Rebelul Ştefan Bolea

Clujeanul Ştefan Bolea este un rebel. Unul cu metodă, care ştie să-şi teoretizeze nemulţumirile în eseuri. Acum o să mă opresc doar la poet, cel din „Gothic”, volum apărut anul aceste la editura „Herg Benet”.

Bolea scrie ca şi cum ar trage cu pistolul sau cu mitraliera. Foc cu foc. Ori în salve. Cadenţat, căută să obţină cu resurse minime efecte maxime. Nu înseamnă că scrie neapărat scurt, ci eficient.  Muniţia trebuie economisită, nu?

„Cartuşe”:

Self help

şi dacă tot  te scuipi în oglindă

trânteşte-ţi capacul sicriului în cap

red

m-aş întoarce în timp să-l omor pe marx

garden of eden

we fuck ten times a day and we’re still virgins

 

îngerii al-qaeda

îl aştept pe isus să-mi extragă piatra nebuniei

dar ca un şarlatan diavolul a construit o adevărată capelă sixtină între sinapsele mele

şi-ţi trebuie tone de dinamită s-o ciobeşti măcar

„Salve”:

necropola

 

ion iliescu mort

sicriul său a fost cărat de mineri direct la crematoriu

urmându-se un ceremonial antic oamenii muncii au servit drept combustibil

gigi becali RIP

cum i-au urat fanii

adrian minune decedat

în memoriile sale discipolii au găsit destinaţia atlantidei

mircea badea, andreea esca, bursu morţi

şi azi plânşi de nepoţii lor

oreste sinucis la mormântul lui eliade

corina chiriac a încurcat uşa reanimării cu morga

dan diaconescu mort chiar atunci când se reinstaurase monarhia

la funeraliile sale au asistat darth vader, elodia şi moş crăciun

vadim lasă în urmă un voiaj turistic pe planeta marte zdrobit de un meteorit a mai apucat să îngâne sunt negru ca tine malcolm x

sediul antenei 1 a fost pulverizat de o găleată de TNT au urmat pro tv realitatea şi restul

oamenii au început să investească în radio, cărţi şi rebus

sunt cei care te căutau în casă şi care îţi masturbau creierul la televizor

sunt cei care te setau pe somn înainte să adormi

sunt elefanţii cartaginezi iar noi reprezentăm legiunile romane

nietzsche reîncarnat într-un sat din grecia este păstor şi citeşte cu disperare psalmii nu ştie nici o limbă străină şi cântă frumos la fluier

sartre este chelner în praga, citeşte kleist şi aspiră la perfecţiunea marionetelor

kierkegaard motociclist în san francisco de câte ori intră la pârnaie se descurcă cu abilitate şi-i converteşte pe tinerei la islam

cioran asistent juridic al vaticanului

kant într-un laborator din anzi a reuşit să izoleze sufletul de spirit şi să-l imunizeze contra sentimentalismului subiectul său e mefient şi indiferent până la batjocură experimentul s-a derulat pe un porcuşor de guineea numit ironic om bun

descartes e traficant de marijuana în cairo

empedocle face bungee jumping la sziget şi se minunează cum pulsul său rămâne 90

în fine ceauşescu după o ucenicie în siracuza s-a reîncarnat ca strănepot al lui kim-jong-il şi toată suflarea din asia îl venerează ca pe dalai lama

gothic

„Awaiting for the call 
For all life to expire” (Paradise Lost) 

 

eşti roca în care  îmi frâng corabia

turnul în care îmi prăbuşesc avionul

cutremurul care mă înghite de viu

vulcanul care mă soarbe

eşti blocul de gheaţă ce mă înrămează

prăpastia ce creşte în mine şi mă paralizează

terenul minat peste care trebuie să păşesc pentru a ajunge la liman

sunt rechinul care devorează sirena

o caracatiţă ce-ţi scufundă lumea

briciul care te aşteaptă la arteziană printre arginţii îmbietori

sunt şobolanul care te scanează cu coada în timp ce dormi

şarpele care-ţi creşte în plămâni când fumezi

sunt a doua moarte a lui lazăr pre care nici isus nu mai poate călca

ne vom întâlni într-un film pentru că spaţiul nu poate răbda doi lunetişti care-şi iau propriile inimi în vizor

doi vânători cu privirea goală

două oglinzi, care, puse faţă-n faţă, ar face universul să scapere şi anima să detoneze

ar fi ca şi cum diavolul i-ar sări lui Dumnezeu la beregată

şi Dumnezeu l-ar săruta iudaic pe jugulară

da, iubito, suntem dincolo de bine şi de rău

aminteşte-ţi în timp ce ne rotim în spirală că sunt proprietar de sclavi în iad

te pot cumpăra oricând

şi când ţi-e silă, am să-ţi convertesc visele din petrol în napalm

caesura II

canceroşilor le-au construit o biserică

să moară mai uşor, să moară mai practic, să moară cu Dumnezeu

am 6 ani, mi-a căzut părul şi stridenţa urletului meu poate să-l trezească pe lazăr

sunt deci egalul lui isus, celebrul supererou din southpark

am 6 ani şi doctorul mi-a dat 6 zile

suficient

ca să simt furia unui Dumnezeu necruţător

suficient să-mi dau seama că au băgat arsenic şi bromură în apa sfinţită

că pâinea miroase a mort

că îngerii din icoane mă privesc mustrător ca educatoarele ce duc lipsă de pulă

mai am 6 zile de trăit dar o să mă arunc de pe geam într-a 5-a

vreau să-mi vărs creierii pe asfalt

să ajung în iad mai devreme

pentru că nu sunt târfa nimănui

şi cu atât mai puţin a unui moloch creştin care prizează suflete cu râtul

 

Violenţa limbajului este reculul nemulţumirilor scriitorului. Şi lista nemulţumirilor e bogată. Pe ea este pe post de ţintă inclusiv Dumnezeu. Bolea reuşeşte să nu cadă în vorbărie goală, demonstrând că este un poet născut, nu făcut. „Gothic” e un tur de forţă.

Observaţie: cred că Bolea ar avea de câştigat dacă nu s-ar feri de metafore. Nu muşcă!

De pe coperta a IV-a a volumului:

„În poemele lui, Ştefan Bolea taie destul de adânc în carnea lumii, exact cum se laudă în arta poetică din finalul volumului. Vizionarismul de-o claritate fără cusur în eseuri devine, în poezie, o apocalipsă notată din perspectiva unui spectator mizantrop şi un cântec despre detaliile prozistice ale morţii generale. Imaginaţia lingvistică, gustul apoftegmelor ori luciditatea discursului se află într-un acord discret cu emoţia unui bărbat peste care trec, în găşti compacte, motociclişti, şoferi de taxi din Pakistan, Nietzsche şi Kierkegaard, umbra lui Lautréamont şi stoluri de tv-homunculi, scoşi din showuri de staniol reciclat. Gothic este un titlu sub care stau, pitiţi împreună, un om puternic şi un altul aparent neajutorat şi cu toate porţile deschise. Nu vă lăsaţi înşelaţi de cel de-al doilea! E tot Ştefan Bolea pregătit să intre la bal.” (Doina Ruşti)

“Poezia lui Ştefan Bolea se află la vârsta trufiei. Şi a catastrofei. Poetul simte enorm şi vede monstruos. Din fericire pentru poezia lui, vocea care-i dictează este nu numai provocatoare şi sarcastică, ci şi încărcată de forţă. Şi expresivă.” (Marta Petreu)

Cine vrea să afle mai multe despre autor, n-are decât să dea un search pe Google. Efortul nu este în zadar. La 31 de ani, Bolea a reuşit să-şi traseze apăsat o linie a lui, recognoscibilă.

Alexandru Petria

Publicat pe Agenţia de Carte

http://www.agentiadecarte.ro/2011/08/%E2%80%9Crebelul-stefan-bolea%E2%80%9D/

 

Declaraţia comună a ONG-urilor maghiare din Transilvania, referitoare la Roşia Montană şi la atitudinea lui Kelemen Hunor. O dovadă de verticalitate

DECLARAŢIE

[Tradusă din limba maghiară]

Au trecut zece ani de când proiectul minier de la Roşia Montană al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a stârnit  îngrijorare în rândul societăţii civile şi a opiniei publice din România. Gigantul proiect a ridicat încă de la bun început o serie de probleme şi riscuri în domeniul protecţiei mediului, a legalităţii, drepturilor omului, economiei şi, nu în ultimul rând, în privinţa moralităţii.

Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri (!). La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt  utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectul minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual! Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit.

Cianura (CN-) este un radical negativ cu o valenţă de unu, compus dintr-un atom de carbon şi unul de azot. Substanţa (CN)2 este un gaz cu miros de migdale, foarte otrăvitor şi inflamabil. Acidul cianhidric (HCN) este un lichid albăstrui (acid albastru) are un miros vag de migdală şi se evaporă uşor, formând un gaz incolor. Acesta este foarte otrăvitor, fiind întrebuinţat şi în camerele de gazare (Cyclon-B). Doza letală este 1 mg/kilogram corp. Este considerat armă chimică. Cianurile utilizate în minerit sunt sărurile acidului cianhidric, cum ar fi NaCN. Acestea se descompun chiar şi în contact cu umiditatea aerului şi în contact cu acidul carbonic format pe cale naturală din dioxid de carbon şi apă. În urma descompunerii acestor cianuri, se formează acidul cianhidric. În contact cu apa, sărurile de cianură se descompun, formând ion cianură (CN-) sau acid cianhidric (HCN). Cantitatea de 50-60 miligrame de cianură reprezintă doza letală pentru om.

Deşeurile care provin din procesul tehnologic conţin metale grele şi componente de cianuri. În cadrul exploatării se formează în total 215 milioane de tone de deşeuri, care ar fi stocate într-o vale, în spatele unui baraj de piatră de 180 metri înălţime. Pe o suprafaţă de 360 ha se formează astfel un iaz de decantare, care nu va fi impermeabilizat. Deşeurile astfel depozitate vor mări riscul poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, pe lângă poluarea aerului. Barajul şi  deşeurile periculoase depozitate vor persista şi peste secole, iar în cazul unei avarii se pot produce poluări catastrofale. Valea în care ar urma să fie amplasat iazul de decantare adăposteşte o localitate, Valea Cornei, cu case de locuit, biserici, cimitire şi, nu în ultimul rând, oameni care trăiesc aici şi cred într-un viitor. Aceşti oameni riscă să fie expropriaţi din cauza proiectului minier.
Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.

Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.

În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, cazuri suspecte de corupţie, şantaj şi trafic de influenţă.
Prezentăm doar câteva dintre acestea:

• În perioada 1997-1999 Ministerul Industriei şi Comerţului a concesionat întregul Patrulater Aurifer (520 km2) pe o perioadă de 20 ani pentru o sumă de numai 3 milioane de dolari americani
• Compania de stat Minvest (care a devenit acţionar RMGC) a cedat permisul de exploatare către Gabriel Resources SA, iar acest permis a fost modificat ulterior în mai multe rânduri conform intereselor RMGC
• Mai mulţi funcţionari de stat şi demnitari, angajaţi ai Ministerului Mediului şi ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au trecut cu timpul la compania minieră sau în sfera de interes a acesteia.
• În urma presiunilor exercitate de RMGC, consiliul local a adoptat un plan de urbanism prin care Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier
• Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA

Societatea civilă a iniţiat nenumerate procese în instanţă pentru soluţionarea problemelor, iar o serie de procese au fost deja câştigate. Certificatul de urbanism a fost declarat nul de drept în mai multe rânduri, fiind însă reemis de fiecare dată de către oficialităţi.

Suntem conştienţi de faptul că uriaşa campanie media care a invadat mass media încearcă să îmbunătăţească imaginea proiectului minier, acest lucru fiind necesar pentru menţinerea sprijinului politic acordat în mod deschis sau tacit. Suntem conştienţi de faptul că spoturile publicitare ajung zi de zi la sute de mii de cetăţeni, cu scopul de a înăbuşi opoziţia publicului faţă de acest proiect. Totodată, suntem conştienţi de faptul că un proiect „curat” din toate punctele de vedere, în deplină legalitate, şi care aduce beneficii întregii societăţi nu necesită publicitate în valoare de milioane de dolari.

Noi rămânem vigilenţi şi realişti. În urma celor prezentate mai sus declarăm că proiectul minier de la Roşia Montană nu va putea fi realizat niciodată. Nu va putea fi realizat atât timp cât România, în calitate de stat de drept, va asigura tuturor cetăţenilor drepturile stabilite prin Constituţie, cum ar fi dreptul la un mediu curat şi sănătos, accesul la informaţiile publice, participarea la luarea deciziilor printr-un sistem democratic, dreptul la patrimoniul cultural, dreptul la proprietatea privată şi dreptul la libera întreprindere.

Dorim să subliniem că s-au pronunţat deja împotriva proiectului minier bisericile, Academia Română, peste 1000 oameni de ştiinţă şi cercetători din toate colţurile lumii, ICOMOS (organismul consultativ al UNESCO), nenumărate organizaţii din România şi din străinătate, persoane fizice şi, nu în ultimul rând, statul maghiar, care şi-a declarat  de mai multe ori opoziţia faţă de acest proiect din cauza riscului impactului transfrontalier.

Pe lângă toate acestea, subliniem faptul că în anul 2003 Minvest Deva (co-proprietarul RMGC) a început să deruleze activităţi miniere în zona protejată a muntelui Cârnic fără orice fel de avize sau acorduri. Societatea civilă a reuşit să oprească aceste activităţi ilegale şi distrugătoare. În anul 2004, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a emis un certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, pentru a înlesni derularea proiectului minier al RMGC. Acest certificat a fost declarat nul de către Tribunalul Braşov în anul 2007, conferind astfel statutul de protecţie al Masivului Cârnic, garantând conservarea vestigiilor arheologice şi a galeriilor romane pentru posteritate.

Am constatat cu surprindere faptul că dl. Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi totodată preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), a re-emis certificatul de descărcare arheologică, şi a aprobat planul de conservare al patrimoniului sugerat de RMGC. Acest plan a luat naştere în urma propunerii ministrului, iar finanţarea în valoare de 70 milioane de dolari provine de la RMGC.

Atragem atenţia asupra faptului că certificatul de descărcare arheologică, prin natura sa, este un act technico-juridic, necesar pentru a ridica statutul de protecţie al Masivului Cârnic, şi a face posibil mineritul într-o zonă protejată şi distrugerea valorilor anterior protejate prin lege. Acest fapt este mascat de o afacere dubioasă în valoare de 70 de milioane de dolari între minister şi RMGC. Este de-a dreptul revoltător modul în care Kelemen Hunor încearcă să pună într-o lumină favorabilă desfinţarea unui monument istoric clasat, fluturând milioanele de dolari şi declarând că doar aşa putem salva patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Conform înţelegerii, RMGC va achita această sumă în mai multe tranşe, cu condiţia obţinerii în formă finală a tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului de minerit. Practic, prin acest gest Kelemen Hunor, în schimbul sumei de 70 milioane dolari, garantează obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor din partea celorlaltor ministere şi autorităţi, angajându-se, totodată, să prevină ca aceste aprobări să fie declarate nule de către instanţele de judecată, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. De altfel, acordul încheiat nu prevede ca suma sus menţionată să fie investită în protecţia patrimoniului cultural de pe muntele Cârnic, în schimb prevede ca, până în decembrie 2011, RMGC să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării proiectului de minerit.

Considerăm că modul în care Kelemen Hunor încearcă să mascheze şi să prezinte într-o manieră favorabilă distrugerea patrimoniului cultural este revoltător, la fel de revoltător fiind faptul că, în opinia domniei sale, acesta este singurul mod de păstrare al acestuia.

În lumina faptelor enumerate mai sus, gestul ministrului culturii este unul oportunist, care sprijină astfel proiectul minier la cel mai înalt nivel. Acesta este cu atât mai revoltător, cu cât UDMR-ul, în cunoştinţă de cauză s-a exprimat clar împotriva proiectului în cursul anilor precedenţi. În decembrie 2009 Markó Béla, preşedintele UDMR de atunci, a declarat că poziţia UDMR este neschimbată, se opun deschiderii minei de la Roşia Montană. Faptul că preşedintele actual, Kelemen Hunor a declarat că UDMR nu are o poziţie fermă în privinţa proiectului de la Roşia Montană reprezintă o contradicţie scandaloasă.

Prin aceasta declarăm că atitudinea lui Kelemen Hunor, în calitatea sa de preşedinte al UDMR, formaţiune care reprezintă minoritatea maghiară din România, şi în calitate de ministru, este intolerabilă şi ruşinoasă. Dorim să ne delimităm ferm de poziţia prin care Kelemen Hunor sprijină proiectul minier de la Roşia Montană. Credem că prin poziţia adoptată în acest moment, Kelemen Hunor compromite imaginea întregii comunităţi maghiare din România, şi nu ne reprezintă!

Cu respectul cuvenit, îi solicităm d-lui Kelemen Hunor să revoce certificatul de descărcare arheologică al masivului Cârnic pe care l-a semnat, fie din bună credinţă, fie din interese proprii, deoarece această decizie este în contradicţie cu îndatoririle sale de Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. În cazul în care acest lucru nu este posibil, îl rugăm să demisioneze din funcţie, pentru a păstra onoarea şi cinstea comunităţii maghiare din România.

3 august 2011, Cluj-Napoca

Cele 77 de organizaţii semnatare:

Asociaţia Transilvania Verde – Cluj-Napoca
Kovács Zoltán Csongor, preşedinte
www.greentransylvania.ro, http://www.greendex.ro,  office[a]greentransylvania.ro, 0744-603930

Fundaţia pentru Parteneriat – Miercurea Ciuc
Potozky László, director
www.repf.ro,  laszlop[a]repf.ro, 0266-310678

Federaţia ONG-urilor Maghiare din Transilvania – Cluj-Napoca
Dr. Bodó Barna, preşedinte
www.civilportal.ro,  civilkv[a]gmail.com, 0264-599179

Consiliul Tineretului Maghiar din România – Cluj-Napoca
Sándor Krisztina, preşedinte
www.mitesek.net,  mit[a]mitesek.net, 0264-590718

Grupul Milvus – Târgu Mureş
Papp Tamás, preşedinte
www.milvus.ro,  office[a]milvus.ro, 0265-264726

Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare
Márk-Nagy János, director executiv
www.eke.ro,  janos[a]eke.ro, office[a]eke.ro, 0261-711050

Asociația Națională de Tineret Dávid Ferenc – Cluj-Napoca
Tőkés Lehel, preşedinte
www.odfie.hu,  odfie[a]odfie.hu, 0733-505892

Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din România – Odorheiu Secuiesc
Somogyi Attila, preşedinte
www.miszsz.ro,  miszsz[a]miszsz.ro, 0266-213371

Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România – Sfântu Gheorghe
Kasza Tamás, preşedinte
www.rmcssz.ro,  kaszatamas[a]rmcssz.ro, 0723-273257

Focus Eco Center – Târgu Mureş
Hajdu Zoltán, preşedinte
www.focuseco.ro,  focuseco[a]rdslink.ro, 0265-262170

Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională – Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, preşedinte
www.szeke.ro,  szeke[a]kabelkon.ro, 0266-216014

Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde – Miercurea Ciuc
Csonta László, preşedinte
www.zoldszekely.ro,  http://www.zoldportal.ro, laci[a]zoldszekely.ro, 0742-125368

AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă – Odorheiu Secuiesc
Péter Pál, preşedinte
www.green-agora.ro,  office[a]green-agora.ro, 0374-014511

Societatea de Geografie Cholnoky Jenő – Cluj-Napoca
Imecs Zoltán, preşedinte
www.cholnoky.ro,  office[a]cholnoky.ro, 0744-493678

Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal – Cluj-Napoca
Soós Sándor, preşedinte
www.magyarifjak.org,  erdelyert[a]yahoo.com, 0745-568605

Asociaţia Studenţilor Istorici Maghiari din Cluj – Cluj-Napoca
Széman Csilla, preşedinte
www.komate.wordpress.com,  komate95[a]yahoo.com, 0743-368953

Federaţia Organizaţiilor Civile din judeţul Covasna  – Sfântu Gheorghe
Bereczki Kinga, preşedinte
www.civek.ro   civek[a]civek.ro, 0267-351960

Asociaţia Studenţilor Maghiari din Târgu Mureş – Târgu Mureş
Hlavathy Katalin, preşedinte
www.mmdsz.ro,  mmdsz[a]mmdsz.ro, 0365-506586

Uniunea Studenţilor Maghiari Din Bihor (USMB) – Oradea
Kiss Arnold, preşedinte
www.nmd.ro, www.usmb.ro,  office[a]nmd.ro nmd_kulugy[a]yhoo.com, 0359-401146

Forumul Tânăr din Odorhei – Odorheiu Secuiesc
Jakab Attila, preşedinte
www.uff.ro,  uff[a]uff.ro, 0266-213371

Asociaţia Pictografilor din Ardeal – Cluj-Napoca
Soós Attila, preşedinte
www.erke.ro,  pintohorse[a]gmail.com

Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii „Lumea Pierdută” – Baraolt
Dénes Ildikó, preşedinte
www.vargyasszoros.org,  office[a]vargyasszoros.org, 0742-204574

Fundaţia Amoba – Sfântu Gheorghe
Bereczki M. Barna, preşedinte
www.amoba.ro,  office[a]amoba.ro, 0267-351959

Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România Organizaţia Mures (AAMR) – Târgu Mureş
Csomós Attila, preşedinte
rmgems[a]clicknet.ro, 0265-268125

Asociaţia Lumina Verde – Sângeorgiu de Pădure
Bartha Ágnes, preşedinte
barthaagnes56[a]gmail.com, 0740-604509

Organizaţia Regională pentru Sănătatea Mediului – HERO – Cluj-Napoca
Dr Mócsy Ildikó, preşedinte
herototh[a]rdslink.ro, 0742-014885

Asociaţia Zöld Nap – Târgu Secuiesc
Ráduly Attila, preşedinte
www.zoldnap.info, http://zoldnap.blogspot.com/,  zoldnapegyesulet[a]gmail.com, 0766-611066

Asociaţia Kodiak – Cluj-Napoca
Szénássy Zoltán, alpreşedinte
sz7zoltan[a]yahoo.com

Asociaţia Tinerilor din Baraolt – Baraolt
Benkő Béla, preşedinte
benko_bela[a]yahoo.com, 0740-335130

Asociația Tinerilor din Covasna – Sfântu Gheorghe
Mihály István, alpreşedinte
www.emihirek.ro,  emihirek[a]yahoo.com, 0735-533260

Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár – Cluj-Napoca
Pillich Katalin, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096

Asociaţia Culturală Hollósy Simon – Sighetu Marmaţiei
Zahoránszki István, preşedinte
izahoranszki[a]yahoo.com, 0745-660976

Fundaţia Csíki – Csíkszereda
Csíki Emese, igazgató
www.csikifoundation.org,  office[a]csikifoundation.org, 0727-217647

Eco Alpin Club Harghita – Tuşnad
Pál István, preşedinte
www.erdelyiturak.ro, www.transylvanian-adventures.com,  office[a]erdelyiturak.ro, 0740-432385

Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet – Cluj-Napoca
Szombatfalvi József , preşedinte
www.gondviseles.org,  unit.gondviseles[a]gmail.com, 0264-450284

Transilvania Rescue – Cluj-Napoca
Gergely István, preşedinte, Szabó László, preşedinte executiv
www.erdelymentocsoport.hu,  info[a]erdelymentocsoport.hu, erdelymentocsport[a]gmail.com

Asociaţia Culturală Orbán Balázs – Odorheiu Secuiesc
Katona Ádám, preşedinte
katona.adam.emk[a]gmail.com, 0266-211697

Fundaţia Csemete – Cluj-Napoca
Dr. Lészai Lehel, preşedinte
www.csemete.ro,  csemete1[a]yahoo.com, 0745-518041

Fundaţia Human Reform – Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, igazgató
www.huref.ro,  huref[a]huref.ro, 0266-216015

Fundaţia Artera – Odorheiu Secuiesc
Lorincz Zsuzsánna, preşedinte
www.artera.ro,  office[a]artera.ro, 0744-593192

Fundaţia Areopagus – Cluj-Napoca
Varga Zoltán, alpreşedinte
www.areopagus.org.ro,  areopagusalapitvany[a]yahoo.com, 0745-367235

Fundaţia Diaspora – Timişoara
Bodó Barna, preşedinte
www.diasporatm.ro,  diasporatm[a]rdstm.ro, 0356-446516

Fundaţia Talentum – Târgu Mureş
Dóczy Tamás, alpreşedinte
www.talentum.ro,  talentum.ngo[a]gmail.com, 0265-267593

Asociaţia Social-Culturală Kazun – Plăieşii de Jos
Nagy Imre-Zsolt, preşedinte
www.kazun.ro,  kazun[a]kazun.ro, 0724-024301

Asociaţia Culturală Rákóczi – Izvoru Crişului
Péntek László, preşedinte
rakoczike[a]freemail.hu, 0264-257124

Asociaţia Culturală Szarkaláb – Cluj-Napoca
Pillich Balázs, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096

Asociaţia Culturală şi Sportivă RIKA  – Vârghiş
Román Attila, preşedinte
dobai_maria[a]yahoo.com, 0741-090737

Asociaţia Reformatorii – Sfântu Gheorghe
Nemes Emil, preşedinte
nemesemil[a]yahoo.com, 0742-877905

Asociaţia Femeilor din Târgu Secuiesc – Târgu Secuiesc
Fülöp Magdolna, preşedinte
www.kezdinoegylet.info,  magdika2000[a]yahoo.com, 0267-363603

Asociaţia Eco-Trend – Miercurea Ciuc
Péter Emőke, vicepreşedinte
www.eco-trend.ro,  peteremoke[a]yahoo.com, 0745-864407

Asociaţia pentru Protecţia Necuvântătoarelor Amicii Noştri – Turda
Rus Fodor Dora, reprezentant
fodordora[a]yahoo.com, 0742-800743

Asociaţia Munţii Hăşmas – Gheorgheni
Hegyi Barna, felhatalmazott képviselő
hegyibarni[a]yahoo.com, 0744272629

Asociaţia Cercetaşilor din Mureş – Târgu Mureş
Molnár Szilárd, preşedinte
szilardmolnar[a]rmcssz.ro, mcse[a]rmcssz.ro, 0731-335007

Asociaţia Cercetaşilor din Harghita – Csíkszereda
Bálint Lajos Lóránd, preşedinte
www.rmcssz.ro

Asociaţia de Tineret Turul – Sfântu Gheorghe
Furus Levente, preşedinte
www.turuliroda.ro,  turuloffice[a]gmail.com, 0742-148702

Asociaţia HETI ÚJ SZÓ – Timişoara
Graur János, preşedinte
gg_nemes[a]yahoo.com, 0723-567371

Asociaţia Culturală şi de Tineret Regös – Sfântu Gheorghe
Péter Orsolya, preşedinte
www.diaknapok.ro,  regosegyesulet[a]gmail.com, 0757-047717

Asociaţia Robert Schuman – Cluj-Napoca
Szenkovics Dezső, preşedinte
robertschuman.egyesulet[a]gmail.com, 0728-996946

Asociaţia Pro Archid – Archid
Balázs Zoltán, preşedinte
erkedbalazs[a]yahoo.com, 0740-576688

Asociaţia Yurta – Aita Mare
Fekete Levente, preşedinte
feketelev[a]web.de, 0740-631243

Asociaţia Cabiria – Sfântu Gheorghe
Melkuhn Andrea, preşedinte
melkuhn2000[a]yahoo.com, 0741-926776

Corul Mixt Balázs Ferenc – Odorheiu Secuiesc
Biró Edith, preşedinte
orendiedith[a]yahoo.com

Fundaţia UNITÁRCOOP – Târgu Mureş
Szabó László, alapító preşedinte
www.unitarcoop.go.ro,  unitarcoop[a]yahoo.com, 0265-267272

Corul Mixt Bartók Béla – Temesvár
Tácsi Erika, preşedinte
tacsierika[a]gmail.com

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania – filiala Sfântu Gheorghe – Sfântu Gheorghe
Nemes Előd, ügyvezető igazgató
www.emnt.ro,  nemeselod[a]yahoo.de, 0746-134950

Asociaţia Táncoska – Zalău
Rózsa Róbert, preşedinte
ardai.zilah[a]yahoo.com, 0743-459-392

Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate – Odorheiu Secuiesc
Dobai László, preşedinte
www.diakotthon.net,  rda[a]diakotthon.net, 0266-218060

Fundaţia Bethlen – Târgu Mureş
Bethlen Anikó, preşedinte
www.bethlen-foundation.ro,  bethlen[a]rdslink.ro, 0265-250800

Asociaţia Sportivă Turul Ijasz Klub – Cluj-Napoca
Tunyogi Béla, preşedinte
ijaszbetyar[a]freemail.hu

Asociaţia Bástya – Vita
Kerekes Zoltán, preşedinte
www.szorvanymagyarsag.hu,  bastya.egyesulet[a]gmail.com, 0740-156979

Asociaţia Culturală Botorka – Bălan
Mihály Csaba, preşedinte
www.botorka.ro,  botorka[a]sec.ro, 0741-029715

Asociaţia Art-Era – Cluj-Napoca
Berecki Emőke, director
www.art-era.ro,  arterapalyazatok[a]yahoo.ro, 0743-423938

Asociaţia Tineretului Lopadea Nouă – Lopadea Nouă
Szabó Dániel, preşedinte
www.magyarlapad.ro,  danessz[a]yahoo.com, 0743-461158

Asociaţia Bodvaj – Băţanii Mici
Benedek Márta, preşedinte
www.bodvaj.blogspot.com,  bodvaj[a]gmail.com, 0267-375950

Uniunea Studenţilor Maghiari din Cluj – Departamentul de Biologie şi Ecologie – Cluj-Napoca
Kolcsár Levente-Péter, preşedinte
http://ubbbosz.wordpress.com/,  ubbbosz[a]yahoo.com, 0743-794806

Asociaţia Femeilor din Timişoara – Timişoara
Szász Enikő, preşedinte
szasz.eniko[a]yahoo.com, 0722-696899

Asociaţia Carpatină Bănăţeană – Timişoara
Illés Mihály, preşedinte
www.ekeban.ro,  tel. 0752120916

Mircea Dinescu: „Auzi, Basescu asta al tau sa-mi suga si p… la cate am facut eu pentru el!”

In ultima lor emisiune de pe „Realitatea”, a avut loc următor dialog între Stelian Tănase şi Dinescu:

ST: „”De ce credeti ca a sarit presedintele sa-l atace pe Plesu si sa-l ameninte?””

MD: „De bou!”

ST: „Credeti ca Traian Basescu poate fi bou?”

MD: „Da, bineinteles. „Pai s-a vazut de cand a renuntat la Plesu, la Cotroceni. Sa ai tu cel mai inteligent om din Romania ca si consilier si sa-l dai afara… Pai Basescu s-a rugat de mine sa vorbesc cu Plesu sa accepte postul, sa aiba si el pe langa el unul mai luminat. Dar lui nu i-a convenit sa aiba pana la urma un consilier asa de destept, care sa-l puna pe el in inferioritate ca, de pilda, venea ambasadorul Germaniei la Cotroceni, Plesu vorbea cu el in nemteste, iar lui Basescu nu-i convenea, asa ca nu l-a mai chemat, apoi nu i-a mai asculta sfaturile pe chestiuni de externe, iar Plesu a plecat, dar sa nu spun mai multe, sa nu fac denunt…”

 

După ieşirea din emisie, Stelian Tănase a mai discutat pe platou cu poetul-

ST: „Auzi, Mircea, ce naiba te-a apucat ca l-ai facut bou pe Basescu, asta n-o sa ramana asa, o sa vezi…”

MD: „Auzi, Basescu asta al tau sa-mi suga si p… la cate am facut eu pentru el!”

ST: „Da’ ma, da’ o sa-mi ia emisiunea, o sa fie mare iures la post…”

MD: „O sa fie o laie… Hai sa plecam!”