Nu-mi dau seama de ce, mă simt atras în mod deosebit de două ţări, pe lângă Franţa. Africa de Sud şi Argentina. Să fie zaţul lecturilor de vină? Nu cred. Dacă sper să ajung în Africa de Sud anul viitor, Argentina rămâne un vis îndepărtat.
Mărturisirea am pornit-o şi fiindcă am un nou prieten pe Facebook: scriitorul argentinian Carlos Balmaceda. În aceste zile am terminat de citit romanul „ Manualul canibalului”, apărut la editura Vellant, despre care o să scriu în curând.
Până atunci, vă invit să citiţi prezentarea editurii:
„Manualul canibalului propune o meditaţie asupra istoriei dramatice a Argentinei secolului al XX-lea, deghizată însă în spatele unei scriituri lejere, care aspiră la mobilizarea tuturor simţurilor, cu un accent special pus pe plăcerea gustului.
Acest roman al reţetelor celor mai apetisante şi al combinaţiilor celor mai savuroase ascunde, de fapt, dramele sângeroase ale istoriei, violenţa înscrisă în fiecare individ şi formele terifiante ale patologicului. O generaţie de bucătari de origine italiană preiau pe rând restaurantul Almacen Buenos Aires din Mar del Plata, supranumit „oraşul fericirii”. De-a lungul vremii, în restaurant se perindă mode culinare, succese gastronomice eclatante, poveşti de dragoste înmiresmate de mirodenii şi ierburi aromatice.
Carlos Balmaceda, scriitorul argentinian născut la Mar del Plata în 1954, este jurnalist şi autor a patru romane: La plegaria del vidente (Rugăciunea vizionarului) (1999), El evanghelio de Evita (Evanghelia Evitei) (2003), Manual del caníbal (Manualul canibalului) (2005) şi recentul El punal de Dido (Pumnalul Didonei) (2007). Preocupat de la începuturile sale ca scriitor de destinul tulburător al Argentinei, ţară de emigranţi străbătută periodic de dictaturi şi crize majore, Balmaceda face un important pas înainte odată cu al treilea roman al său, publicat în Spania, Germania, Olanda, Mexic şi acum în România, la Editura Vellant.”
Sursa-
http://www.vellant.ro/product/Manualul-canibalului,220805.aspx
Încă de pe acum, pot să spun că romanul este memorabil.
Alexandru Petria 
Lasă un răspuns