sediment

aveam intenţia să-l abandonez pe hemingway în pădure

aşa cum te-ai descotorosit

de zilele mele pentru tine

 

deşi are câteva luni

hemingway a pus pe fugă

doi dulăi care au sărit să mă sfârtece

 

atunci

în pădure

prin noroi şi frunze uscate,

printre pâlcuri de zăpadă şi viorele anemice

hemingway m-a apărat

 

am fost ticălos cu hemingway

căţelul cu blană flocoasă

eşti ticăloasă

 

mi-am lărgit inima cu bârne şi corni de brad

să avem unde să ne iubim

într-o casă nouă

am ridicat un horn mai înalt pentru vatră

 

mi-ai arătat trădarea,

un sac de plastic negru peste cap,

femeie care ai trecut

 

hemingway trebuie să revină de la mall

o să asculte sibelius

Alexandru Petria

7 comentarii to “sediment”

  1. Frumos sediment. De departe cel mai bun. Textul liric care mi-a placut fara rezerve. (cu exceptia unei intrebari de strategie literara, dar care nu tine de valoare, ci de decizie stilistica). Lirica ta are un continut narativ evident. Lucrurile curg, se intampla in vreme. De ce tai in asa fel incat sa incifrezi povestea? Crezi ca cititorul va avea de castigat incercand sa descifreze intamplarea? Personal da, vad in sincopa o intarire a efectului liric. Dar eu sunt un cititor pervertit, un profesionist.

  2. Astazi am ales sa comentez aici ! Primesc newsletter-ul.
    Sediment literar, abil proiectat !
    „Aveam … am fost …mi-ai aratat …; … trebuie sa revina …o sa asculte ”
    Si eu ,cititorul neprofesionist, apreciez sincopele ca provocare. Nu stiu daca intotdeauna descopar esenta, dar ma bucur de placerea lecturii si a meditatiei .
    Va multumesc, dle Petria !

  3. Dane, taind potentez lirismul. Si las locul imaginatiei, nu pun toate cartile pe masa.
    @Lenuta Enache- ma bucur pentru receptare.

  4. nimeni nu mai pare să fie dispus să se însănătosească daca adoptă poeme cu zimbetul strâmb si chef de vorbă,inchise pe dinafara zilei ,care se apuca de zbor la capatul puterilor si revin iar se rotesc rânduind cu migală
    drumul spre captivitatea deplina ok poete

  5. nimeni nu mai pare să fie dispus să se însănătosească daca adoptă poeme cu zimbetul strâmb si chef de vorbă,inchise pe dinafara zilei ,care se apuca de zbor la capatul puterilor si revin iar se rotesc rânduind cu migală
    drumul spre captivitatea deplina ok poete

  6. Merci de raspuns. Ai dreptate. Elipsa face parte la fel de bine si dintre mijloacele poetice cat si din cele ale povestii. Am inceput sa am indoieli cu privirea la disponibilitatea cititorului la efort mental. Feed back-ul dnei Lenuta Enache este din punctul asta de vedere incurajator. Tot eu si tot cu prietenie.

  7. Sa lasam si cititorului posibilitatea sa umple ce nu-i spus, Dane.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: