Jeg. In atentia C.N.A.

Recunosc, sunt depasit, sunt ce vreti voi, imi fac autocritica- nu ma uit la OTV. De accea n-am avut cum sa vad faza despre care voi face vorbire. Adica o sa spuna Nihasa, care a scris pe blogul lui: “Ce părere aveţi dacă în Ajunul Crăciunului aduci în studio mamă prezentatoarei voastre omorâte în urmă cu ceva vreme? Asta nu face rating ….. Dacă mă-sa ar veni şi cu o pereche de pantaloni pătaţi aparent la ultima menstruaţie a feţei? Ăhă … deci aşa se face ratingul – Crăciun + pete de la menstruaţie + tinere sinucigaşe suspectate că au fost omorâte + mamă îndurerată care se face de râs pe un post naţional …. mda.” Inchideti gurile, daca v-au ramas cascate!

UPDATE 29 decembrie: Am sesizat electronic mizeria Consiliului National al Audiovizualului.

Mai slabe sau plinute?

Eu le prefer mai rotunjoare. Sa nu ma lovesc de oase. V-ati prins, ma refer la femei.

“Domaine roumain”

În septembrie 2006, am inaugurat în cadrul editurii pariziene Kryos colecţia “Domaine roumain”, cu intenţia de a readuce în atenţia publicului o serie de texte uitate pe nedrept. Este vorba fie despre cărţi redactate în limba franceză de autori români, fie despre cărţi scrise de autori francezi şi care au România ca subiect.
Aceste lucrări reprezintă dovezi valoroase ale prezenţei româneşti în spaţiul intelectual european şi francofon. Ideea pe care s-a bazat conceperea colecţiei şi alegerea titlurilor este foarte simplă: aceste titluri pot “reveni la viaţă” prin introducerea lor în bibliotecile universitare sau marile biblioteci publice francofone (Franţa, Belgia, Elveţia, Québec). Astfel, ele se vor afla din nou la dispoziţia cercetătorilor şi a studenţilor, care, citîndu-le în bibliografiile lucrărilor lor, le vor face cunoscute în circuitele intelectuale.
Colecţia “Domaine roumaine” s-a îmbogăţit în decembrie 2008 cu două titluri, pe care le datorăm unor mari istorici francezi din secolul XIX, prieteni fervenţi ai României: “Les principautés danubiennes” de Jules Michelet şi “Les Roumains” de Edgar Quinet. Amîndouă aceste cărţi, scrise după revoluţia de la 1848, sînt pledoarii înflăcărate în favoarea unei Românii care-şi căuta drumul către unitate şi identitate statală, aşteptînd recunoaşterea şi sprijinul Europei occidentale.
Cărţile au putut fi editate mulţumită sprijinului acordat editurii Kryos de către Banca Comercială Română – un gest de mecenat cultural care trebuie salutat aşa cum se cuvine.
Radu Portocală
(de pe blogul său)

Ma pregatesc de tiganie

De parada prostului gust agresiv. De lalaieli cu pretentii de momente umoristice. De vedete internationale in vogă candva, venite la un ciubuc. Ma pregatesc de stat in fata televizorului, schimband canale.
Nu ma pot distra la comanda, in turma, ca asa-i datina si alte cele.
Nu-mi place revelionul.