Petrila. O amintire

Unchiul meu a fost accidentat, pe vremea lui Ceauşescu, într-un accident similar, tot la Petrila. A fost un artificier care a puşcat dinamita într-o galerie. Gazul a explodat. I-au luat piele de pe fese ca să i-o pună pe faţă. Se ştia că e gaz, dar se credea că e mai puţin, şi un inginerul i-a comandat să detoneze; trebuiau să-şi facă planul. Inginerul a murit ars. Unchiul meu nu. A devenit alcoolic în schimb, cu somnul bântuit de coşmarul vinovăţiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: