tu sunt eu: cerul cu stele lipsă
împroşcat pe tavanul nopţii
gerul
şi oglinda născând
tu sunt eu: nepăsarea aromitoare,
oglindă ca un cuţit
în plămâni
ca o gramatică cu ochii încercănaţi
tu sunt eu: poemul cu articulaţii
rebele
amprentă I
3 comentarii to “amprentă I”
-
Hai ca incepi sa scrii din ce in ce mcai bine 😛
-
Problema e că poemele acestea le-am scris cu peste 15 ani în urmă…
-
Da, e un poem articulat. Cu placerea de a-l fi citit…
Alexandru Petria 