nu votez niciodată singur

nu plec niciodată singur,
îi şterg de pământ, le scot viermii din orbite,
lustruiesc oasele ca pentru inspecţie armele din rastel.
îi pun într-un cărucior pe cei care-i ştiu, vecinului îi strig să încarce alţii,
să nu rămână vreunul uitat.
dacă ei nu mai pot, nu pot şi pentru tine din decembrie 1989.
nu plec niciodată singur,
sprijin de un copac căruciorul în curtea secţiei de votare.
nu plec niciodată singur la votare,
fac scandal să le fie adusă
urna mobilă în curte ca să voteze şi ei, doar sunt eroi,
nu mi-e ruşine să-i înjur pe reprezentanţii partidelor
care se împotrivesc,
nu mi-e ruşine să fac scandal,
că mă consideră tulburat iremediabil,
votez şi cu gândul la 1989,
nu votez niciodată singur
Alexandru Petria

Anunțuri

2 comentarii to “nu votez niciodată singur”

  1. Exceptional poem, felicitari! Victoria Milescu

  2. Multumesc pentru apreciere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: