Luis Lazarus, pe Dan Voiculescu, pe Marean Vanghelie, pe Norica Nicolai dimpreună cu nepoata, pe Quintus, pe rege…”, a scris bloggerul Zoso, de care m-am ocupat si ieri, referindu-se la eroii din decembrie 1989.
Ca este varza, n-are cum sa nu observe orice om cu scaun la cap. Cine i-a votat pe Marie Jeanne(el a pus Jan) Ion, Luis Lazarus sau pe Rege? Nimeni, desigur.
Dupa moartea lui Florian Pittis, Zoso a glumit ca boul si l-am taxat. Prin textul citat dovedeşte ca iar este bou, asezandu-l pe regele Mihai pe acelasi palier cu Lazarus.
Alexandru PETRIA

Decembrie 22, 2007

Zoso, un .ulifrici fandosit. Scoateti-l din blogroll!

Despre bloggerul Zoso, ala de-i impresioneaza pe imberbi: „Te numeri printre primii clasati in rating-ul unei tari semi-bananiere, in situatia in care lipsa de continut in limba romana a trimis oamenii inspre putinele surse de informare (iar aici sintagma sursa de informare este folosita foarte liberal). Esti ca un fel de PRO TV inainte sa apara celelalte televiziuni, practic un viol de ora 5, si ca orice vanzator de continut tabloid ai cititori, e absolut normal”. Daca va place, mie da, mai lecturati http://digitallights.net/newmedia/?p=123
Le recomand prietenilor sa-l scoata pe Zoso din blogroll! Prostia contamineaza…

Decembrie 22, 2007

Marsavul Robert Turcescu

Cateva cuvinte despre discutia telefonica dintre Ludovic si Robert:

Robert Turcescu a fost marsav. Cum sa dai publicitatii discutia cu un amic? Nu reiese din dialogul cu ministrul Transporturilor nici o presiune. Apoi, între amici, si cuvintele mai grele au alta incarcatura.
Eu i-as fi spus, daca eram la nivelul Alexandru-Robert, lui Turcescu: Ce pizda mamei tale faci, n-ai nici o jenă, ai primit ordin sa ma infunzi?

Decembrie 20, 2007

Troglodiţilor, staţi în găoacele voastre!

Am găsit prostia asta fanatică şi tupeistă pe site-ul unei instituţii plină de turnători ca şi câinele de purici, unde este şef unul Daniel Ciobotea, căruia i s-a urcat la cap incredibil de repede Preafericirea:

C O M U N I C A T

Patriarhia Română îşi exprimă solidaritatea cu comunitatea musulmană din România
Exprimându-şi solidaritatea cu comunitatea musulmană din România, în contextul apariţiei în limba română a cărţii intitulate „Versete satanice”, Patriarhia Română dezaprobă manifestările care lezează valorile spirituale şi simbolurile religioase, indiferent de religia oficială pe care acestea le exprimă.
Atitudinea Patriarhiei Române are în vedere şi Legea nr. 489/2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care în art. 13, alin. 2, stipulează: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Decembrie 20, 2007

Batista

Poveştile se rescriu la timpul prezent. Palatele sunt din ce în ce mai rare, se vând pe bani mulţi, iar cele noi se numesc, mai simplu, vile. Caii nu mai mănâncă jăratic, probabil c-a intervenit protecţia animalelor. Nu mai sunt probe, sunt tentaţii. Încercăm să facem din trupurile noastre temple de-nchinăciune, de păzim de microbi şi viruşi, golim farmaciile pentru siguranţa şi sănătatea noastră. Bisericile, ş-aşa goale, se înalţă una după alta, ca şi când Dumnezeu ar sta să le numere. În colţul nostru de-acasă, unde-ar trebui să ne rugăm, s-a potrivit mai bine televizorul, aşa că lâncezim după o nouă zi de muncă, tolăniţi şi fără să ne gândim că sufletul n-a mâncat, iarăşi, nimic.
Nu demult, aveam în buzunar, mai tot timpul, câte o batistă. Se cădea să fie una mare, bărbătească, cu nişte dungi acolo. Cele cu broderii şi monograme dădeau bine la dame. Se murdărea repede, de multe ori nefolosită, trebuia spălată şi apoi călcată… Îmi ştergea broboade de sudoare ori nasul înfundat, m-ajuta să strănut ori mă proteja de praf. Acum am devenit mai comod. Batista s-a transformat în şerveţel de hârtie, de unică folosinţă (şi câte nu sunt de unică folosinţă astăzi!), parfumat şi-n diverse culori. Părea mai convenabil şi-am început să achiziţionez. Deveneam un cumpărător disciplinat, încartiruit în regimentul tot mai mare de consumatori. Până în ziua în care am plâns. Noile batiste n-au făcut faţă atâtor lacrimi şi mi-am adus aminte de batista de ieri. Parcă se potrivea mai bine nevoilor mele. O folosea de mai multe ori, avea colţuri şi-o simţeam acolo, în buzunar, apretată şi gata să mă ajute.
Aşa-i şi cu sufletul, săracul. Deunăzi ferit de-atâtea tentaţii, putea să înflorească din când în când la frumos, nu uitasem cărările munţilor şi mersul pe jos, hălăduiam fără grija zilei de mâine, fără arginţi… Iar când toate din jur mă copleşeau, aveam puterea să-mi cobor genunchi-n ţărâna zămislitoare de om şi să-mi unesc lacrimile cu ea în rugăciune. Sigur şi Dumnezeu ne-a plămădit cu lacrimi. Şi-aşa rugăciunea-mi era batistă pentru suflet, de câte ori plângea ori transpira. Tentaţiile au devenit tot mai mari, sufletul cât ce se mai vede, într-o neclară imagine de început. Normal c-a rămas alb-negru într-un imens ocean de publicitate color. Semeţele biserici par pitice pe lângă zgârie-norii ce-adăpostesc sedii de firme cu renume sau bănci înălţate pe zeci de nivele, totul pornind de la 30 de arginţi. Nici clopotele nu se mai aud de-atâta zarvă, de trufie şi laudă, de minciună şi dezmăţ. Batista sufletului a devenit parfumată, cărţile de rugăciune sunt tot mai colorate şi mai atractive, timpul pare mult mai important, aşa că s-au făcut importante reduceri de pasaje, totul vine semipreparat şi se poate rezolva în 3 minute, la foc domol.
Doamne, adă-mi înapoi batista făcută din giulgiul tău şi-adu-mi aminte primele-ţi cuvinte. Simt o gripă ce nu mă lasă să-mi trăiesc libertatea. Am nevoie de sănătatea sufletului să-ţi pot aduce inima îndărăt.
Dinu Virgil
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)

Decembrie 19, 2007

Dezamăgiri şi speranţe

Iată-ne la sfârşitul unui alt an. Primul al României ca membră a U.E. Dar şi anul „majoratului“ Revoluţiei Române din 1989 – ceea ce presupune că tânăra noastră democraţie se află în pragul maturizării, al asumării conştiente a responsabilităţilor.
Sentimente la sfârşit de 2007? Regretul pierderii iluziilor legate de binefacerile Uniunii, dar şi bucuria că parcă-parcă ceva se mişcă altfel în ţară. Decepţii la constatarea cruzimii cu care inflaţia muşcă hain din buzunarele noastre (în ciuda previziunilor luminoase, de acum un an, ale lui Mugur Isărescu), însă şi o boare de încântare văzând că drumurile din oraşe şi şoselele naţionale, măcar pe alocuri, au scăpat de o parte din gropile în care, de naivi ori obosiţi, am dat de atâtea ori…
Ascultând colinzile interpretate, cu glasuri de îngeri, de corul „Celest“ al elevilor de la Şcoala „Liviu Rebreanu“ din Beclean, inspirând parfumul Crăciunului aflat pe cale, meditez la ce înseamnă România azi şi ce mi-aş dori să ne aducă, tuturor, anul 2008.
Doresc ca, plimbându-mă pe stradă, să nu mai văd chipuri încrâncenate de necazuri, ori crispate de preocuparea pentru bucata de pâine de mâine…
Aş vrea ca şcolarii să se descurce onorabil la tezele naţionale ori la examenul de bacalaureat fără a fi nevoiţi părinţii ca, în loc de jucării şi îmbrăcăminte, să plătească pentru ei ore în particular, căci la şcoală nu tuturor profesorilor lor le pasă de soarta adolescenţilor pe care ar trebui să-i formeze şi in-formeze…
Visez ca funcţionarii publici de la ghişee să nu ne mai trateze de sus, cu aerul că ne fac favoruri, ci cu atitudinea celor conştienţi că sunt plătiţi din impozitele noastre…
Năzuiesc să văd, în anul care vine, că preţurile, în magazine, nu mai cresc în preajma sărbătorilor, tocmai când în toată Europa scad…
Doresc ca, din 2008, mersul la policlinică sau spital să însemne preocupare exclusivă pentru suferinţele noastre, nu prilejul de a umple buzunarele medicilor şi ale asistentelor…
Aş vrea ca, în ţară, să nu mai existe copii care nu merg la şcoală, fiindcă părinţii nu au cu ce să le cumpere uniforme sau ce să le pună în pacheţel…
Visez, ca, din anul ce stă să vină, pensionarii să nu-şi mai plângă bătrâneţile pline de nevoi, iar truditorii gliei să-şi permită măcar câteva zile de tihnă într-o staţiune balneoclimaterică, beneficiind de bilete subvenţionate de stat…
Am speranţa că, începând de mâine, numele „român“, peste graniţă, nu va mai fi sinonim cu „hoţ“, „tâlhar“, „escroc“, „rrom“, ci va constitui un prilej de mândrie pentru purtătorul lui…
Ştiu, visele mele frizează utopia… Dar întotdeauna începutul mă umple de speranţă şi nu mă pot abţine să visez…
Legănată de sonurile celeste ale corului şcolii ce şi-a sărbătorit sâmbătă, 15 decembrie, a zecea aniversare, contaminată de puritatea vocilor de argint ale copiilor ce murmură „Şoapte de Betleem“, urez românilor pace în suflete şi-n gând şi un 2008 care să aducă împlinirea speranţelor tuturor.
Voichiţa Pălăcean-Vereş
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsaud, Dej şi Gherla)

Decembrie 17, 2007

Dosarul de informator si agent al Securitatii al ex-deputatului pastor baptist Petru Dugulescu

Devoalarea imaginii de agent al Securitatii a fostului deputat PNT-CD, pastorul baptist Petru DUGULESCU din Timisoara, coordonator al Grupului de Reflectie si Rugaciune al Parlamentului Romaniei.
Inedit este si faptul ca in Notele Informative date DSS de catre pastorul Petru Dugulescu acesta marturiseste despre pastorul Iosif Ton, in 1980, ca acesta devenise si el intre timp conciliant si cooperant cu organele Securitatii comuniste din Romania!
DECONSPIRARE SENZATIONALA FACUTA DE CENTRUL DE ISTORIE SI APOLOGETICA DIN ARHIVELE C.N.S.A.S.!

Dugulescu Petru
Dosar Reţea nr. 983/vol.1
Ministerul de Interne
Unitatea 0958 Haţeg
Dosar personal al
Informator „Daniel Ştefan”
Deschis la 30.05.1980 nr. 15.297
Încetat legătura la data de 14.04.1982

f.3
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 29.05.1980

Raport de introducere în reţea în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
Numitul Dugulescu Petru, în baza aprobării Conducerii Profesionale, susnumitul a fost luat în contact de către organele de securitate în scopul atragerii la colaborare şi a influenţării sale pozitive.
Pe parcursul contactării, candidatul a avut o atitudine corectă şi principială şi a fost antrenat la întocmirea de note de convorbiri şi de informări scrise care vizează aspecte de interes pentru organele de securitate. A fost determinat să adopte o poziţie sinceră, sesizînd din proprie iniţiativă probleme din atenţia noastră.
Rezultînd garanţia acceptării colaborării, la data de 28 mai 1980 s-a trecut la recrutarea sa. Recrutarea a fost efectuată de Cpt. Ilioni Petru şi a avut loc la Sediul Securităţii Oraş Haţeg, unde candidatul a fost invitat cu ocazia contactării sale anterioare.
Discuţiile s-au purtat iniţial pe marginea doleaţei candidatului de a pleca la studii teologice în Elveţia şi în excursie în S.U.A., avînd depuse actele în acest sens pentru obţinerea paşaportului.
A fost de acord cu propunerea făcută de a colabora în mod secret şi organizat cu organele de securitate, luîndu-i-se angajament scris în acest sens,…
Avînd în vedere eventuala sa plecare în străinătate i s-a trasat sarcina de a ne informa despre intenţiile unor persoane care cunosc despre aceasta şi vor intenţiona de a-i solicita unele comisioane pentru exterior, scrisori, colete, alte materiale.
A rămas stabilit ca după obţinerea paşaportului să fie realizată o nouă întîlnire, ocazie cu care i se va face o pregătire contrainformativă.
Şi-a ales numele conspirativ „Daniel Ştefan” sub care va avea loc această colaborare şi a furnizat 1 notă informativă despre emisarul baptist D.J.H.
f.4
Ministerul de Interne
Insp. Hunedoara
Securitatea oraş Haţeg
Nr. 25.05.1980
Raport – cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului Dugulescu Petru
I. Necesitatea şi scopul recrutării
În scopul asigurării unei supravegheri informative calitativ superioară în rîndul elementelor care fac parte din cultul baptist în Oraşul Haţeg şi împrejurimi, a cunoaşterii în timp util a oricăror acţiuni de natură ostilă întreprinse sub masca cultului, precum şi a activităţii desfăşurate de diverşi emisari cultici din străinătate care ne vizitează zona, cu reale posibilităţi în rîndul cultului. … S-a remarcat, de la repartizarea sa în zona Haţeg, ca un deservent activ al cultului baptist, bine pregătit, cu [f.5]calităţi oratorice şi influenţă în rîndul membrilor cultului baptist, inclusiv în rîndul intelectualităţii, cu tendinţe anarhice, chiar ignorînd unele indicaţii şi orientări cultice superioare, afirmîndu-se totodată ca un discipol al ideilor cultice propovăduite de Ţon Iosif, încercînd cu insistenţă recunoaşterea sa măcar zonală, ca şef ideologic al cultului baptist…
…la data de 15.04.1977 susnumitul a fost avertizat de către organele de securitate în scopul sistării activităţilor sale de nuanţă ostilă pe linia cultului baptist, dată de la care susnumitul a înţeles şi s-a angajat pentru adoptarea unei poziţii principiale şi corecte…
f.6
III CALITĂŢI PERSONALE ŞI POSIBILITĂŢI DE INFORMARE ALE CANDIDATULUI
Absolvent de liceu şi al seminarului teologic baptist candidatul are cunoştinţe de cultură generală şi în special de doctrină religioasă. Inteligent, cu spirit de sesizare, bun orator, ambiţios şi arogant, are tendinţe recalcitrante şi ironice în argumentare şi susţinerea unor idei proprii.
Nu este fanatic în interpretarea dogmelor religioase acceptînd în gîndire şi raţionamentul său procese şi fenomene materialist-dialectice.
Sociabil, ştie să se impună în faţa credincioşilor cîştigînd uşor încredere…
Se află în relaţii apropiate şi are bune posibilităţi de informare pe lîngă Ţon Iosif din atenţia organelor de securitate şi Olah Liviu, pastor baptist, stabilit în S.U.A.
f.9
Ministerul de interne
Insp. Jud. Haţeg
Nr. 00141.278/26.04.1979
Raport privind contactarea numitului Dugulescu Petru
f.9 verso …în legătură cu Ţon Iosif a relatat că nu a mai fost vizitat de acesta de la sărbătorile crăciunului 1978 şi că acesta în prezent se bucură de libertate deplină şi se află în relaţii bune cu toate organele, inclusiv cu M.I. stîndu-se de vorbă cu el de către cineva din Conducerea Ministerului nostru.
MI
Unitatea 0958 Haţeg
Mapa Anexă cuprinzînd materiale informative furnizate de :
INFORMATOR „DANIEL ŞTEFAN” (nume conspirativ)
Deschisă la data de 30.05.1980 nr. 15.297
Închisă la data de 14.04.1982
Arhivă ne. 15217
R 983/2
f. 1

OPISUL materialelor informative furnizate de informatorul „Daniel Ştefan”
La cine se referă nota informativă Data furnizării N/OD de exploatare
Magda Nemeth 1.06.1979 Mapă de element D.P.
Lazăr Ioan 28.09.1979 #
Ton Iosif 26.04.1980 #
John Hopper 28.05.1980 #
Călătorie S.U.A. + Elveţia
Activitate + legături 6.09.1980 D.I; S.I.
Ţon Iosif 19.09.1980 D.I.; Cond. I.J.Hd.;S.I.
Aspecte cult baptist 1.11.1980 D.I.; S.I.-în copie
Donald Kazer 29.11.1980 Cond. I.J.Hd. S.I.; D.I.
Comunitatea Baptistă Braşov 26.01.1981 D.I.; S.I.; I.J.Oradea (Bihor)
Balizu John 7.02.1981 S.I.
Adunare electivă Braşov 6.03.1981
BOA WETTENS 14.03.1981 D.I.; S.I.; Cond. Sec.
Ţon Iosif 14.03.1981 D.I.; S.I.; I.J.Hd.
Martin şi Bob 15.05.1981 D.I.; S.I.
Călătorie în ţările occidentale 2.11.1981 F.I.; Cond. Sec. Jud.; S.I.
Elisei – Braşov 2.02.1982 D.I. – S.I.
Jack Gambil + Tom + Don Kayer 9.02.1982 D.I. – S.I.
f.2
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 2.02.1982
Notă informativă
În legătură cu credinciosul baptist Elisei …. din Braşov informez următoarele:
– nu îi cunosc numele de familie
– l-am cunoscut cu mai mulţi ani în urmă în biserica baptistă din Braşov cu ocazia conferinţelor de orientare ale comunităţii la care participam.
– l-am întâlnit ultima dată la biserica baptistă din Hunedoara în septembrie 1980, cu ocazia întrunirii unui grup mai mare de tineri baptişti de la diferite biserici din ţară.
Acea întrunire s-a ţinut cu consimţământul meu şi sub directa mea supreaveghere. Sîmbăta seara am ţinut cu aceşti tineri un studiu biblic din I Tesaloniceni cap. 1, iar duminecă o parte din aceşti tineri au participat cu cântări şi poezii creştine la serviciul divin.-
– Cu acea ocazie am înţeles că tînărul Elisei… e un lider neoficial al acestor tineri şi l-am luat cu mine la amvon atît sîmbătă cît şi duminecă ca să predice.
– Cu această ocazie am discutat cu el şi cu alţi tineri despre întrunirile lor deoarece am fost şi sunt interesat în problemele tinerilor din bisericile baptiste.
– Aceşti tineri s-au bucurat văzînd că le-am acordat sprijin şi că doresc să le cunosc problemele.
f.3
– Pe tînărul Elisei de la Braşov nu l-am mai întîlnit de atunci.
– Acea întrunire s-a desfăşurat în cadru legal şi a principiilor noastre de credinţă.
– Am aflat după aceea că la următoarele întruniri au apărut printre aceşti tineri şi unii din membrii rămaşi în ţară ai comitetului ALRC şi că mulţi din aceşti tineri au început să-şi depună cereri de emigrare.
Consider că s-a ajuns la situaţia aceasta pentru că în mod oficial conducerea cultului nu a permis nici o formă de muncă organizată cu tinerii la nivelul de cult în timp ce la toate congresele internaţionale ale tineretului din cadrul Federaţiei Baptiste Europene şi Alianţei Mondiale Baptiste, pastorul Ţunea Ioachim este reprezentantul tineretului Baptist din România.
– De cînd au luat fiinţă aceste întîlniri neoficiale ale tinerilor, majoritatea pastorilor au ezitat să ia vre-o iniţiativă şi au adoptat mai degrabă o poziţie critică ca să fie la unison cu conducerea Uniunii.
– În situaţia aceasta tînărul Elisei de la Braşov a ajuns liderul acestor tineri pe calea selecţiei naturale.
– Pentru o rezolvare pozitivă a problemei create cred că ar trebui să se ţină seama de necesităţile lor. Ca tineri creştini aceştia, periodic au nevoie de crearea unor ocazii în care să-şi petreacă timpul liber în compania altor tineri creştini, manifestîndu-se în conformitate cu credinţa lor.
Ei au nevoie să se cunoască şi pentru scopul găsirii unui partener în vederea căsătoriei.
f.4 Dacă aceste necesităţi fireştiale acestor tineri vor fi întîmpinate cu interdicţii categorice din partea conducerii cultului şi autorităţilor de stat efectul ca fi accentuarea atitudinii de neîncredere şi nesupunere faţă de conducătorii lor spirituali din cadrul Cultului şi sporirea numărului celor ce vor vedea un ultim refugiu în emigrare.
Pe lîngă aceasta ei se vor întruni în mod secreta şi necontrolat şi în aceste ape tulburi vor pescui uniele persoane de care nu ducem lipsă şi care vor semăna în minţile lor învăţături nebaptiste şi nepatriotice.
Consider că acceptîndu-se o metodă de lucru oficială cu aceşti tineri sub directa supravehgere şi îndrumare a unor pastori verificaţi care să se bucure şi de simpatia şi credit în ochii lor, energia şi elanul lor tineresc ar putea fi canalizate în scopul constructiv al societăţii noastre şi numărul celor care cer emigrarea s-ar reduce la minimum.
2 febr. 1982
Daniel Ştefan
N.O. Nota a fost furnizată la solicitarea organelor noastre şi se referă la activitatea baptistului Elisei din Braşov şi la unele acţiuni cu tendinţe anarhice ale tinerilor baptişti, sub conducerea acestuia.
La întîlnire a participat şi nr. Petcu D., şeful S.I., procedîndu-se la un instructaj complet, inclusiv linia de conduită a sursei şi combaterea acţiunilor cu tendinţe de depăşire a cadrului legal din partea lui Elisei.
A fost instruit şi în scopul cunoaşterii activităţii emisarului american Don Gayer sosit la Mediaş cu alţi 2 emisari şi care intenţionează să viziteze şi bisericile din judeţ.
Nota în copie la S.I. şi D.I ss. Cpt. Ilioni

f.5
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 6.03. 1981
Locul: Deva
Notă informativă

Vă informez că în data de 19 februarie a.c. a avut loc la sediul Comunităţii Baptiste din Braşov Adunarea Generală electivă a Comunităţii. Au fost prezenţi 144 delegaţi ai bisericilor de pe raza Comunităţii, inclusiv pastorii.
Din partea Departamentului Cultelor au participat dir. Sorin Iulian, insp. Gen. Cîrstoiu Gheorghe şi insp. Jud. Braşov Dulner Eugen.
Preşedintele comunităţii şi al Cultului, Mara Cornel a numit o comisie de propuneri formată din cinci membri care să-l propună pe dînsul şi pe cei doriţi de dînsul. Eu şi alţi pastori am propus ca Comisia de propuneri să fie alcătuită din toţi pastorii, lucru pe care dînsul nu la acceptat.
Din cei cinci membri ai comisiei doi au fost maghiari – pastorul Vöş Grigore şi Coryä Alexandru, iar în noul comitet al Comunităţii din cinci membri ai Comitetului Executiv doi sutn maghiari Vöş Grigore, vicepreşedinte şi Culcsar Alexandru secretar, deşi populaţia în Comunitate este de aproape 10000 membri români şi 500 maghiari.
În cadrul Adunării Generale au avut loc multe ilegalităţi ca de exemplu: din cei care au venit ca simpli asistenţi [f. 6] au fost introduşi în sală unii pe care preşedintele Mara a anunţat că îi vor da votul, deşi nu erau delegaţi aleşi au unei biserici.
– Pe delegatul Pop Augustin ales de Biserica Bapt. Din Braşov şi membru în comitetul acestei biserici, preşedintele Mara Cornel care este şi pastorul acestei biserici nu l-a acceptat în sală ca delegat, doar la balconul bisericii între invitaţi. Aceasta s-a întîmplat pt. că Pop Augustin a luat atitudine în Comitetul Bsericii faţă de situaţia din familia pastorului Mara.
– Cînd unii delegaţi au cerut să nu conducă dînsul şedinţa ci să aleagă un prezidiu de zi şi cînd s-a pus la vot această propunere, mulţi din delegaţii care au sesizat că voturile s-au inversat, aceasta cunoscîndu-se după numărul de mîini ridicare.
– Mulţi din delegaţi care au luat cuvîntul şi nu au vorbit pe locul preşedintelui Mara au fost opriţi, iar altora nu li s-a dat deloc cuvîntul.
– Deşi pastorul Mara Cornel nu a întrunit majoritatea de (jumătate plus unul) voturi la primul scrutin cînd la avut pe pastorul Ciocan Ioan ca „Contracandidat” [f. 7] s-a pus şa vot şi a doua oară, încercînd să-i oblige pe delegaţi să-l voteze.
– Mulţi delegaţi au cerut să mă pună pe mine contracandidat alături de dînsul, dar a refuzat categoric, spunînd că Departamentul Cultelor nu mă va recunoaşte. Eu am rugat pe onoraţii reprezentanţi ai Departamentului Cultelor dacă împotriva mea ca cetăţean au ceva de obiectat, dar dînşii nu au spus nimic.
Marea majoritate a delegaţilor au plecat de acolo profund indignaţi şi nemulţumiţi.
– Delegaţii la Congres şi membrii pentru Comitetul Uniunii nu au fost aleşi de adunarea generală, urmînd să fie aleşi de noul Comitet ales.
– Deşi pastorul Mara Cornel a putut să vadă în mod clar că poporul nu-l mai vrea (căzînd la vot de două ori) am auzit că intenţionează să ocupe unul din cele două locuri care Comunitatea Braşov le are în Comitetul Uniunii.
– Acelaşi lucru intenţionează să-l facă şi secretarul general Bărbătei Paul la Comunitatea Cluj.
– Pastorul Iosif Ţon a afirmat că dacă aşa se cor întîmpla lucrurile se vor găsi f.8 cincizeci de delegaţi în Congres care să-i aleagă pe aceşti oameni, acel Congres va fi contestat şi toate ziarele creştine din lume vor da în vileag aceste ilegalităţi din cadrul Uniunii Baptiste din România, cu menţiunea că toate s-au făcut cu sprijinul Departamentului Cultelor.
Nu s-a stabilit încă data precisă a desfăşurării Congresului şi s-ar părea că există în intenţia actualei conduceri să-l amîne încă un an, ceea ce le-ar asigura ieşirea la pensie în condiţii avantajoase, fiind vorba de Mara Cornel.
Vă informez că în seara zilei de 06. 03 Biserica Baptistă din Haţeg va primi vizita pastorului Suedez Bun care este şi preşedintele pastorilor din Suedia, care soseşte de la Mediaş cu trenul şi va fi cazat la hanul Bucura, urmînd ca a doua zi să plece spre Alba I.
06.03.1981
Daniel Ştefan

N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la Adunarea generală electivă a Comunităţii baptiste Braşov, care a avut loc la data de 19.02.1981.
Informatorul va adopta o atitudine rezervată în viitor, inclusiv faţă de Conducerea Departamentului Cultului pe ţară.
Va semnala informaţii despre apariţia şi activitatea unor emisari cultici din străinătate, cît şi despre vizita preconizată de Ţon Iosif în zonă.
Nota în copie se va înainta Cond. Sec. Jud., S.I.
Cpt. Ilioni

f.10-11 nota cu privire la pastorul Ficuţ Liviu şi John Balizu din 07.02.1981
N.O. Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate.
Pastorul Fiuţ Liviu va fi atenţionat şi i se va lua notă de convorbiri şi privind situaţia sa cu studentul străin Balizu John
Prin S.I. – se va comunica şi Inspectorului Cultelor ptr. a-l atenţiona pe Ficuţ.
Cu această ocazie informatorul a fost instruit ptr. a nu insista în boicotarea lui Mara Cornel şi Pavel Bărbătei şi a avea o atitudine temperată
Cpt. Ilioni

f.12-13 Nota din 26.01.1981
loc: Deva, casa „Elba”

Nota ref. Memoriu din luna dec al pastori si delegati ai Com Brasov prin care se cere mutarea sediului comunităţii la Alba Iulia şi discutarea calităţii de conducător spiritual al past. Mara Cornel, retragere din fcţ dat. fapt despărţit de soţie.

„În completare vă relatez că în data de 08. ian. 1981 fiind în vizită la Oradea unde am predicat în biserica păstorită de Iosif Ţon, în familia acestuia i-am cunoscut pe cetăţenii britanici Bill Sencer, ziarist la ziarul creştin the Evanghelism Today (Evanghelismul astăzi) şi pe evanghelistul Dick…. Am primit şi eu un exemplar din ziarul amintit unde pe prima pagină era scris cu litere mari titlul unui articol despre România intitulat „Gîndire pozitivă despre România de Iosif Ţon.” Acest titlu se afla sub fotografia care acest ziarist a luat-o pastorului Ţon în 1977 la Ploieşti, în faţa Casei de rugăciune, după cutremur (deoarece nu avea altă fotografie) Ambii au predicat cîteva seri la Oradea şi la Cluj
Daniel Ştefan

N.O. Nota a fost furnizată în baza sarcinilor trasate ulterior şi punctează unele momente mai importante din activitatea conducerii cultice baptiste,atmosfera şi orientările premergătoare alegerilor şi congresului baptist.
Informatorul a fost trimis la Ţon Iosif la Oradea sub pretextul de a stabili conţinutul memoriului adresat de Ţon – Conduceriii de stat – şi modul de rezolvare, ocazie cu care vor fi folosite mijl. Speciale de verificare în cooperare cu I.J. Bihor —–
Nota în copie la S.I. I.J.Bihor si D.I,
Cpt. Iloni

f.18-19 nota din 1.11.1980 ref la conf orientare Com Braşov
f.19 …Referitor la pastorul Sfîrlea care a rămas în S.U.A. vă informez că din cele auzite de mine ar fi fost ales pastor la biserica Română Baptistă din Detroit în locul lui Olah Liviu care s-a mutat în Texas.

Notă
Cu această ocazie informatorul „Daniel Ştefan” a mai informat vebal următoarele:
Soţia preşedintelui Cultului baptist pe ţară Mara, cu ocazia excursiei la rude în S.U.A., din vara acestui an, a rămas definitiv în S.U.A. Informatorul s-a întîlnit cu ea în S.U.A., cu ocazia excursiei efectuate, prilej cu care soţia acestuia s-a plîns de mara Cornel că a brutalizat-o, s-a purtat foarte urît cu ea, şi a avut relaţii extraconjugale, motive care au determinat-o să rămână în S.U.A. Mara Cornel a propus să o excludă din comunitate în urma rămînerii în S.U.A. Informatorul nostru a avut o discuţie cu Mara Cornel prin care îi aduce la cunoştinţă cele discutate cu soţia sa în America şi că el nu are dreptate, sfătuindu-l să o recheme din America, fiindcă este şi bolnavă şi să o întreţină. Astfel s.a declanşat un conflict între Mara cornel şi Dugulescu Petru. Mara îl acuză pe Dugulescu că îl calomniază, avînd în vedere şi cauzele acestuia de a fi ales secretar general al Cultului, lucru cu care Mara nu este de acord.
În data de 22.10.1980, Mara a convocat Comitetul Executiv al Comunităţii Baptiste Braşov, în care a supus dezbaterii „acuzaţiile” aduse de Dugulescu P., învinuindu-l de calomniere, solicitînd ca acesta să-şi ceară scuze de la Mara Cornel. Dugulescu nu a acceptat, susţinînd că are dreptate, venind cu probe şi martori, şi a refuzat să participe la această şedinţă. Se aşteaptă la o sancţiune administrativă dictată de Mara Cornel, probabil şi de transferare a sa în altă Comunitate, lucru pe care Dugulescu P nu-l acceptă.
Infrmatorul va informa în continuare referitor la evoluţia acestui conflict, precum şi cu alte frămîntări în cadrul cultului şi a conducerii, premergătoare alegerilor şi a congresului baptist.
Cu ocazia vizitei preconizate de Ţon Iosif va aborda cu acesta în discuţii probleme legate de situaţia existentă în prezent în conducerea cultului, conflictul cu Mara Cornel, şansele sale de a fi ales secretar general, alte opinii şi poziţia lui Ţon Iosif.

f.22
M.I
Insp . Jud. Hd
Sec. Oraş Haţeg
Primit: cpt. Ilioni Petru
Informator: „David Ştefan”
Data: 19.09. 1980

Notă informativă
Sîmbătă 18 august după întoarcerea mea din SUA am fost căutat la telefon de către numitul IOSIF TON din Oradea care m-a întrebat despre călătoria mea şi mi-a spus că miercuri 20 august doreşte să-mi facă o vizită la Haţeg deoarece mai are şi alte treburi la Deva şi în alte părţi şi va veni cu maşina împreună cu soţia.
Miercuri 20 august în jurul orei 20 m-a anunşat telefonic că se află în Deva la fam. Gheorghiţă Nicolae şi că peste aproximativ o oră va fi în Haţeg. Au venit însoţiţi de numitul Vuc petru din Oradea care a condus maşina lui Iosif Ţon.
În timpul cinei şi după cină am purtat discuţii în legătură cu vizita care a făcut-o el şi eu în SUA, despre cunoştinţe comune şi impresii personale de călătorie.
El a fost interesat să afle care a fost ecoul predicilor lui în bisericile româneşti şi americane.
I-am spus că în Biserica Grace Community Church sin oraşul Tempe, Arizona (singura biserică americană în care am predicat amîndoi) impresiile pe care le-am lăsat sunt pozitive, dar baptiştii români din America sunt împărţiţi în părerile lor cu privire la dînsul. Foarte mulţi îl suspectează şi ciar îl acuză că „a dat mîna cu comuniştii şi că e agentu securităţii române”.
I-am spus că Popescu Aurel mi-a spus că a fost întrebat de F.B.I. dacă Ţon Iosif e spion comunist sau nu, şi că Popescu a răspuns că nu crede că este spion , dar că e un om instabil. I-am spus însă că în timp ce eram în Elveţia la Seminarul Internaţional din Ruschlikon o colegă din Anglia mi-a dat să citesc un articol pozitiv despre dînsul în ziarul „Baptist Times” intitulat „Un campion al libertăţii religioase în România”. Articolul era însoţit de o fotografie a dînsului în faţa intrării colegiului care dînsul l-a absolvit la Oxford şi pe porţile căruia a intrat cu zece ani în urmă spunea autorul articolului.
f.22vs.
În articol scria despre lucrările (broşurile) care Iosif Ţon le-a scris în apărarea creştinilor din România „cine îşi va pierde viaţa” şi „manifestul creştin” şi despre drepturile care baptiştii le-au pierdut în ultimii ani în România datorită conducătorilor compromişi ai Uniunii noastre, dar drepturile care au fost redobîndite după întoarcerea lui Iosif Ţon de la Oxford în 1973 după ce 50 de pastori baptişti în urma prime ilucrări a lui Ţoon Iosif, au adresat un memoriu preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
Dînsul mi-a mărturisit că nu ştie nimic despre acest articol şi că nu l-a citit dar e plăcut surprins să afle.
Dimineaţa în timpul micului dejun am discutat despre problema alegerilor şi a Congresului cultului nostru care trebuie să aibe loc în curînd. M-a întrebat dacă pastorul Mara cornel, în prezent preşedintele cultului, are şansă să mai fie ales de Conges preşedinte al Cultului. Eu i-am răspuns că mai mult decît probabil chiar sigur că nu va mai fi ales nimic.
M-a mai întrebat despre pastorul Iachim Ţunea , dacă în prezent este consilierul cu relaţii externe, dacă are şanse să fie promovat din nou în conducerea Uniunii unde pentru mai mulţi ani a deţinut funcţia de secretar general I-am răspuns că cei din Comunitatea Bucureşti pe care îi cunosc foarte bine sînt hotărîţi să nu-l mai aleagă şi că în genereal în ţară nu se bucură de popularitate ci la adresa lui se poartă numai discuţii negative, iar în SUA şi mai rău: baptiştiii români în masă nici nu vor să audă numele lui, iar F.B.I. îl are înregistrat ca spion comunist şi în repetate rînduri i-a refuzat viza de intrare în SUA.
La fel sînt cotaţi în prezent în America şi pastorul Mara Cornel preşedintele cultului şi avocatul Pavel Bărbătei secretarul general.
I-am mai spus pastorului Iosif Ţon că deşi eu personal îl simpatizez pe Ţunea Ioachim nu aşi accepta să merg într-o delegaţie din care să facă parte şi el în SUA deoarece asta ar însemna un compromis sigur acolo.
Printre altele i-am spus că înainte şi mai ales după întoarcerea mea din SUA, am auzit printre pastorii şi credincioşii baptişti din ţară tot mai multe voci care susţin că eu să fiu ales secretar general. I-am mai spus că personal nu doresc această funcţie pentrucă o consider extrem de dificilă, dar conform convingerilor mele religioase, dacă voi avea convingerea că aceasta este voia lui Dumnezeu, nu moi da înapoi. Dînsul mi-a spus că am f.23 toate şansele să fiu ales în această funcţie.
După ce am făcut o scurtă vizită familiei Simedroni Gheorghe, dînşii au plecat cu maşina spre Oradea.
La afirmaţiile mele în legătură cu cele spuse de Popescu Aurel cu că Ţon este suspicionat de legături cu securitatea şi că F.B.I. ar fi întrebat dacă este spion comunist, Ţon n-a făcut nici o referire expresă de aprobare sau respingere a acestei afirmaţii afirmînd însă că „pe Popescu îl cunosc şi nu încerc să-l schimb, dar el nu vrea să înţeleagă că nu putem sta tot timpul pe poziţie de luptă şi că acum a venit vremea negocierilor”. 19.09.1980

Daniel Ştefan

Nota ofiţerului
Nota a fost furnizată în urma sarcinilor trasate şi se referă la vizita făcută de Ton Iosif , predicator baptist din Oradea din atenţia Dir. I , sursei noastre „Daniel Ştefan.”
Informatorul a fost instruit pentru a ne semnala orice aspecte de interes în legătură cu alegerile şi viitorul Congres al Cultului Baptist, opiniile alegătorilor delegaţi, demersurile care se fac, acţiuni pe linia cultului.

R 983/1
f.1
Ministerul de Interne
Sec. Oraş Haţeg
Nr. 00195 226/13.04.1982
Raport cu propuneri de excludere din reţeaua informativă a informatorului „Daniel Ştefan”

Numitul Dugulescu Petru a fost recrutat în calitate de informator al organelor de securitate la data de 29.05.1980 – Deşi a furnizat mai multe materiale informative pe parcursul colaborării a manifestat reţineri şi nesinceritate evitînd să semnaleze aspecte deosebite de interes major pentru organele de securitate, cu toate că s-a insistat asupra acestui aspect în activitatea de instruire şi dirijare. A continuat să ascundă aspecte din preocupările sale şi ale emisarilor străini cu care a intrat în contact adoptînd o poziţie duplicitară…

Decembrie 17, 2007

Declaraţie- Apel pentru reinstaurarea monarhiei. Subscriu

Declaraţie-Apel
30 decembrie 1947 – 30 decembrie 2007
60 de ani de republică ilegitimă
După ce Uniunea Sovietică a impus regimul totalitar comunist în România, prin anihilarea partidelor şi acapararea structurilor de conducere a statului, singura barieră în faţa distrugerii democraţiei şi a ţesutului societăţii româneşti rămăsese Majestatea Sa Regele MIHAI I, reprezentantul unui regim legitim, care modernizase ţara, îi asigurase independenţa, unitatea şi respectabilitatea. Regele întruchipa, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, speranţele de libertate şi prosperitate ale unui întreg popor. Contextul internaţional şi deciziile luate fără ca românii să fie consultaţi au sortit eşecului încercările curajoase ale Regelui, de a opri sovietizarea şi comunizarea României. Puterile democratice ale lumii nu l-au susţinut pe tânărul Rege care, prin actul de la 23 august 1944, grăbise victoria Aliaţilor, scurtase războiul cu şase luni şi salvase vieţile a sute de mii de oameni. Aranjamentele dintre marile puteri condamnaseră deja România la jumătate de secol de totalitarism comunist.
În ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor, iar Garda Regală a fost dezarmată. Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele MIHAI I să abdice, şantajându-l cu executarea a peste 1000 de studenţi anticomunişti ţinuţi sub arest. Sub ameninţarea anihilării fizice, Regele a semnat documentul de abdicare, pentru Sine şi urmaşii Săi. Prin faptul că abdicarea s-a făcut sub presiunea şantajului, actul este lovit de nulitate. În plus, comuniştii au nesocotit faptul că Regele nu putea acţiona decât în nume propriu şi nicidecum pentru instituţia Monarhiei ca atare. Aşadar, convingerea că prin semnătura smulsă Regelui s-a abolit implicit şi Monarhia a fost complet aberantă. În şedinţa Adunării Deputaţilor, convocată în grabă după abdicare, ar fi urmat ca aceasta să fie confirmată, prin adoptarea legii nr. 363, care proclama Republica Populară Română şi abroga Constituţia din 1923. La acea şedinţă nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, doar 60 de deputaţi fiind prezenţi. Aşadar, abolirea Monarhiei nu a fost niciodată aprobată de Parlamentul României. Mai mult, modificarea formei de guvernământ ar fi trebuit să fie confirmată de majoritatea populaţiei ţării, printr-un referendum. Aşa cum Regele CAROL I fusese adus pe Tronul României în urma unui plebiscit la care obţinuse o covârşitoare majoritate favorabilă, tot aşa şi abolirea Monarhiei ar fi trebuit să fie confirmată printr-un referendum. În deceniile care au urmat, nu s-a ţinut cont de faptul că Monarhia nu fusese, de fapt, abolită de drept şi că peste Regatul României nu se putea suprapune altă formă de stat, oricare ar fi fost ea. În concluzie, din punct de vedere pur juridic, Monarhia nefiind abolită realmente, România este până în ziua de azi un Regat, iar Majestatea Sa Regele MIHAI I este Suveranul de drept al acestei ţări.
Luând în considerare argumentele juridice şi morale prezentate mai sus; sprijinindu-ne pe concluziile Raportului Comisiei Tismăneanu şi pe Mesajul Preşedintelui României, adresat Parlamentului, prin care se oficializează o realitate cunoscută de către toţi românii, aceea că regimul comunist din România a fost unul “ilegitim şi criminal”; nu în ultimul rând, luând act de prezenţa printre noi a unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat ai istoriei secolului al XX-lea, Majestatea Sa Regele MIHAI I, garant al demnităţii naţionale, model de echilibru, curaj şi constanţă în apărarea intereselor perene ale poporului Său, solicităm instituţiilor Statului român să repună Legalitatea şi Adevărul în drepturi, lăsând România să revină, în sfârşit, după decenii de suferinţe şi căutări desfigurante, la calea sa firească, aceea care nu poate fi asigurată decât de forma de guvernământ care nu a dispărut niciodată, nici juridic şi nici din inimile românilor. România adevărată este Monarhie, iar chipul ei cel bun este Majestatea Sa Regele MIHAI I.
Noi nu trebuie decât să avem curajul de a recunoaşte acest lucru. La realităţile cele mai simple, evidente şi benefice ajungem cu greu, dar acum, după 60 de ani de rătăcire, merităm să ne recăpătăm sufletul. Iar România merită ca pe creştetul ei, înălţat în libertate, să reapară Coroana Regală.
Semnături
Doina CORNEA – profesoară, Cluj
Nicolae CONSTANTINESCU – prof. dr., membru al Academiei de Medicină, Bucureşti
Wilfried H. LANG – observator economic pentru Europa de sud-est, Germania
Rodica COPOSU – inginer, Bucureşti
Flavia BĂLESCU – economist, Bucureşti
Roxana IORDACHE – publicist, Bucureşti
Nicolae Şerban TANAŞOCA – prof. univ., Bucureşti
Neagu DJUVARA – istoric, Bucureşti
Barbu BREZIANU – critic şi istoric al artei, Bucureşti
Ion CARAMITRU – actor, directorul Teatrului Naţional, Bucureşti
Elena IORDACHE – medic, Bucureşti
Ioan PAŢIU – medic, Cluj
Leontin IUHAS – inginer, Cluj
Theodor BUCUR – prof. univ., expert internaţional, Franţa
Ariadna COMBES – profesoară, Franţa
Alexandru COMBES – student, Cluj
Valerian STAN – jurist, Bucureşti
Jean CAZABAN – teatrolog, Bucureşti
Marilena ROTARU – realizator TV, Bucureşti
George ROTARU – jurnalist, Bucureşti
Constantin-Laurenţiu ERBICEANU – inginer consultant, Frankfurt/Main, Germania
Mihaiu LANCUZOV – muzeograf, Bucureşti
Dinu IANCULESCU – actor, scriitor, Frankfurt/Main, Germania
Sorin DUMITRESCU – pictor, Bucureşti
Doina DUMITRESCU – artist plastic, Bucureşti
Viorica BUCUR – profesor universitar, critic de film, Bucureşti
Andrei BREZIANU – scriitor, Statele Unite ale Americii
Ileana-Mihaela BOTEZAT-ANTONESCU – doctor în ştiinţe medicale, Bucureşti
Pia PALEOLOGU – istoric de artă, Bucureşti
Sorin ROŞCA STĂNESCU – publicist, directorul ziarului “Ziua”, Bucureşti
Saviana DIAMANDI – muzician, director în cadrul Institutului Cultural Român, Bucureşti
Sorana GEORGESCU-GORJAN – redactor, editor, Bucureşti
Doina ROSETTI – inginer, Bucureşti
Maria STRĂJESCU – economist, Bucureşti
Gabriela-Mihaela DEFOUR-VOICULESCU – pensionară, Bucureşti
Constanţa VULCĂNESCU – proiectant carte, Bucureşti
Petre AMARIEI – economist, Braşov
Otilia BOTEZAT – pensionară, Piatra Neamţ
Andreea RĂPEANU – prof. univ., Bucureşti
Vlad BEDROS – asistent universitar, Bucureşti
Anca CALANGIU – profesor, Bucureşti
Ilie-Constantin-Vladimir MAŞALA – muzician, Bucureşti
Robert MALISCHITZ – profesor, Bucureşti
Sorin BOTTEZ – ambasador (r), Bucureşti
Dinu ZAMFIRESCU – preşedinte INMER, Bucureşti
Micaela GHIŢESCU – preşedinta Fundaţiei Memoria, Bucureşti
Vartan ARACHELIAN – publicist, Bucureşti
Alex. ŞTEFĂNESCU – critic şi istoric literar, Bucureşti
Dan PURIC – regizor, Bucureşti
Radu Constantin COROAMĂ – muzeograf, director Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti
Christian MITITELU – preşedintele Alianţei Civice, Bucureşti
Olga TUDORACHE – actriţă, Bucureşti
Dan ROMAŞCANU – director revista DORUL, Danemarca
Alexander NAGY – grafician, Köln, Germania
Angela CREANGĂ – psiholog, Bucureşti
Mihai CREANGĂ – publicist, Bucureşti
Georgeta DIMISIANU – filolog, redactor şef al Editurii HISTORIA, Bucureşti
Gabriel DIMISIANU – critic literar, Bucureşti
Florian MIHALCEA – preşedintele Societăţii Timişoara
Vasile GORDUZ – sculptor, Bucureşti
Silvia RADU – sculptor, Bucureşti
Ştefan CÂLŢIA – pictor, Bucureşti
Vladimir ZAMFIRESCU – pictor, Bucureşti
Ileana GHEŢIE – inginer, Bucureşti
Eugenia IONESCU – inginer, Bucureşti
Elvira ARABOLU – funcţionar, Bucureşti
Mara VASILESCU – chimist, Bucureşti
Silvia APOSTOL – chimist, Bucureşti
Ioan APOSTOL – economist, Bucureşti
Ioana COŞERU – chimist, Bucureşti
Lidia ŢOPA – asistent medical, Bucureşti
Alexandra GHICA – arhitect, Düsseldorf, Germania
Simina DRON – arhitect, Bucureşti
Maria ZAMFIRESCU – profesoară, Bucureşti
Doina VÂRCOLACU – farmacist, Sibiu
Angela IORDACHE – vânzătoare, com. Poiana Câmpina, Prahova
Lucica DROSU – impiegat mişcare CFR, Poiana Câmpina, Prahova
Elena DROSU – casnică, Poiana Câmpina, Prahova
Sergiu DROSU – muncitor, Poiana Câmpina, Prahova
Gheorghiţă MIRESCU – programator, Poiana Câmpina, Bucureşti
Veronica NANU – director de cabinet, INMER, Bucureşti
Iulian MÎNZU – consilier, INMER, Bucureşti
Gheorghe DEREVENCU – scriitor, Bucureşti
Ion DRESCAN – redactor, Bucureşti
Oana MATEI – redactor, Bucureşti
Ana BUTCARU – redactor, Bucureşti
Florica CIOCEA – secretară, Bucureşti
Eusebiu MUNTEANU – medic, Bucureşti
Ioana MUNTEANU – lector universitar, Bucureşti
Nicolae DRĂGUŞIN – dipl. ing., masterand al Universităţii din Uppsala, Suedia
Michel VORNICUL – cercetător la Banca Naţională a Franţei, Paris
Valentin HOSSU-LONGIN – scriitor, Bucureşti
Ioana-Raluca VOICU-ARNĂUŢOIU – muzician, conferenţiar universitar, Bucureşti
Dimitrie CĂDERE – inginer, Franţa
Anca STOICA – asistent social, Bucureşti
Daniela BRĂTIANU – jurist, Bucureşti
Doina CARAMZULESCU – ziaristã, Bucureşti
Constantin SEVERIN – scriitor, artist vizual, Suceava
Ileana BRIE – cadru didactic, Cluj
Florin MANOLE – asistent cercetãtor la Centrul de Studii Rome din cadrul Universităţii Bucureşti
George COPOŢ – inginer, Bucureşti
Rodica COPOŢ – inginer, Bucureşti
Laura COPOŢ – informatician, Torino, Italia
Jean ANTONESCU – economist, veteran de război, Bucureşti
Alin SAIDAC – istoric, Bucureşti
Antonie NĂSTĂSACHE – economist, Bucureşti
Nicolae ŢIPĂRESCU – economist, Galaţi
Alexandru LANCUZOV – realizator radio, Bucureşti
Dinu VILOIU – regizor TVR, Bucureşti
Bogdan-Alexandru JITEA – istoric, Bucureşti
Aurel NEGULESCU – referent, Bucureşti
Adriana CUMPĂNAŞU – manager cultural, Bucureşti
Alexandrina STĂNESCU – pensionară, Bucureşti
Alina MARC-CIULACU – filolog, Bucureşti
Cristinel CIULACU – economist, Bucureşti
Dida MARC – bibliotecară, Sebiş, Arad
Constantin Terente MARC – metodist, Sebiş, Arad
Florica PETRESCU – economist, Vedea, Argeş
Maria GOCIU – economist, Bucureşti
Mihaela PETRESCU – inginer, Bucureşti
Gabriel PETRESCU – inginer, Bucureşti
Ioana NEGREANU – profesoară, Bucureşti
Eugenia ANDRONACHE – chimist, Bucureşti
Jean NEGREANU – merceolog, sat Bircii, Scorniceşti, Olt
Mihai CANTUNIARI – scriitor, Bucureşti
Ileana CANTUNIARI – profesoară, traducătoare, Bucureşti
Radu CANTUNIARI – artist plastic, Bucureşti
Simona CANTUNIARI – medic, Bucureşti
Dan Nicolae ROŞU – student, Bucureşti
Anton ROŞU – inginer, Bucureşti
Michaela Maria ROŞU – muzicolog, Bucureşti
Gabriela CERCEL – inginer, Nürnberg, Germania
Sanda ANGHELESCU – ziarist, Bucureşti
George PAVEL – sculptor, Aachen, Germania
Zitta RING PAVEL – artist plastic, Aachen, Germania
Carmen CALISTRU NICHITA – cercetător-fizician, Ploieşti
Tudor TOVARU – doctor, Paris, Franţa
Gabriela MOCIULSCHI TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Christian TANASCAUX – arhitect, Paris, Franţa
Constantin MARŢIAN – inginer, Bucureşti
Maria ENACHE – biolog, Bucureşti
Valeria ISPAS – inginer, Bucureşti
Elena CRĂCIUN – inginer, Bucureşti
Constanţa TABACU – profesor, Bucureşti
Raluca MOISE – profesor, Bucureşti
Ana ŢUŢUIANU – profesor, Paris, Franţa
Lucica NICOARĂ – inginer, Braşov
Nicolae Ambrozie NICOARĂ – inginer, Braşov
Hermina IDOMIR – pensionară, Braşov
Gheorghe IDOMIR – pensionar, Braşov
Doina BOILĂ – profesor, Mediaş
Adriana BOILĂ – profesor, Sibiu
Dorin BOILĂ – arhitect, Sibiu
Cecilia GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Desideriu GERGELY – tehnician, Dumbrăveni, Sibiu
Adrian COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Delia COBUSTEANU – profesor, Sibiu
Ovidiu MATIU – asistent universitar, Sibiu
Ioana MATIU – profesor, Sibiu
Teodora ARŞIN – profesor, Sibiu
Abi LEHENEANU – arhitect, Alba Iulia
Gheorghe DOBROTĂ – ofiţer retragere, Sibiu
Bianca MOLDOVAN – student, Sibiu
Remus MOLDOVAN – inginer, Sibiu
Tiberiu BUDIŞAN – asistent universitar, Cluj
Ştefan HOFNER – agricultor, Daneş, Mureş
Marioara MEDREA – economist, Sibiu
Constantin BOILĂ – economist, Dumbrăveni, Sibiu
Oliviu I. SELEŞAN – profesor, Deva
Miruna Silvana SELEŞAN – traducător, Deva
Dorin CRIŞAN – profesor, Deva
Doinel CRIŞAN – doctor, Deva
Ilie GHIŢĂ – dr. ing., Deva
Iulian NOVAC – profesor, Deva
Silviu NUŢU – inginer, Deva
Claudiu Eduard CRISTOI – inginer, Deva
Nicolae PETRUŞE – subinginer, Deva
Petrică PETRUŞE – pensionar, Deva
Graţian MUNTEAN – pensionar, Deva
Elita MUNTEAN – asistent medical, Deva
Serghie NIŢĂ – inginer, Deva
Marius BÂRLEANU – prof. drd., Orăştie, Hunedoara
Paul SCHUSTER – ziarist, Bucureşti
Ion VOVA – regizor, Bucureşti
Mariana STAN – doctor, Bucureşti
Gheorghe STĂNILOAIE – inginer, Bucureşti
Constantin AVRAMESCU – fost deputat, Bucureşti
Paul-Daniel MIRCESCU – drd., inginer, Bucureşti
Dan ANGELESCU – inginer, Bucureşti
Rodica PANDELE – redactor, Bucureşti
Letiţia CORCIOVA – asist. medical, Bucureşti
Alexadru CORCIOVA – medic veterinar, Bucureşti
Nicoletta SĂVULESCU – muzician, Germania
Anca SĂVULESCU – pensionar, Bucureşti
Rodica VOICULESCU – pensionar, Suedia
Gabriela DRĂGAN-SION – pensionar, Bucureşti
Eugenia Ligia CEGĂNEANU – pensionar, Bucureşti
Iulian POPESCU – economist, Bucureşti
Andrei DIMITRIU – director, Bucureşti
Valer BINDEA – secretar de stat, Bucureşti
Anca ATANASIU – profesor, Bucureşti
Teodor CHRISTEN – profesor, Germania
Gabriela DRĂGAN – economist, Bucureşti
Radion CHIABURU – jurist, Bucureşti
Teodor MOSCU – jurist, Bucureşti
Alin TOMA-NEGOESCU – arhitect, Bucureşti
Neculai IONESCU-GHINEA – arhitect, Bucureşti
Petre VARLAM – inginer, Bucureşti
Maria DUMITRESCU – economist, Bucureşti
Nicolae-Dodo IONESCU – actor, Bucureşti
Simona MOSCU – pensionar, Bucureşti
Mihaela TOADER – cercetător, Bucureşti
Daniel TALOŞ – cercetător, Bucureşti
Doina GHEORGHIU – medic, Bucureşti
Gabriel GHEORGHIU – pensionar, Bucureşti
Constantin ENESCU – şofer, Constanţa
Nicoleta DRUMEA – curier, Constanţa
Daniela GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Dorin CURCĂ – avocat, Constanţa
Bogdan IORDACHE – avocat, Constanţa
Miruna MIŞA – contabil, Constanţa
Roxana-Ingrid GHEORGHIU – avocat, Constanţa
Traian IORDACHE – medic, Constanţa
Kamer ASIM – avocat, Constanţa
Liviu TUDORACHE – inspector nave, Constanţa
Giulnas OSMAN – secretară, Constanţa
Georgeta POP – inginer, Constanţa
Dan GHEORGHIU – medic, Constanţa
Dumitru DIMA – pensionar, Constanţa
Doina HAHUI – avocat, Constanţa
Ion RADU – şofer, Constanţa
Daniela GRĂJDAN – contabil, Constanţa
Luiza HAGIVERTA – studentă, Constanţa
Ghiulnar OSMAN – casnică, Constanţa
Elena-Felicia GHEORGHIU – medic, Constanţa
Andreea COJOCARU – secretar primărie, Constanţa
Sofia Simona TUDORACHE – învăţătoare, Constanţa
Mihai MIGA – medic, Constanţa
Valeria IORDACHE – profesoară, Constanţa
Mioara MIGA – casnică, Constanţa
Valentin POPESCU – economist, Bucureşti
Elena POPESCU – economist, Bucureşti
Aurelia POPESCU – pensionară, Bucureşti
Filip-Lucian IORGA – istoric, Bucureşti
Lucia IORGA – doctor în psihologie, Bucureşti
Viorica ANDRIŢOIU – economist, Bucureşti
Sultana GAGEA – pensionară, Bucureşti
Ion ANDRIŢOIU – inginer, Bucureşti
Cristian Gheorghe IACOB – economist, Bucureşti
Sergiu Stelian ILIESCU – profesor universitar, Bucureşti
Dana SEICIU – director, Bucureşti
Lucian SEICIU – prof. univ., Bucureşti
Nicolae VERICEANU – arhitect, Iaşi
Mircea RUSU – prof. univ. dr., Iaşi
Ileana RUSU – medic specialist, Iaşi
Adrian CORDUNEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Teodor BROŞTEANU – prof. univ. dr., Iaşi
Alexandru CĂRĂUŞU – conf. univ. dr., preşedintele MRR, Iaşi
Elena DRÂMBEI – inginer agronom, vicepreşedinte MRR, Iaşi
Mihai DORIN – conf. univ. dr., Iaşi
Horia BUCUR – farmacist, Sebeş, Alba
Mariana BUCUR – economist, Sebeş, Alba
Ligia BENA – economist, Sebeş, Alba
Claudiu BENA – statistician, Sebeş, Alba
Ioan BERCIU – doctor, Alba Iulia
Carmen CUTEAN – profesor, Sebeş, Alba
Ştefan URDĂ – preot ortodox, Alba Iulia
Cosmin CAPRĂ – inginer, Sebeş, Alba
Adrian BOIERIU – inginer, Sebeş, Alba
Ioan LEMENYI – reporter radio, Sebeş, Alba
Silviu COSTACHE – prof. dr., Ploieşti
Ioan MUREŞAN – inginer, Alba Iulia
Nicolae TOMA – inginer, Sebeş, Alba
Gligor STANCU – economist, Sebeş, Alba
Andrei VLAD – student, Sebeş, Alba
Ioan HAŢEGAN – pensionar, Sebeş, Alba
Gheorghe MARIN – preot ortodox, Sebeş-Tărtăria, Alba
Maria DEAC-POENARU – pictor, Laz, Alba
Traian RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae RADU – inginer, Sebeş, Alba
Nicolae MĂRGINEAN – profesor, Alba Iulia
Constantin DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Dorina DAMIAN – doctor, Sebeş, Alba
Alexandru ZSIROS – inginer, Sebeş, Alba
Lucia ZSIROS – doctor, Sebeş, Alba
Karol WANIA – pensionar, Germania
Mircea STÂNCEL – scriitor, Alba Iulia
Voicu BORA – inginer, Alba Iulia
Alin DUMITRU – inginer, Alba Iulia
Gheorghe DĂRĂMUŞ – profesor, Sebeş, Alba
Ovidiu LUPU – inginer, Sebeş, Alba
Constantin JINAR – primar, Şugatag, Alba
Nicolae STANCIU – inginer, Sebeş, Alba
Mircea SUSAN – inginer, Alba Iulia
Dumitru STROE – inginer, Sebeş, Alba
Viorel COMAN – profesor, Sebeş, Alba
Gheorghe BÜKÖS – economist, Alba Iulia
Ana BÜKÖS – profesor, Alba Iulia
Titus LEAHU – dr. ing., Alba Iulia
Angelica ZEICU – pensionar, Sebeş, Alba
Iuliu HADA – economist, Alba Iulia
Mircea POPA – inginer, Zlatna, Alba
Teodora POPA – doctor, Zlatna, Alba
Radion BOGDAN – medic, Oneşti, Bacău
Narcisa PAVAL – secretară, Oneşti, Bacău
Victor PAVAL – tâmplar, Oneşt, Bacău
Ana Maria ROŞU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ştefania GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Andrei GRIGOROIU – dulgher, Oneşti, Bacău
Mihaela SUCEVEANU – casnică, Oneşti, Bacău
Mucenica MIHĂILĂ – infirmieră, Oneşti, Bacău
Corina FILIP – asistent medical, Oneşti, Bacău
Ovidiu STOGU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Alina BRANDIU – asistent medical, Oneşti, Bacău
Bogdan ROŞU – operator, Oneşti, Bacău
Mihai DORU – student, Oneşti, Bacău
Viorel DORU – manipulant, Oneşti, Bacău
Gelu VLAGEA – operator, Oneşti, Bacău
Carmen DUMITRU – barman, Oneşti, Bacău
Dan BALICA – şofer, Oneşti, Bacău
Andrei BULILETE – ospătar, Oneşti, Bacău
Gheorghe BULILETE – electrician, Oneşti, Bacău
Claudia APOSTOL – farmacist, Oneşti, Bacău
Florin OANCEA – şofer, Oneşti, Bacău
Sorin LAZĂR – distribuitor, Oneşti, Bacău
Ionela LAZĂR – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Paul JUMUCĂ – mecanic, Oneşti, Bacău
Gabi ENACHE – student, Oneşti, Bacău
Daniela CIOBANU – infirmieră, Oneşti, Bacău
Aurel SÂRBU – medic, Oneşti, Bacău
Dumitru CIOBANU – pensionar, Oneşti, Bacău
Ioana CIOBANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena CIONCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan PATRICHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Neonica ŞRAER – pensionară, Oneşti, Bacău
Constanţa PATRICHI – pensionară, Oneşti, Bacău
Anica MARIN – pensionară, Oneşti, Bacău
Emilia IVANCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Georgeta GOGU – pensionară, Oneşti, Bacău
Valentina ŞTEFĂNESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia PAVEL – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria GHINDĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Apostol GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂDINARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Nicolaie LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Florin LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Daniel LĂCĂTUŞU – pensionar, Oneşti, Bacău
Rodica LĂCĂTUŞU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan VÂLCU – pensionar, Oneşti, Bacău
Victor APIHTIN – profesor, Oneşti, Bacău
Dumitru CUCHIRIŢĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Ana GĂLUŞCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Aglaia PÂSLARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Rodica PALAGHIŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Suzana URSACHE – pensionară, Oneşti, Bacău
Ortansa URSU – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie CONSTANTIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodor LAZINSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Raisa ZAMFIRESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia DAVINTESCU – profesor, Oneşti, Bacău
Gheorghe GHIMBOVSCHI – pensionar, Oneşti, Bacău
Gabriela ICHIM – profesoară, Oneşti, Bacău
Adrian CASAVEANU – inginer, Oneşti, Bacău
Victor GRĂDINARU – medic, Oneşti, Bacău
Florica DOBRE – pensionară, Oneşti, Bacău
Lia CRUCEANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena GONDOŞ – pensionară, Oneşti, Bacău
Claudia MĂLIGUŢĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Vasile PINTILIE – pensionar, Oneşti, Bacău
Teodora PALADE – pensionară, Oneşti, Bacău
Elvira CAZACU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ioan CRÂŞMARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Emilia BANU – pensionară, Oneşti, Bacău
Silvia APAVALOAIE – pensionară, Oneşti, Bacău
Nicolaie LUNGU – medic veterinar, Oneşti, Bacău
Maria IULIŞCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Maria SPURGARU – pensionară, Oneşti, Bacău
Dumitru TOLOCARU – contabil, Oneşti, Bacău
Larisa BOGDAN – profesor, Oneşti, Bacău
Cornelia POPESCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Oana HÂNCU – pensionară, Oneşti, Bacău
Victoria GORGAN – pensionară, Oneşti, Bacău
Vergina GRIGOROIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Ştefan GOJAN – maistru, Oneşti, Bacău
Maria HUMEI – pensionară, Oneşti, Bacău
Valvara MELNICIUC – pensionară, Oneşti, Bacău
Ciprian TOLOCARU – economist, Oneşti, Bacău
Iurie BOSTAN – medic, Oneşti, Bacău
Sergiu BLAJEVSCHI – administrator, Oneşti, Bacău
Ştefan TRAIAN – inginer, Oneşti, Bacău
Albert WEBER – inginer, Oneşti, Bacău
Victoria ANDRONI – contabil, Oneşti, Bacău
Elena LORINCZ – pensionară, Oneşti, Bacău
Virginia ZVANCA – pensionară, Oneşti, Bacău
Erica CATARGIU – pensionară, Oneşti, Bacău
Aurelia SCRIPCĂ – pensionară, Oneşti, Bacău
Elena ZAMFIR – pensionară, Oneşti, Bacău
Laura BARACTARU – inginer, Oneşti, Bacău
Doina PELIN – casnică, Italia
Dorica BUTA – învăţătoare, Oneşti, Bacău
Florin POPA – şomer, Oneşti, Bacău
Mihaela BRATU – vânzătoare, Oneşti, Bacău
Robert ANTON – muncitor, Oneşti, Bacău
Ramona CĂLIN – infirmieră, Oneşti, Bacău
Vasile CĂLIN – pensionar, Oneşti, Bacău
Valeriu ADOCHIŢEI – strungar, Oneşti, Bacău
Marin COJOCARU – pensionar, Oneşti, Bacău
Maria NEMET – croitor, Oneşti, Bacău
Dumitru OANCEA – inginer, Oneşti, Bacău
Vasile BÂRHALĂ – muncitor auto, Oneşti, Bacău
Ioan Dumitru MILONI – pensionar, Oneşti, Bacău
Alexandru BELCEANU – student, Oneşti, Bacău
Ovidiu SORODOC – pompier civil, Oneşti, Bacău
Roland SORODOC – profesor, Oneşti, Bacău
Vasile ROŞEŢ – zidar, Oneşti, Bacău
Maria GRĂMADĂ – proiectant, Oneşti, Bacău
Fănică CHIPZUI – administrator, Oneşti, Bacău
Vasile VILEA – paznic, Oneşti, Bacău
Toader CANTARAGIU – paznic, Oneşti, Bacău
Dorin MELINTE – maistru, Oituz, Bacău
Gabriela AVARVAREI – confecţioner, Oituz, Bacău
Costel Valentin OJOC – profesor, Oneşti, Bacău
Eleonora ŢIPLOIU – contabil, Oneşti, Bacău
Viorel BALINT – barman, Oneşti, Bacău
Valentin HÂRBU – electrician, Oneşti, Bacău
Maria VASILE – subinginer, Oneşti, Bacău
Rodica PARASCHIVESCU – asistent, Oneşti, Bacău
Jenică MORARU – instalator, Oneşti, Bacău
Darius BORCILĂ – pensionar, Oneşti, Bacău
Virgil IOSIF – brutar, Oneşti, Bacău
Magdalena CRISTEA – avocat, Oneşti, Bacău
Felicia ABĂRBOIAIE – agent imobiliar, Oneşti, Bacău
Ionuţ CAZACU – şomer, Oneşti, Bacău
Lucia SOREANU – farmacistă, Aachen, Germania
Marieta CONSTANCACHE – medic, Aachen, Germania
Dimitrie CONSTANDACHE – medic, Aachen Germania
Georgeta ZUBERETZ – funcţionară, Aachen, Germania
Monica CONSTANDACHE CORMINBOEUF – traducătoare, Elveţia
Petru PITEA – medic chirurg, Cluj
Elena PRANSZKY – funcţionară, Cluj
Eugen I. BOZGA – economist, Cluj
Victor GORCEA – avocat, Cluj
Ioan VORNICU – colonel (r.), inginer, Cluj
Alexandru-Grigore PISOSCHI – profesor universitar, Cluj
Adriana-Octavia PISOSCHI – pensionară, Cluj
Mircea I. OANŢĂ – inginer silvic, Cluj
Emil PERŞA – poet, Cluj
Sandor KUBANKA – student (urmărit în regimul comunist), Cluj
Tiberiu POP – medic, Cluj
Eugen Gr. BOZGA – economist, Cluj
Viorel RUEN – contabil, Cluj
Constantin VISALON-RADU – inginer, Cluj
Camelia-Florica OANŢĂ – medic oftalmolog, Cluj
Vasile LUCACIU – medic (promoţia 1946 „Regele MIHAI I”), Cluj
Stela LUCACIU – medic, Cluj
Mircea PERHAITA – şofer, Cluj
Letiţia TURDEAN – profesor, Cluj
Monica VISALON-RADU – chimist, Cluj
Romul BENEA – inginer, Cluj
Liana BENEA – inginer, Cluj
Romulus BENEA – inginer, Montreal, Canada
Mihaela BENEA – medic, Montreal, Canada
Remus BENEA – inginer, Bucureşti
Dana BENEA – inginer, Cluj
Virgil VASILIU – tehnician, Cluj
Lucian VĂLEANU – inginer, Cluj
Georgeta VĂLEANU – medic, Cluj
Gheorghe SUCIU – farmacist, Cluj
Georgeta SUCIU – avocat, Cluj
Nicolae HĂNDĂBUŢ – avocat, Cluj
Anca BORGOVAN – arhitectă, Bucureşti
Irina PATRULIUS – arhitectă, Bucureşti
Rodica GĂLEŞEANU – arhitectă, Bucureşti
Alexandra RĂZVAN – avocat, Societatea Timişoara
Vasile DOCEA – conferenţiar Facultatea de Vest, Societatea Timişoara
Daniel VIGHI – scriitor, Societatea Timişoara
Ştefan RACOVIŢĂ – “Căminul românesc”, Elveţia
Mari CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Anuşavan SALAMANIAN – inginer sunet, Bucureşti
Mariana CERNESCU – pensionară, Bucureşti
Ambrozie CERNESCU – pensionar, Bucureşti
Răzvan STAN – avocat, Bucureşti
Dragoş STAN – profesor, Bucureşti
Lista rămâne deschisă

Decembrie 16, 2007

Adrian Nastase a cunoscut si o pasarica

O chestie haioasa http://ciococioco.wordpress.com/2007/12/11/portret-de-blogger-cu-rama-si-guler-%e2%80%93-adrian-nastase/

Decembrie 16, 2007

O panglică albă, o panglică neagră ca protest. Scrisoare deschisă a unor revoluţionari

„Acum 18 ani, câţiva români fără Dumnezeu au ordonat masacrarea fraţilor lor: peste 1100 au fost ucişi şi peste 3300 au fost răniţi. Din cele 1104 crime înfăptuite acum 18 ani, doar 162 au fost comise din ordinul lui Ceauşescu. Odată cu arestarea acestuia, masacrul se oprise. În acceaşi zi de 22 Decembrie 1989 puterea a fost preluată de grupul condus de fostul preşedinte al României, d-l Ion Iliescu, cercetat de procurori pentru crime. În seara zilei de 22 Decembrie 1989, mulţimea neînarmată şi paşnică din Piaţa Revoluţiei a scandat “Fără comunişti!” şi “Jos comunismul!”. Masacrul a fost reluat şi amplificat de şase ori: începând de atunci, 942 de oameni au fost ucişi şi mii de oameni au fost răniţi.
În decembrie 1989, Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu şi Claudiu Iordache – “revoluţionarul” timişorean care şi-a trădat fraţii, i-au numit miniştri tocmai pe cei care au dirijat măcelărirea timişorenilor: generalii Chiţac şi Stănculescu? În noul guvern al FSN, criminalul Chiţac a fost numit Ministru de Interne iar criminalul Stănculescu a fost numit Ministrul Apărării Naţionale. Aceasta a fost culmea neruşinării şi cinismului grupului uzurpator condus de d-l Ion Iliescu care se pretinde “simbol” al revoluţiei!
Este de necrezut că în ţara noastră a avut loc un masacru uriaş – la Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte oraşe, în timp ce în celelalte foste ţări comuniste din Europa nu s-a înregistrat nici o victimă. Este revoltător că de 18 ani încoace, vinovaţii nejudecaţi ai acestui masacru infestează cele mai înalte instituţii ale statului, dându-ne, culmea cinismului, chiar lecţii de morală.
Conform art.21 din Constituţie, victimele celor peste 1100 de crime din decembrie 1989, miile de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei “au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. 18 ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocură faţă de eroii noştri şi faţă de noi înşine.
România de astăzi este profund imorală tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nepedepsit reprezentat de cele peste 1100 de crime. De 18 ani păcătuim în neadevăr şi injustiţie. România nu va putea clădi nimic bun pe crime, minciuni şi nedreptăţi. Incredibilul masacru a putut fi acoperit doar prin coruperea instituţiilor statului şi a clasei politice. Nu vom scăpa de marea corupţie, nu vom reforma clasa politică şi justiţia decât după ce vom cunoaşte adevărul despre masacrul din decembrie 1989 care a deturnat revoluţia anticomunistă, şi despre fratricidul din iunie 1990 comis împotriva societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cunoaşterea acestui adevăr este unica şansă a României. Societatea românească de astăzi, inclusiv viitorul vot uninominal, trebuie să poată distinge între criminali şi oameni cinstiţi.
Aşa cum ne-aţi îndemnat, pe durata manifestărilor dedicate revoluţiei anticomuniste şi comemorării masacrului care a deturnat-o, vom purta pe braţ o panglică neagră, în memoria celor ucişi în Decembrie 1989, şi una albă, expresie a protestului faţă de tergiversarea judecării autorilor celor peste 1100 de crime comise acum 18 ani.
Toţi cei care împărtăşesc tristeţea şi revolta timişorenilor, precum şi a noastră, a tuturor, sunt îndemnaţi să facă acelaşi gest.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii masacraţi la ordinul celor fără Dumnezeu!
15 Decembrie 2007
Cu solidaritate,

Sorin Ilieşiu – Alianţa Civică
Teodor Mărieş – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Liviu Antonesei – Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Antonie Popescu – Seniorii Ligii Studenţilor, 1990
Nicu Bănuţoiu – Asociaţia Adevăr şi Dreptate
George Costin – Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989″

Decembrie 15, 2007

Mircea Iorgulescu a fost informator al Securitatii

Pentru mine este una dintre marile deceptii de dupa 1989. Pe Iorgulescu l-am citit cu placere pentru opiniile sale clare, corozive, pentru stilul de neobosit duelist. Iar cartea sa despre lumea personajelor lui Caragiale, cu pagini putine, dar extrem de densa, aparuta in ‘88 sau ’89, nu mai stiu exact si n-am chef sa caut, s-a putut compara in mediile intelectuale cu o torpila impotriva dictaturii lui Ceausescu. La aparitie, la un coniac, impreuna cu prietenul Radu Saplacan, am comentat indelung si cu admiratie volumasul.
Acum, de pe blogul scriitorului Ioan T. Morar am a aflat ca Iorgulescu a fost turnator
http://morar.catavencu.ro/2007/12/13/ticalosia-lui-mircea-iorgulescu-acum-cu-dovezi-scrise/

Decembrie 14, 2007

Societatea civila protestează impotriva josniciilor lui Basescu

O seamă de organizaţii ale societăţii civile protestează împotriva ultimei ieşiri publice josnice a lui Băsescu. Transcriu textul mai jos. Protestul a fost semnat de către: Radu Nicosevici – preşedintele Academiei de Advocacy, Mircea Toma – preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei, Diana Hatneanu, Director APADOR- CH, Adrian Sorescu,vicepreşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Viorel Micescu, directorul Centrului de Asistenţă pentru ONG-uri, Ioana Avădanei- director Centrul pentru Jurnalism Independent, Georgiana Iorgulescu- Director Centrul de Resurse Juridice, Bogdan Hossu – preşedinte CNS“Cartel ALFA”, Dan Manoleli – preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Lavinia Andrei – preşedintele Fundaţiei Terra Millenium III, Radu Filipescu – preşedintele Grupului pentru Dialog Social, Victor Alistar – director Transarency International România.
„Domnul Traian Băsescu a considerat oportun să folosească decizia CC ca argument de înfruntare politică, interpretând această decizie ca probă a faptului că “legea a fost utilizată de Guvern şi de Pro Democraţia într-o campanie de deturnare a participării românilor la referendumul din 25 noiembrie”. Preşedintele României şi-a argumentat denunţul făcând o serie de afirmaţii extrem de grave la adresa Asociaţiei Pro Democraţia şi a preşedintelui acesteia, domnul Cristian Pîrvulescu. Între altele, Asociaţia Pro Democraţia este acuzată de premeditarea boicotului propriului proiect de lege, domnul Cristian Pîrvulescu este declarat mincinos şi este sugerată subordonarea sa intereselor premierului Tăriceanu în virtutea faptului că soţia domniei sale este salariat al Guvernului.
Faţă de aceste afirmaţii ne simţim datori să precizăm ca Asociaţia Pro Democraţia a iniţiat reforma procesului electoral încă din 1995, când domnul Pîrvulescu nu era membru al asociaţiei. Proiectul de lege pentru votul uninominal mixt are, aşadar, o vechime de peste 10 ani. APD, constatând dezinteresul şi ostilitatea clasei politice pentru această lege, a încercat să o promoveze singură, prin strângerea a zeci de mii de semnături, dar a încercat, totodată, introducerea legii în procesul legislativ şi prin succesive negocieri cu partidele parlamentare. Ultima tentativă în acest sens a fost demarată în 2005, când echipa Asociaţiei Pro Democraţia, împreună cu preşedintele ei, a reuşit, după laborioase tratative, să obţină susţinerea tuturor partidelor parlamentare, inclusiv pe cea a Partidului Democrat, un partid familiar preşedintelui Traian Băsescu. Faptul că iniţiativa legislativă a aparţinut guvernului Tăriceanu a fost doar o soluţie tehnică, grija Asociaţiei fiind să evite transformarea proiectului său în subiect de confruntare politică. Toata această istorie îi este binecunoscută domnului Traian Băsescu.
Faptul că, în ultima instanţă, preşedintele Băsescu a descoperit avantajele politice pe care o altă variantă a votului uninominal le-ar avea pentru PD şi a devenit, peste noapte, ostil proiectului Asociaţiei Pro Democraţia, poate explica atacul declanşat asupra tuturor celor care susţin acest proiect de lege pentru introducerea votului uninominal.
Dacă putem fi de acord cu o abordare critică, care se adresează, pe fond, proiectului – perfectibil şi nu dificil de pus de acord cu recenta decizie a Curţii Constituţionale – de lege pentru votul uninominal, atacul la persoană administrat preşedintelui APD nu este decât un instrument propagandistic inspirat de practicile vechii securităţi. De fapt, adevarata ţintă nu este neaparat domnul Pîrvulescu, ci orice participant la viaţa publică care susţine o altă variantă a votului uninominal decât cea a domnului Băsescu. Costul unui asemenea atac este compromiterea unei organizaţii neguvernamentale pentru care realizarea reformei electorale şi, prin aceasta, însănătoşirea clasei politice a reprezentat ţelul principal al activităţii sale cu mult înainte de a deveni un obiectiv al Preşedintelui Băsescu.
Într-un adevărat stat de drept, criticile se întemeiază întotdeauna pe argumente şi nu prin aprecieri jignitoare, de ordin personal, faţă de cei care au altă opinie. Dacă o idee nu găseşte susţinere suficientă prin intermediul procesului democratic, aceasta nu înseamnă că procesul democratic trebuie înlocuit prin măsuri de forţă.
În acest context, îi reamintim domnului Băsescu de precizarea făcuta de Curtea Constituţională în avizul consultativ din 5 aprilie 2007: „ raporturile instituţionale între participanţii la viaţa publică trebuie să se desfăşoare în forme civilizate pentru a se asigura şi pe această cale promovarea valorilor supreme consacrate şi garantate prin art. 1 din Legea fundamentala”.
Cât priveşte relaţia de posibilă influenţă a guvernului Tăriceanu asupra activităţii preşedintelui Asociaţiei Pro Democraţia, îi amintim preşedintelui Băsescu că asociaţia a fost la fel de intransigentă în protejarea drepturilor cetăţeneşti şi în perioada Guvernului Năstase – pe care l-a criticat necruţător – în ciuda faptului că, şi atunci, ca şi acum, soţia domnului Pîrvulescu era salariata Guvernului (de altfel, doamna Pîrvulescu a fost angajată la Guvern încă din 1992, când premier era Theodor Stolojan).
Îi atragem atenţia preşedintelui Băsescu că atacul declanşat de la înălţimea instituţiei prezidenţiale asupra unei organizaţii de drepturile omului care este un etalon al reprezentării intereselor cetăţeanului în faţa unor politicieni pentru care interesul public nu a fost decât un argument electoral, pune în pericol credibilitatea unui sector recunoscut pentru devotatamentul său faţă de democraţia din România – cel neguvernamental”.

Decembrie 13, 2007

Corespondenta Elodiei despre Elena Udrea

De pe blogul lui Victor Ciutacu, din mesajele Elodiei catre iubitul SPP-ist :

„…elena udrea, ca doar ce dracu… e si ea o mondena..:D ..saptamana trecuta si-a tras cica un „pictorial” cu umflatu de Cocosh, la malul marii:)) ..cica i-a prins fotoreporterul asa, inopinat.. ei rahat, ca era aranjata toata treaba ..umbla ea, madama cu abdomenul tras ca Johnny Bravo ala din desene animate, ala cu „oh, Muma!”…..:)) ..insa fundul cazut n/a putut sa si-l ridice, doamna pedeului..:)) …da, baby ..are fundul cazut!!.. prabusit, pur si simplu!:)) ..si pulpe groase si in forma de jambon legat cu sfoara…:D ce tragedie nationala!! …prea voluptoasa doamna e in curs de prabusire!!! ….cat de rea sunt!..:)) daca ai fi vazut pozele alea din ciao ai fi zis la fel ca mine.. un trup abia tinut in frau (cu adiposul itindu-se vertiginos peste tot..:D), o burta supta, niste pulpe gelatinoase si groase… bleah…asa NU!..:))) sau macar, treci pe la sala in puii mei, madam, ca doar esti ditai femeia de lume, de politica, de biznis, de poze, de cocktailuri, de ..era sa zic de p(..)a…:))) ..ok, si de p(..)a!:)), nu ca noi astelalte, femei normale, ocupate si alergatoare ca strutul prin savana ..:))) asaaaaaaa… am facut-o si pe asta praf.. „am terminat si cu asta!”.. vorba lu’ patrick:)))”
Restul aici
http://www.ciutacu.ro/articol-570.html

Decembrie 13, 2007

Picioare in dos americanilor si lui Basescu, “ce pula mea”!

Fără comentarii http://www.visurat.ro/2007/12/13/scrisoare-deschisa/

Decembrie 13, 2007

În fapt, de ce ne dăm noi seama singuri?

Viaţa unui adolescent. Cine o poate defini exact? Probabil doar marii scriitori pot cuprinde o parte din ea. Cum eu nu sunt un “mare scriitor”, nu îmi va ieşi probabil aşa cum îmi doresc. Însă încercarea moarte n-are.
Deşi unii oameni spun că viaţa, în general, e foarte încurcată, eu am constatat, cu stupoare, că nu e aşa. Pot zice că e destul de monotonă. Mergi la şcoală, vii, înveţi (unde e cazul), te relaxezi şi dormi…, după care faza se repetă. Poate că, din când în când, apare ceva ieşit din comun, însă şi atunci nu ştim să profităm de această eliberare din mersul aşa de plictisitor al lucrurilor. Când ne dăm seama, este prea târziu. Pentru că de aceea este un lucru “ieşit din comun”, ca să nu se mai repete. Şi te încurajezi…, îţi spui că data viitoare vei fi pregătit…, dar nici tu nu crezi ceea ce spui. Oare asta e cauza? Necredinţa în sine? Dacă ar fi, nu am putea să-i punem capăt? Poate că unii reuşesc, şi aş fi mai mult decât bucuroasă să iau nişte sfaturi de la ei. Nu cred că se va forma un şir prea lung din aceştia, fiindcă toţi cei care sunt conştienti de acest fapt sunt ca mine…, aşteaptă o soluţie de la alţii. Totuşi, nu cred că e prea bine ce fac. Şi de ce nu? Suntem adolescenţi, oameni încă în formare, care avem nevoie de mici imbolduri.. Desigur, dacă ele nu devin o obişnuinţă, este OK.
Cu fără prea multă tragere de inimă, vi-o spun, că asta chiar a devenit o obişnuinţă, deşi, desigur, noi nu ne dăm seama. În fapt, de ce ne dăm noi seama singuri? Poate doar de ce fel gen de muzică ne place. Ajută… într-o oarecare măsură. Şi atunci, vă întreb, noi chiar nu suntem în stare să facem nimic singuri? Noi numai stăm şi visăm? Şi visele rămân la categoria de vise.
BIANCA, clasa a VII-a, fiica lui IO, Alexandru PETRIA

Decembrie 12, 2007

Un judecator fara calus in gura

De urmarit blogul judecatorului Cristi Danilet, care zice- „Sunt judecator din 1998. In prezent, imi desfasor activitatea la Tribunalul Cluj. Un CV detaliat de-al meu e disponibil pe pagina web a asociatiei din care fac parte, Societatea pentru Justitie. Pentru mine, libertatea de asociere si cea de exprimare sunt sfinte.” O postare interesanta ici http://cristidanilet.wordpress.com/2007/11/24/ce-lipseste-instantelor/

Decembrie 12, 2007

Fotografii Selena, ex-Candy, goala

Una pentru interesaţi. Pe mine ma lasa rece http://www.cancan.ro/2007-12-12/Selena-acuzata-ca-a-pozat-goala-pentru-iubitul-alteia.html

Decembrie 12, 2007

Pe ăştia să nu-i trimiţi în deşert?

Întâmplare din Bucureşti http://teogeorgescu.blogspot.com/2007/12/dale-tramvaiului-41.html

Decembrie 11, 2007

Apel umanitar pentru Mircea Geoană

Primit pe telefon: „Fii generos. Doneaza 1 euro pentru ca Mircea Geoana, impreuna cu sotia si cei doi copii sa nu ramana in strada”. Dat mai departe. Prietenii stiu de ce.

Decembrie 11, 2007

Doamne, ce amant mai am…

MANEÁ, manele, s.f. Cântec de dragoste de origine orientală, cu melodie duioasă şi tărăgănată. – Din tc. manì.

Este clar că din manele se fac bani frumoşi. Ca să nu mai spun că sunt convinsă că se fentează „la greu” fiscul. Dar cred ca ceea ce se cîntă la noi de fapt nu sunt manele în adevăratul sens al cuvîntului. Mă gîndeam azi că de fapt maneaua nu e dăunătoare. Nuuu… Chiar deloc. În condiţiile în care maneaua umple buzunarele unora cu euroi…. Păi se vînd manelele mai ceva ca barabulele la tarabă! Costi Ioniţă a clonat melodia lui Sting „Desert Rose” şi a declarat că s-a vîndut în milioane de exemplare şi a cîştigat mult „caşcaval”. (îmi aduc aminte de melodia lui Andrieş:
Astăzi iar, la Telejurnal,
Astăzi iar, la Telejurnal,
Astăzi iar, la Telejurnal,
Am văzut caşcaval !
M-am uitat şi la program,
Dar n-a mai apărut,
Deşi am stat
Pînă s-a terminat,
Dar n-are nimic:
Mîine iar, la Telejurnal,
Mîine iar, la Telejurnal,
Mîine iar, la Telejurnal,
Am să văd caşca-
Am să văd caşca-
Am să văd caşca-val!
Caşcaval !)
Ba, mai mult, tot el susţinea că ar trebui să mergem la Eurovision pe mîna unei manele!!! Nu zău, drăguţule! Chiar mă dădeam în vînt după aşa ceva! Cît am visat eu să ascult o manea care să ne reprezinte ţara!!! Doamne! „Ooooo, viaţa mea!”
Mă gîndesc că poate nu înţeleg eu profunzimea manelelor, versurile lor sensibile… Ştiaţi că există pe internet şi „Codul bunelor manele”? Vă spun eu dacă nu ştiaţi. Ce trebuie să facă un viior manelist? Păi să aibă nume de baştan, incultură generală obligatorie, IQ mai mic decît număruld e la pantofi, să aibă limuzină, neamuri în puşcărie, ghiuluri cît mai mari, brăţări de aur de „enşpe” carate, bani, figuri…. Apoi e musai să folosească interjecţii de genul „cicalaca-cichicea, ah, oooooh”, sau greşeli de tipul „la toţi”, „a lu’ copilu’ meu”. Iar dacă nu ştie ce e aia o metaforă de genul „sugativă-n portofel” sau „cine e baştanul, cine e jupînul”, degeaba, n-are valoare. Nu ajunge manelist! Clar! Ca să nu mai spun de accent! Obligatoriu! Apoi tre’ să aibă un videoclip nene cu barosani, maşini decapotabile cu fetiţe multe, cu buricul gol şi fustiţe scurte care să-şi agite „echipamentul” din dotare… Adi Minune zicea că ne naştem ca să cîştigăm, cică e chestie natală, de la Cel de Sus. Aşa o fi măi Adi, că prea le zici cu foc. La cîţi bani învîrte zice aşa: „Poftele mele este sa am o maşină care să aibă foarte mulţi cai putere, să fie lux în ele, ca să fie frumos, să aibă genţi frumoase”. Păi putem să-l contrazicem? Ferească Dumnezeu! Însă dacă ei îşi compun singuri versurile…. „iar am pus-o, iar am pus-o/ Vă dau clasă şi v-am spus-o/ Iar am pus-o ş-am s-o pun/ Ca să mă ştiţi de jupîn”. Acum nu garantez că au ştiut să scrie şi caligrafic… Oare nu înţelegem noi profunzimea versurilor? Sora mea spunea că despre Bacovia ştia doar că în poeziile lui întîlnim vagul şi inefabilul! O înnebunise o profesoara cu cuvintele astea în aşa măsură că a ieşit varză din bietul Bacovia. Dacă stau şi mă gîndesc cîtă profunzime e în versurile astea: „Numai iubirea ta îmi dă speranţă/ Doar tu-mi alungi tristeţea de pe faţă”, mai că mă ruşinez de ce am spus pînă acum. Simbolul dragostei eterne ce transcede caracterul spaţio-temporal al lumii este elocvent ilustrat în versul: „Parcă aş fi maimuţoiul tău de pluş”. Cîtă dragoste! Nu degeaba se laudă maneliştii „Nu-i mîncare ca sarmaua, nici muzică ca maneaua”. Păi maneliştii ne prezintă idealul feminin, dezvăluie în fiecare vers forţa femeii de a supune legilor firii şi a se dărui fără oprelişti bărbaţilor:
„Fetele din România îndrăgesc manelăria şi le place şmecheria
Blonde, brune sau roşcate vrem să le avem pe toate zi de zi, noapte de noapte
Şi dacă te trezeşti un pic ele-ţi dansează din buric
Şi te sărută şi-ţi zîmbesc o noapte întreagă…”
Şi urmează refrenul:
„Fetele se, aha, de ce
Doar de plăcere fetele se…
Cînd ai avere şi te fac să te simţi iubit
Fetele se, aha, de ce
Doar de plăcere fetele se…
Cînd ai avere ş-atunci poţi să mori fericit, fericit, fericit”. Adică de trei ori fericit. Nu orişicum… Adînc…
Cert este că toate aceste cîntece devin hituri…
Şi mă gîndeam cum ar fi ca prezentarea mea de pe netlog să sune aşa:
„Cine e stăpînul?
Cine e jupînul?
Cine e şmecherul numărul 1?
Nu mai e nevoie ca să mă prezint
Eu sunt platică, aur şi argint
Eu sunt o valoare
Eu sunt numer 1
Pe duşmanii mei nu dau nici un ban
Eu sunt o valoare cu adevărat
Eu sunt un băiat (mă rog, schimb cu fată!) super unicat
Mor duşmanii mei
M-au invidiat
Au făcut greşeala de m-au provocat
La timpul potrivit le arăt lor
Că cine rîde la urmă
E învingător”!!!
Parcă îmi vine să plîng…. dar şi să mor de rîs…
Închei apoteotic:
„Doamne, ce amant mai am
Ca-n revista Nekerman,
Toate femeile îl vor
La ele în dormitor”!!!
Eeee, vedeţi?
De fapt, cred că că punctul de intersecţie între cele două microcosmosuri se verifică, lucru deloc lipsit de importanţă, în direcţia gândirii leopardiene care este mai puţin reductibilă la mediul pur romantic. Mă refer la raporturile de analogie, îndelung studiate şi care de altfel implică şi diferenţe, între voinţa de a fi schopenhaueriană şi acea natură “cu chip jumătate frumos jumătate înspăimântător”….
(Via super Adina de pe Netlog)

Decembrie 11, 2007

Protestaţi împotriva abuzurilor autorităţilor italiene asupra românilor

Cum să procedaţi http://groups.yahoo.com/group/strajerul/message/502

Decembrie 10, 2007

N-a avut silicoane, a fost doar un scriitor

Ioan T. Morar a scris pe blogul său http://morar.catavencu.ro/2007/12/10/a-murit-un-scriitor-asta-nu-e-o-stire/ un material care mi-a lăsat un gust amar. Îl redau în întregime, fiind sigur că Biju este de acord. Este dureros, revoltător. Dumnezeu să te odihnească în pace, Marius Tupan!

„A murit un scriitor. Asta nu e o stire?


Cu o singura exceptie, nici un cotidian important nu a preluat stirea despre moartea scriitorului Marius Tupan, survenita joia trecuta, in urma unui infarct. Marius Tupan a fost redactor sef al revistei Luceafarul, editata de Uniunea Scriitorilor, un personaj vizibil in viata literara. Nu era un geniu, dar nu despre asta discut. Era un scriitor cunoscut, caruia regimul comunist i-a topit o carte, un scriitor activ, un activist cultural in sensul cel mai bun al cuvintului.
Stirea despre moartea lui nu a interesat redactiile ziarelor importante si asta nu e o „scapare”, dimpotriva, arata tabloidizarea presei noastre. Moartea unui scriitor nu e subiect de opresa, in timp ce faptul ca nu stiu ce starleta isi mareste sinii, da, e un subiect! Sau ca Irinel Columbeanu isi cumpara o noua masina. Da, moartea unui scriitor nu „vinde”.
Marius Tupan, odihneste-te-n pace, ca-n Romania maririlor de sini si a vedetelor fara chiloti nu e loc pentru scriitori!”