"Femeia e cel mai prost animal, si trebuie tratat ca atare”

O grindina de rautati mi-au ciuruit inima si, din prostie sau mindrie, n-am deschis umbrela la timp. Azi am citit pe Netlog ca barbatii cred ca „femeia e cel mai prost animal, si trebuie tratat ca atare”. Stiti ce mi-a venit prima data sa fac? Sa-l bag la origini pe domnul cu pricina si sa nu mai iasa niciodata. Dar m-as fi injosit… Si nici nu e stilul meu. Vreti sa punem in balanta femeia si barbatul? Facem prinsoare ca balanta va sta in echilibru? Am vazut barbati care scriu despre sex insa totul se reduce, in opinia lor, la sex oral, barbati care prefera masturbarea in locul unei partide de sex cu femeile, am vazut barbati care se dau mari si tari ca penis ca al lor nu mai are nimeni, dar daca ii provoci risti sa ai parte de o ejaculare precoce… Am descoperit o multitudine de barbati care habar nu au ce inseamna de fapt o relatie sexuala potrivita… Cei mai multi nu stiu ca femeile prefera minute bune de preludiu. Barbatii prefera doar citeva secunde. Ei cred ca drumul cu masina pina la casa ei face parte din preludiu! Ca sa nu mai spun ca postludiul e… tigara! Am descoperit pe Netlog barbati care urasc femeia „pentru ca plange fals doar pentru a-si atinge obiectivul”, pentru ca „vrea doar cu becul stins ca a doua zi sa traiasca cu impresia ca pe intuneric nu s-a intamplat nimic”; pentru ca „ea cere tot dar eu sa nu cer nimic”; „pentru ca nu are chef sa iasa in oras decat daca vii cu masina”; pentru ca „rade fortat si fals deseori”; pentru ca „niciodata nu respecta reteta atunci cand face mancare avand impresia ca face ceva bun”; pentru ca „intotdeauna asteapta recunostinta desi nu o ofera decat la inceputul unei relatii de prietenie”; pentru ca „mereu face promisiuni frumoase de care nu se tine”; pentru ca „are impresia ca un sarut rezolva problema”; pentru ca „schimba mereu subiectul atunci cand discutia e mai importanta”; pentru ca „in cazul in care greseste au ca lait motiv o relatie de lunga durata”; pentru ca „tot intarzie desi i se mai ofera cateva minute”; pentru ca „mereu se impaca cu fostul desi il descrie ca pe ultima taratura”; pentru ca „cea mai buna prietena devine cel mai bun subiect de barfa si invers”; pentru ca „intreaba daca e grasa si se supara daca i se spune da”; pentru ca „nu e atenta la detalii, cu toate ca acestea fac diferenta dintre noi toti”…. Cioran spunea ca dorintele neîmplinite sunt sursa dramatismului interior. Doamnelor, cum raspundem?
Recunosc ca am descoperit aici si barbati cu care poti discuta absolut orice fara sa te simti in vreun fel, barbati care au si neuroni si stiu ca exista si preludiu si postludiu si nu fac tapaj din asta, barbati care nu simt nevoia sa jigneasca, ci mai degraba te fac sa te simti unica… Barbati carora nu le e rusine sa se strecoare, cu palpatiile mintii printre jupele buzelor, si le urmareasca, intuitiv, desfranarea parului si mladierea degetelor, si subtilitatile de ciorap. Barbati carora le place cind femeia se-aduna ghemotoc in bratele barbatului… cand devin pudice in dosul obrazului, si felul dichisit in care-si poarta posetele, sau cum isi potrivesc cupele sutienelor neadecvate… Pe vremea bunicilor era suficienta „diplomatia” de a lasa barbatul sa aiba ultimul cuvant si setul de macrameuri pregatite in dulap ca sa-si poata atinge principalul scop, acela de a deveni sotie. Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor, si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor. Intre timp, prioritatile s-au schimbat… Si asta probabil ca e de neacceptat… Eu nu vreau sa accept ideea ca toti barbatii sunt „porci” pentru ca asta ar insemna ca si eu sunt „scroafa” si nici nu voi da cu telecomanda de covor ca sa-i fac pe toti barbatii din lumea asta sa inteleaga ca este trist unii fara altii… Insa recunosc ca in filmele memoriei proprii, iubitii ne vor adora la infinit, amantii vor divorta pentru noi iar prietenele cele mai bune nu ne vor sufla niciodata barbatii… Sfatul meu e sa lasati orgoliile si eticheta si „curatati-va” interiorul pina straluceste. Doar indemnul mobilizator vindeca sigur, iar boceala si acceptarea mizeriei sufletesti duce la instalarea definitiva a „microbilor”…
Faptul ca poezia asta e scrisa de un barbat, ma face sa vad lucrurile in roz in momentul asta:
„pentru ca ai pasul ciudat si surasul orizontal,
pentru ca sanii tai stau intr-o pozitie irezistibila
iti trimit acest obuz de dragoste
mazgalit cu caligrafia mea ilizibila.
Pentru ca nu-mi dovedesti ca existi decat in plamanii mei
inviata de respiratia mea neartificiala
iti sigilez ochii si gura cu stampila sarutului meu,
femeie fatala!
pentru ca te-am pandit inaltandu-te, naruindu-te,
pentru ca am arat prin biserici dupa duhul tau sfant
jur pe psaltirea… indragostitilor
pe icoana maicii… sanilor tai
sa-ti fiu enorias si-n mormant !”
Sa fiti iubiti cei ce meritati!
Secret_bliss

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: