Ceausescu, Basescu- discursuri paralele cu Romania. Ceasul ticaie

 

Traian Băsescu, a susţinut miercuri, 25 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezint textul acesteia:

„Astăzi vreau să mă adresez exclusiv românilor din ţară şi românilor de pretutindeni. Astăzi mă adresez românilor pentru că manifestaţiile din ultima vreme, scandările din stradă din ultimele zile, mesajele de pe mijloacele electronice – internet, Facebook – mi-au creat impresia că pentru o parte din români s-a creat o ruptură între Preşedinte şi parte din naţiune. S-a creat impresia falsă că Preşedintele nu-i mai reprezintă pe români şi societatea în relaţia cu instituţiile statului. Eu ştiu că pentru români obligaţia Preşedintelui de a-i reprezenta continuu este unul din imperativele majore, fiind vorba de un Preşedinte ales prin vot direct.

Aş vrea ca românii să înţeleagă că îmi este extrem de clară situaţia în care se află. Ştiu că măsurile precum creşterea TVA-ului, reducerea salariilor în sectorul bugetar, restructurarea sectorului bugetar, introducerea contribuţiei pentru sănătate la pensiile până la 750 de lei i-au făcut să iasă în stradă, ca urmare a traiului greu. Ştiu în acelaşi timp că aceeaşi abordare o au şi milioane de români care nu au ieşit în stradă. Şi ei s-au simţit solidari cu cei care prin scandările lor, prin pancartele lor din pieţele oraşelor din ţară dădeau semnale legate de sărăcie, de aroganţă a politicienilor sau legate de corupţie. Este clar pentru mine că prima mea obligaţie este aceea de a restabili legătura de încredere între mine şi acea parte a populaţiei care şi-a pierdut încrederea în Preşedinte. În momentul de faţă ne aflăm într-o situaţie de criză. Evoluţiile interne din ultimii doi ani au suprapus peste criză şi măsuri extrem de puternice de modernizare a statului. Practic, în acelaşi timp, coaliţia aflată la putere, susţinută de mine, a realizat două lucruri extrem de dificile: pe de o parte, lupta cu criza pe care cel mai greu a resimţit-o populaţia, iar pe de altă parte, procesele extrem de dificile de modernizare a ţării. Şi aş aminti: legi extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li se adresau, Codul Penal, Codul comercial, codul de procedură penală, codul de procedură comercială. Au fost legi destinate să reformeze justiţia, restructurarea aparatului bugetar, o diminuare cu peste 200.000 a numărului bugetarilor, un alt proces de reformă care a afectat profund populaţia, legea răspunderii magistraţilor, de asemenea, o lege dificilă şi îndelung dezbătută, legea micii reforme, un alt obiectiv care a împins la dezbatere şi uneori insatisfacţie. Codul Muncii, care a avut ca principală măsură flexibilizarea forţei de muncă a fost, de asemenea, un moment în care societatea întreagă a fost afectată, în primul rând din îngrijorarea că ar putea fi mai rău. Aş aminti Legea educaţiei, o lege care a împins către reformarea unui sistem extrem de mare şi care nu a fost profund reformat niciodată de la revoluţie încoace. Nu în ultimul rând, Legea asistenţei sociale, o lege, de asemenea, extrem de discutată şi care a afectat un număr considerabil de oameni, care de multe ori trăiau nejustificat din ajutoare sociale. Sunt doar câteva exemple care arată că procesele de modernizare a statului, simultan desfăşurate cu procesele prin care am încercat restabilirea echilibrelor macroeconomice, au dus la o situaţie de nemulţumire într-o largă parte a societăţii româneşti. Aici, cu certitudine, responsabilitatea mea este majoră, pentru că – şi aici vă rog să luaţi toate discursurile mele publice din campania din 2009 – deci responsabilitatea mea este majoră, pentru că modernizarea statului a fost unul din obiectivele asupra cărora m-am angajat înainte de a deveni pentru a doua oară Preşedinte al României. Nu ascund că adesea a trebuit să am ieşiri publice, pentru a stimula îndeplinirea acestor obiective. Toate au creat, pe bună dreptate, un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile, având ca principală axă discursul legat de reforma statului. Aş spune însă că suntem acolo unde trebuie pentru că, în primul rând, datorită eforturilor populaţiei, România a ieşit din recesiune. Sper ca la mijlocul lunii februarie cifrele de la Statistică să confirme că am înregistrat o creştere economică în jurul a 2,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce va fi una din cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană.

Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, iar eu vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut. Va trebui ca, în continuare, într-un parteneriat cu Guvernul, să deschidem acest orizont de ţară nouă pentru români, şi cred eu că printre cele mai importante lucruri sunt revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilizare a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din 2009, noiembrie. Peste 80% dintre români au votat pentru Parlament unicameral şi pentru un număr maxim de 300 de parlamentari. Toate partidele fără excepţie se fac că uită de votul pe care românii l-au dat în noiembrie 2009, însă nu ezită să spună că ascultă vocea poporului. Eu nu aş crede pe niciunul din ei atât timp cât nu respectă acum un vot dat de români în proporţie de peste 80%. Repet: nu vizez niciun partid anume, ci toate partidele; indiferent ce declară, niciunul nu a vrut să mişte lucrurile înainte, deşi au primit în timp util proiectul de Constituţie cu rectificările, cu propunerile de revizuire care să acopere această obligaţie elementară a politicienilor faţă de poporul pe care pretind că îl servesc. Poporul nu se serveşte numai în declaraţii la televizor, ci şi prin fapte; când serveşti poporul, îl serveşti prin fapte, iar revizuirea Constituţiei este o probă a responsabilităţii clasei politice româneşti. Avem nevoie şi de o nouă lege electorală, o lege electorală care să le permită românilor să-i voteze pe cei mai buni şi nu să aflăm că intră în Parlament oameni de pe locul doi, trei sau cinci de pe listele votate de români. Avem nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. Eu nu spun că toţi au venit săraci în politică, dar când eşti în Parlamentul României, când eşti în Guvernul României şi în ţară se impun măsuri de austeritate, parcă deranjează comportamentul arogant şi lipsit de modestie. Va trebui să continuăm lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale. Menţionez separat evaziunea fiscală pentru că este un element extrem de important în realizarea veniturilor bugetului de stat. Va trebui să creăm locuri de muncă valorificând banii europeni prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi – de ce nu? – prin redeschiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creşterii costului metalelor. Una era acum 15 ani când s-au închis aceste exploatări şi cu totul altul este preţul metalelor în momentul de faţă pe piaţa internaţională. De aceea trebuie să avem curaj să creăm locuri de muncă în minerit.

Aş face o menţiune specială: foarte mulţi încearcă să stabilească ce e valoros, ce e important, ce nu e important; vreau să ştiţi punctul de vedere al preşedintelui României, punct de vedere pe care mi l-am format şi în discuţiile cu colegii din Consiliul European. Nu există lucru mai important astăzi, când prefigurăm o criză pe termen mediu şi lung, decât crearea de locuri de muncă. Este singura modalitate de a crea condiţii de viaţă rezonabile românilor şi de a alimenta bugetul de stat cu veniturile necesare pentru a susţine sănătatea, educaţia, armata, ordinea publică ş.a.m.d.. Absorbţia fondurilor europene este o altă cheie şi prioritate care ar trebui să fie în atenţia oricărui demnitar al statului român. Avem nevoie de accelerarea programului de autostrăzi, avem nevoie de dezvoltarea agriculturii, avem nevoie de dezvoltarea turismului, avem nevoie de dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural. Avem nevoie de oameni politici credibili şi acest lucru nu se poate face decât prin transparenţa cheltuielilor publice. Degeaba miniştrii vor anunţa proiecte pe care le-au făcut, dacă cetăţenii nu vor putea accesa în orice zi site-ul ministerului pentru a vedea aprobările pentru cheltuirea oricărui leu. Numai aşa Guvernul, politicienii de la nivel local, vor putea ieşi de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice. Avem nevoie de legea sănătăţii. Am înregistrat un eşec în prezentarea publică a proiectului la care s-a muncit foarte mult şi în credibilitatea acestui proiect. Mi se datorează în cea mai mare parte acest eşec. Va trebui revenit pe o altă platformă de încredere, pe o altă voce şi, mai ales, cu eventualele modificări care trebuie făcute proiectului care a fost în tentativă de a intra în dezbatere publică. Avem nevoie de eficientizarea regiilor autonome şi avem nevoie de desfiinţarea clientelismului politic la nivelul desemnărilor pe funcţii la conducerea acestor regii. Nu vreau să spuneţi că Preşedintele şi-a prezentat un program de guvernare. Programul de guvernare este mult mai complex şi mai în detaliu, dar vreau să ştiţi că acestea vor fi lucrurile pe care eu le voi susţine în continuare, pentru că ele vor permite şi crearea de locuri de muncă, vor permite şi o redistribuire a resurselor către zonele sociale în care într-adevăr avem nevoie, şi nu voi intra în treaba Executivului să spun care sunt acestea; cu certitudine ei le ştiu cel puţin la fel de bine ca şi mine.

Aş trage o concluzie până la acest punct. Ştim unde suntem, ştim ce avem de făcut, ştim care este orizontul pentru ca la terminarea crizei România să poată valorifica din plin şansa ieşirii de criza economică europeană şi, îndrăznesc să spun, globală. Vor câştiga bătălia cu viitorul naţiunile care vor avea state flexibile, administraţii debirocratizate şi care vor fi pregătite să absoarbă şansa relansării economice. În momentul de faţă nu se mai poate miza pe investiţiile străine pentru crearea locurilor de muncă, cel puţin în Europa investiţiile străine au scăzut foarte mult. De aceea, orientarea corectă a resurselor de investiţii pe care le are anul acesta bugetul de stat este esenţială pentru menţinerea locurilor de muncă şi creşterea numărului acestora. De altfel, dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, esenţa menţinerii locurilor de muncă în România în 2010, 2011 şi 2012 a fost în alocarea mare de bani pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă.

Înainte de a încheia, aş vrea să vă mai spun câteva lucruri care nu ţin neapărat nici de unde suntem, nici de ce avem de făcut pentru ca românii să aibă o perspectivă bună. Sunt, dacă vreţi, câteva constatări. Unele ţin de mine, altele ţin de realităţile altora. Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de dictator, voi continua să susţin fără rezerve toate instituţiile statului care luptă împotriva corupţiei, fie că vorbim de Poliţie, fie că vorbim de Parchet, fie că vorbim de Justiţie, ceea ce nu înseamnă neapărat că voi fi un om care să nu observe şi să nu se manifeste atunci când va constata sau când va crede că s-au produs erori. De asemenea, aş vrea să mai dau o explicaţie pentru nişte etichetări pe care le-am primit constant în mod nedrept, dincolo de cea de dictator. Un dictator pe care îl înjuri de dimineaţa până seara nu îmi pare a fi chiar un dictator. Doar un mic exemplu. „Băsescu face dosare”. Eu îl voi considera om de rea-credinţă pe acela care nu va putea să spună ce procuror i-a spus treaba asta şi despre ce om politic este vorba. Aproape s-a creat o imagine propagată continuu că DNA-ul este instrumentul Preşedintelui. Vă asigur că nu este aşa. Nu există niciun procuror în România care să poată spune că Preşedintele i-a cerut să facă un dosar sau altul împotriva unei persoane sau a alteia. Este sub demnitatea unui Preşedinte să facă aşa ceva, iar cei care au această abordare, ca să se împacheteze mai bine ideea de dictator, nu fac decât să mintă. Eu îi rog să fie corecţi pentru că totuşi, când fac astfel de afirmaţii, vorbesc despre Preşedintele României. „Băsescu conduce PDL”. Aici nu mai am niciun comentariu decât să vă spun că, dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus. „Băsescu conduce Guvernul”. Întrebaţi UDMR-ul de câte ori au primit instrucţiuni de la mine, că nu o poţi rezolva numai cu premierul – acolo e o coaliţie – iar eu vă pot spune că niciodată. Sigur că am negociat cu ei: „Hai să trecem Legea educaţiei”, „Hai să trecem Legea ajutoarelor sociale”, „Hai să trecem Codurile”, „Hai să trecem legea ANI”, „Hai să trecem noua lege a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. M-am implicat pentru că ţara avea nevoie de aceste legi, iar cei care îmi recomandă să mă duc pe Muntele Găina să contemplez ce se întâmplă şi, din când în când, să mediez se înşală. Nu aşa se comportă un Preşedinte, mai ales când statul, când ţara lui, când poporul lui trece prin momente de criză şi de transformări fundamentale ale instituţiilor statului. Aş vrea ca nimeni să nu mizeze pe laşitatea mea în a spune ce este de spus. Cu certitudine, voi face observaţii publice şi legate de ce ar trebui să facem şi legate de ce nu se face. Deci nu am nimic de schimbat în comportamentul pe care l-am avut în cele două mandate de până cum, excepţie, cu siguranţă, diminuarea acelor gafe pe care uneori le mai fac public, vezi intrările pe post, în dispută cu Raed Arafat.

Aş mai face câteva observaţii care nu vreau să fie lecţii pentru nimeni, dar le fac, pentru că trebuie făcute. În ultima perioadă societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie, este timpul să revină pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se vor revendica a fi reprezentanţii societăţii civile. Avem o intelectualitate care, probabil, descurajată de criză, descurajată de unele măsuri guvernamentale, descurajată de unele poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică. Este un apel, dacă vreţi, pe care îl fac, la revenirea societăţii civile de bună calitate în prim-planul vieţii politice şi sociale prin contribuţiile pe care le poate aduce. Încă o observaţie este legată de partidele politice şi iarăşi este o observaţie, nu dau instrucţiuni nimănui. Este şi o mai veche temă a mea, care cred că a venit momentul să fie reluată. Foarte mulţi oameni politici, practic toate partidele politice susţin că ele pot moderniza România. Vreau să fac o singură observaţie la această asumare a partidelor politice, mă refer la toate: PDL, PSD, PNL şi ce o mai fi, inclusiv UDMR, UNPR. Nu pot fi credibili spunând că reformează România când ele nu s-au putut reforma ele însele. Deci o reformare a partidelor este singurul element care poate credibiliza afirmaţiile că sunt pregătiţi să îşi asume modernizarea României în continuare, pentru că fără modernizarea României trebuie să ştiţi că se condamnă românii. Nimic nu va mai fi ca înainte de criză, la terminarea acestei crize. Instituţiile vor trebui să funcţioneze altfel, instituţiile statelor, vor trebui să aibă alt tip de relaţii cu propriile naţiuni, vor trebui să se implice altfel decât până acum în viaţa de zi cu zi. Până acum, şi ăsta a fost modelul Europei sociale, toţi, cu mici excepţii, au crezut că Europa socială înseamnă să împrumuţi bani şi să măreşti veniturile populaţiei. Iată că ce se întâmplă astăzi, ce se întâmplă de un an, de doi ani şi ce se va întâmpla în anii următori, ne arată că sunt şanse ca naţiunile să o ducă bine acolo unde politicienii împrumută bani pentru dezvoltare şi nu pentru consum. Va trebui să ne asigurăm susţinerea propriilor noştri cetăţeni cu resursele pe care le producem. Ori, asta înseamnă să avem partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine.

Şi aş încheia cu un apel. Pentru a reuşi, poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate, care, ce e drept, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de o mie de lei. Deci, aş spune, poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, a fost supus unor măsuri de austeritate severe. Este, de data aceasta, rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă. Cu stabilitate politică, cu înţelegere între partide – ce şi când şi ce date îşi stabilesc ei pentru alegeri este treaba lor – cu certitudine reuşim, şi ar fi păcat ca politicieni lipsiţi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii. În ceea ce mă priveşte, sunt de meserie comandant de navă şi n-am ratat niciodată destinaţia. Nu o s-o ratez nici acum cu România. Vă mulţumesc! Dacă sunt întrebări. (…) Vă pot spune – doar o menţiune să fac – scurta mea prezentare unde suntem şi ce avem de făcut, spun încă o dată, nu este un program politic, sunt opiniile Preşedintelui României despre ce este de făcut, şi în perioada următoare voi avea, voi încerca prin ieşiri publice să le explic. Ele nu trebuie speculate, doar pentru faptul că au fost enunţate şi prezentate foarte eliptic într-o conferinţă de presă. Voi încerca să particip la diverse emisiuni, pentru a explica fiecare lucru pe care ar trebui să-l facem. Vă mulţumesc!”
Traian Băsescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: