Scrisoare deschisă către lumea întreagă

Scrisoare deschisă către lumea întreagă

Dragi prieteni, scriitori și jurnaliști din toată lumea, din China și Rusia, doresc să vă informez că poporul meu este supus unui genocid.

Cu o săptămînă în urmă, forțele regimului sirian și-au centrat atacurile asupra orașelor rebele, în special auspra orașelor Homs, Zabadani, suburbiile Damascului, Rastan, Madaya, Wadi Barada, Figeh, Idlib și satele din jurul muntelor Zawiya. Săptămîna trecută, au căzut mai mult de o mie de martiri, mulți dintre ei copii, și sute de case au fost distruse peste locuitorii din lăuntrul lor.

Orbirea restului lumii a încurajat regimul la putere să încerce să elimine revoluția pașnică din Siria, cu o forță represivă nemaiîntîlnită. Sprijinul Rusiei, Chinei, Iranului și tăcerea restului lumii în fața crimelor comise la lumina zilei au permis ca regimul să distrugă poporul sirian în ultimele 11 luni. Dar în ultimele două săptămîni, din 2 februarie încoace, dimensiunile masacrului au devenit clare. Scena cu sute de mii de sirieni care au umplut străzile din orașele și satele lor în noaptea masacrului de la Khalidiya, noaptea dinspre vineri spre sîmbătă, cu oameni care își ridicau brațele în rugăciune și cu ochii în lacrimi, a impresionat inimile tuturor și a pus tragedia umanitară a Siriei în centrul atenției lumii.

Sentimentul nostru de orfani vine din abandonul lumii din afară care e mulțumită cu sancțiunile politice și economice care însă nu opresc criminalii să folosească tancurile lor pline de sînge împotriva oamenilor neajutorați.

Poporul meu, care a înfruntat moartea cu piepturile goale și cu cîntece, este supus în aceste zile unei campanii de „curățare“. Orașele siriene rebele sînt supuse unor asedii fără precedent în istoria revoluțiilor lumii, asedii care împiedică personalul medical să ajungă la răniți, iar spitalele de campanie sunt bombardate cu sînge rece și sînt distruse. Intrarea organizațiilor umanitare este interzisă, liniile telefonice sînt tăiate, iar hrana și medicamentele sînt blocate. Introducerea de pungi de sînge și de pastile de Satamol în zonele afectate este considerată o crimă și e pedepsită cu trimiterea în lagăre de detenție, despre care veți afla cîndva detalii șocante.

În istoria sa modernă, lumea poate nu a văzut încă atîta curaj și determinare – arătate de revoluționarii sirieni în toate orașele și satele noastre, așa cum lumea nu a văzut încă o asemenea tăcere, care poate fi considerată o complicitate cu exterminarea poporului meu.
Poporul meu este un popor pașnic, care iubește cafeaua și muzica, pe care aș dori să le puteți gusta într-o zi, iubește mirosul trandafirilor, pe care sper să-l puteți respira într-o zi. Dacă poporul meu este expus astăzi unui genocid, atunci toată lumea e complice la vărsarea sîngelui nostru.
Nu pot să spun mai mult în aceste momente dificile, dar sper că veți trece la acțiuni de solidaritate cu poporul meu, prin orice mijloc veţi găsi la îndemînă. Știu că actul de a scrie poate rămîne fără susţinere în fața mitralierelor, tancurilor și bombelor care distrug orașe și omoară civili, dar nu doresc să cred că acceptați să fiți complici prin tăcere la acest genocid.

Khaled Khalifa
Damasc

Letter by Khaled Khalifa

My friends, writers and journalists from all over the world, in China and Russia, I would like to inform you that my people is being subjected to a genocide.

A week ago the forces of the Syrian regime stepped up its attacks on the rebellious cities, especially in the cities of Homs, Zabadani, the suburbs of Damascus, Rastan, Madaya, Wadi Barada, Figeh, Idlib and villages of the Zawiya mountain. In the past week, up until the moment in which I am writing these lines, more than a thousand martyrs fell, many of them children, and hundreds of homes were destroyed on top of their inhabitants.

The world’s blindness encouraged the regime’s attempt to eliminate the peaceful revolution in Syria, with an unrivaled repressive force. The support of Russia, China, Iran and the silence of the world in the face of the crimes committed in broad daylight, has allowed the regime’s killing of my people for the past eleven months. But in the last week, since February 2cd, the features of the massacre were made clear. The scene of hundreds of thousands of Syrians who took to the streets of their towns and villages on the night of the massacre of Khalidiya, the night of last Friday to Saturday, raising their hands in prayer and in tears, is heart breaking and puts the humanitarian tragedy of Syria in the center of the world. It is a clear expression of our feeling of orphanhood, resulting from our abandonment by the world, which is content by political and economic sanctions that do not stop murderers or restrain blood bathed tanks.

My people who faced death with bear chests and songs is being, in these very moments, subjected to a cleansing campaign. Our rebellious cities face sieges unprecedented in the history of world revolutions, preventing medical personnel to attend to the wounded, as field hospitals are being bombed in cold blood and destroyed. The entry of relief organizations is also prevented, phone lines are cut, and food and medicine are blocked to the extent that the smuggling of blood bags or Satamol tablets into the affected areas is considered a crime worthy of imprisonment in detention camps, the details of which will shock you one day.

In its modern history, the world has not yet seen valor and courage such as those displayed by the revolutionary Syrians in all our towns and villages, as the world has not yet seen such a silence, that is now considered a complicity in the murder and extermination of my people.

My people is the people of peace, coffee and music, that I wish you will taste one day, roses the fragrances of which I hope you will breathe one day, so that you know that the center of the world is today exposed to a genocide, and that the whole world is an accomplice to the spilling of our blood.

I can not say more in these difficult moments, but I hope you will take action in solidarity with my people, through whatever means you deem appropriate. I know that writing stands helpless and naked in front of the Russian guns, tanks and missiles bombing cities and civilians, but I have no wish for your silence to be an accomplice of the killings as well.

Khaled Khalifa
DAMASCUS

Textul scrisorii şi traducerea au fost furnizate de către PEN România.

Anunțuri

5 comentarii to “Scrisoare deschisă către lumea întreagă”

  1. Pacat, mae pacat. Daca asemenea forte sprijina acest genocid e cu atat mai pacat si cu atat mai greu de intervenit altfel decat prin invitarea la dialog a partilor implicate si prin crearea unei crescande presiuni a opiniei publice asupra a ceea ce se intampla acolo. Pacat de istoria multimilenara a acestui popor sa se ajunga aici.

  2. Avem noi presă? Avem noi conştiinţe civice înalte? Avem noi formatori de opinie?

  3. E si vorba de inapetenta cronica pentru subiectele externe… Nu de ieri, de azi.

  4. Noi avem doar presa de partid. De partide. Ori e cu JOS, JOS, JOS, ori e cu pupincurism. In rest e cu Simona, Monica, Oana, Daniela, si alte japite de Dorobanti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: