în privire-mi ţin mâinile, gura,
până la scârbă, până la virgulă
eu chelesc, tu rămâi
relativ mare şi mută,
e de zis,
cu sex appeal relativ-
nu te-ai săturat să fii poştită?
te-aş arde cu o ţigară,
ţi-aş trage cu sete şuturi în cur,
să strigi, dovadă că exişti,
numele care-au lăsat în tine,
care au râs, ungându-te cu miere şi fulgi
nu te-ai săturat să fii poştită?
ca o păpuşă gonflabilă
românia
Alexandru Petria
