Un plagiat. Aurel Podaru

Am primit prin e-mail următorul text:

“Un pariu mult prea costisitor

Cum şi-o face omul cu mâna lui, nici dracul nu i-o poate face. Un proverb mereu actual. Mi-am făcut-o şi eu cu mâna mea. De bună voie şi nesilit de nimeni.
Neavând, probabil, ceva mai bun de făcut, am pus un pariu. Cu prietenul şi scriitorul Ion Radu Zăgreanu. La un pahar de vorbă, ţin să precizez. Ce i-am propus eu? Că voi publica o proză care nu-mi aparţine, încercând astfel să verific două lucruri: câţi mă citesc şi, în al doilea rând, câţi dintre cititorii mei vor recunoaşte textul?
Am bătut palma, deşi el nu mă credea în stare de aşa ceva (firesc, gândesc eu, pentru un om normal!). Dar pariul, e pariu. Am trecut la fapte. „Măreţe” fapte, să recunoaştem! Am luat un fragment din romanul „Donul liniştit”, de Mihail Şolohov (culmea ironiei, tocmai din celebrul scriitor atât de învinuit cândva de plagiat!), pe care l-am botezat Zăluda şi l-am publicat într-o revistă de cultură. Nimeni, nimic! Apoi l-am citit în cenaclu. Aceeaşi reacţie. Şi asta mi-a dat curaj. Curaj prostesc, fireşte. Cu gândul că voi câştiga pariul (mult prea costisitor pariu!), textul „meu” a fost inclus, la propunerea mea, în PRETEXTE. Antologie-dicţionar de scriitori din Bistriţa-Năsăud, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008. Am aşteptat reacţii. Scriitorii şi criticii literari fie că nu m-au citit, fie că n-au sesizat (apropo de „Starea prozei”, temă propusă spre dezbatere la întâlnirea scriitorilor din Filiala Cluj a USR, programată pentru 16-17 octombrie a.c.). Ele au venit însă de acolo de unde nici nu mă aşteptam. Un simplu ţăran din Runcu Salvei, dar cititor de literatură, a observat că, de fapt, e vorba de un fragment din Şolohov.
Ceea ce nu am prevăzut eu a fost lipsa de reacţie a oamenilor din jurul meu. Rând pe rând, toţi au aflat, dar nimeni nu mi-a spus nimic ca să pot reacţiona, drept care am început să fiu considerat un plagiator de rând. Iată cum lucrurile au scăpat de sub control.
Regret gestul meu, gândit îndrăzneţ într-un moment de euforie, care s-a dovedit a fi nebunatic şi riscant. Un gest care m-a determinat să iau decizia de a demisiona din Uniunea Scriitorilor din România, decizie pe care am comunicat-o deja conducerii Filialei Cluj a USR.
Aurel Podaru”

Oare invocarea pariului nu este o încercare de-a justifica porcăria? Dacă este nevinovat, de ce şi-a dat demisia din U.S. Podaru? A demisionat ca să nu fie demis?

P.S. Aurel Podaru este vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.

Reclame

34 Responses to “Un plagiat. Aurel Podaru”

  1. wow … ar trebui sa aiba si o dovada refereritoare la respectivul pariu. Oricum scopul nu scuza fapta … tot plagiat se numeste, chiar daca avea un scop brav. Ghinionu’ lui … iar de demisionat, este de inteles. Ai putea sa fii coleg cu oameni care n-au habar de munca lor si pe care i-ai ‘batjocorit’ in public aratandu-le cat sunt de penibili ? Eu unu nu as putea din principiu. Multa bafta

  2. Sunt de acord cu tine. Mulţumesc.

  3. nu se mai zice plagiat, se zice „beuran”

  4. Da, ex-ministrul Beuran a fost un alt caz, mult mediatizat.

  5. Riscant pariu! Şolohov este foarte cunoscut, mă mir că a durat atât până să recunoască cineva textul.
    Eu plagiez din Cehov, că-i mai vechi şi acolo chiar că nu mai verifică nimeni…

  6. Vania, culmea e că l-a recunoscut un TARAN…

  7. Idiotul cu I.P. 79-114-30-42.rdsnet.ro poate se astâmpără…

  8. Alexandre zi si tu ceva de premiul Nobel pentru literatura.

  9. N-a primit Llosa. Era preferatul meu, unul dintre cei mai uimitori scriitori în viaţă. Premierea mi-a lăsat un gust amar.

  10. Cand in Romania se fura atat de mult – terenuri, case, vapoare- ce importanta mai are ca un zapacit a „copy-paste” cateva pagini…

  11. Victore, are importanta, este deyonorant pentru un scriitor, destul de in varsta.

  12. Il cunosc pe domnul Podaru, un om cu un bun-simt pe care rar il mai intalnesti in ziua de azi. Eu il cred.
    Din pacate ce a vrut sa demonstreze (si a demonstrat) s-a intors impotriva lui. Aceasta Uniune a scriitorilor este alcatuita dintr-o tagma care habar nu au de ce s-a scris in lumea asta, fiind vorba chiar despre un scriitor cunoscut. Se considera scriitori ..si atat.
    Si demisia lui dovedeste, pentru mine, ca are dreptate. Un om cu coloana vertebrala.

  13. @celalalt marius
    pornesti de la ideea ca este cu totul vinovat. nu iei in considerare ceea ce a marturisit. Si intentia domniei sale nici nu este greu de verificat: intrebati-l pe Radu Zagreanu: poate confirma sau infirma

  14. Impostura -plagiatul- e o componeneta importanta a artei postmoderne.
    Ne place, nu ne place asta este realitatea.

  15. Impostura -plagiatul- e o componenta importanta a artei postmoderne.

  16. e, a aparut de doua ori comentariul meu. 🙂

  17. Marius-al doilea- şi eu îl cunosc pe Podaru… Dar îl cunosc şi în posturi în care s-a comportat ca un ins nevertebrat. Ştii tu povestea cealaltă cu plagiatul, celălalt tip…

  18. Victore, în spanac cu componenta…

  19. Alexandru, ai dreptate.
    Da ce vina are spanacul?

  20. ll mănâncă Popey marinarul şi i se urcă la cap puterea…

  21. Intr-o zi tatal taranului a fost la oras, in vizita la o matusa. Matusa „intelectuala de clasa” avea prin biblioteca veche vreo 2 carti ratacite, ajunse – pe la ea din greseala- pe care vroia sa le arunce impreuna cu restul de acareturi deoarece tocmai sosea mobila cea noua.
    Taranul i-a zis:

    -Fa Mioaro da mie cartile astea 2 ca vaz ca una e cu poezii de Cosbuc da ne citea noua la scoala doamna invatatoare si da-o si pe asta de Smotolov Stolohov asta ca are niste coperti misto! […]

    Ajuns acasa, taranul s-a gandit ce s-a gandit si a luat cartea de Solohov care era nou nouta, neatinsa, a impachetat-o frumos si i-a dat-o fiului:

    -Vasile uite a mai buna carte de la librarie, sa o citesti din scoarta in scoarta ma, sa ajungi om mare nu asa taran prost ca mine !

    Puiul de taran a bagat la cap, a citit cartea din scoarta in scoarta, nu a inteles nimic din ea dar a retinut siruri intregi de cuvinte fara nici o noima pentru el.

    Din pacate a fost singura carte pe care a pus mana exceptand poate cartea de legislatie rutiera pe care a frunzarit-o cand a luat permisul de sofer profesionist.

    Taranul junior din Runcu Salvei s-a angajat pe masina de lapte si facea transporturi dintr-un sat in altul. Intr-o zi, din curiozitate a incercat sa frunzareasca a treia carte din viata lui si stupoare , a recunoscut parca acleasi siruri de cuvinte dar sub un alt nume si scrise de un alt autor…Contrariat a afirmat ca el cunoaste parca autorul un anume Stiulohov sau ma rog ceva de genul asta dar ca ar fi mai sigur sa mearga acasa si sa se uite pe coperta cartii.

    Din pacate puiul de taran nu a reusit sa ajunga un om mare in schimb a contribuit la demisia unuia.

  22. „Sa iei pateu de post!” spuse doamna Mumuianu

  23. @alexandru
    Stiu la cine te referi cu celalalt caz de plagiat. Am spus-o si altadata: in celalalt caz (hai sa ii spun si numele insului- Nicolae Avram) a fost furt ca saracul mort nu apucase sa publice.
    Nu stiu detaliile la care faci referire in legatura cu ce a facut domnul Podaru, atunci. Eu spun doar, ca il cred in acest caz. E opinia mea personala.

  24. Mariuse, şi Podaru ştia ce ştii şi tu… Şi a semnat un referat, alături de alţi tovarăşi, în care-şi dădea cu părerea… susţinând că individul n-a plagiat. Treaba a fost de la societatea aia scriitoricească plină de veleitari de la Bistriţa. Podaru a fost şeful Comisiei. Şeful comisiei care a susţinut că sunt textele lui Avram… Aşa că…

  25. Nu că vreau sa ii tin partea dar problema a pornit greşit de la inceput in ceea ce priveste incadrarea in termenul de plagiat. Onişor nu publicase nimic, din câte ştiu eu, pentru a avea cu ce sa fie comparate scrierile furăciosului; probabil, in felul acesta comisia s-a spalat pe mâini si au spus că nu e plagiat.
    oricum chestia asta cu e plagiat sau nu rămâne la latitudinea unor comisii si comiţii..din păcate.

  26. Mariuse, de ambele cazuri mi-e o imensă scârbă…

  27. „Scarba nu-i ca sarba” – raspunse dl Mumuianu

  28. free xxx schoolgirl stories

  29. Tot ce spune Aurel Podaru este adevarat ! Martorul(cheie), de care aminteste cel vizat, este un om in care putem avea incredere !
    Il cunosc foarte bine pe Aurel Podaru si stiu ca este, uneori, sotios.
    Reactia Uniunii Scriitorilor ar trebui sa fie una de intelegere. Nu este drept ca omul nostru sa duca povara plagiatului in spate, cata vreme el a demonstrat altceva, ceva de rasul rasului !

  30. Oricum, e o mare greşală.Nu se face aşa ceva, indiferent de motiv.

  31. Noroc ca cu taranii nostri, ei aveau timp si mai citeau iarna romanul lui Solohov, ca altfel cu critica literara condusa de un buzalau din Jaffa, cum zicea cineva pe un blog, ne faceam de ris in lume. Ca-n reclama aceea, cu francezii care vin sa joace un meci la Bucuresti, si seful de post se uita la televizor si spune Niste tarani, francezii astia! Suntem cu totii mai mult sau mai putini romani, niste tarani care citesc literatura universala!!!!

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: