Archive for August, 2012

August 29, 2012

Două lucruri care m-au bucurat

Am fost contactat de poetul salvadorian André Cruchaga ca să-i trimit un grupaj de 10 poeme si datele biografice pentru ARTEPOÉTICA http://www.artepoetica.net/, antologia sa de poezie universală în limba spaniolă. Proiectul se află sub egida UNESCO. Sunt bucuros, desigur.

În revista culturală lunară craioveană „Mozaicul”, numărul pe august, la pag 8, mi-a apărut o pagină de poezie. Transcriu şi aici poemele:

forme

asemănător pescuitului
vrei ceva care să-ţi îngreuneze mâinile
apoi o sfârâială generoasă a cărnii
să simţi că aşteptarea a avut în capăt condimente
că ai după ce savura un lucky strike
că te oboseşte
iar oboseala e un henessy cu gheaţă, într-un pahar tulipe de cristal,
lângă o pereche de chiloţei negri şi plete roşcate brunete
pe cearceaf
că are sâni şi în gânduri ca nişte replici percutante
pe facebook ai găsit: „o femeie fără forme
e precum o pereche de blugi fără buzunare”
asta e

femeie primitoare

cum îţi controlezi eşarfa,
cu inelarul rujul de la colţul buzelor,
cum treci poşeta dintr-o mână în alta,
cât eşti de fragilă
ar remarca altul cu cinismul dus în aval,
îţi schimbi greutatea de pe un picior pe celălalt,
fără să vreau mă gândesc că şi canibalii au momente de nesiguranţă,
că poate le semeni,
nu mă iau după aparenţe,
să mă apropii, să nu,
femeie primitoare,
naşte-mă uşor

să ieşi

femeile le rătăcesc
de nu-şi recunosc feţele
nici pipăindu-se,
îmi pui în seamă indignată

îţi privesc ochii,
aluniţa de pe obrazul drept,
bluza aia verde cu hipopotam,
nimic deosebit,
ne trezim la un ness,
înclin din cap
când ceri voie
să ieşi din mine

cu iisus alături

când îţi zic că te iubesc ai
ochii ca iehoviştii ăia cărora le-am trântit că iisus
ar fuma acum,
mi-au intrat nechemaţi în casă,
că i-aş da o ţigară sau că l-aş tapa de una,
continui să sorbi din coniac,
îţi zic apoi mârlăneşte că vreau să te fut,
ai ochii asemenea iehoviştilor pe care i-am
mai întrebat,
după ce mi-am scuturat ţigara,
dacă extratereştrii
au şanse sa devină creştini,
că-mi pasă de sufleţelele lor,
sigur ne vom smotoci, frumoaso,
cu iisus alături,
69 şi alte trebuşoare,
lasă fiţele,
pasămite, omniscienţi,
iehoviştii au plecat să
ia urma extratereştrilor

ursuleţul miki

cică ai fost la un psiholog
ca să-ţi dea un ursuleţ de pluş,
spui,
ai cunoscut unul nu contează unde,
nu, nu sunt la alcoolicii anonimi
însă gelozia e un coniac din care nu beau,
miki l-ai numit pe urşuleţ,
nu eşti o femeie făcută praştie,
nu umbla ca muta după cuvintele pe care n-ai să le rosteşti,
să le sugi satisfăcută ca pe bomboane,
ce ţi-am rezervat nu găseşti en-gros,
mintea ta e o ţintă la care trag şi cu ochii închişi,
cu miki aprind la toamnă primul foc în gradină

nedumerire

„dacă femeile vor doar să fie iubite,
de ce se îmbracă de parcă ar vrea să fie pipăite?”,
e ultima ta nedumerire.

e drept că dragostea n-o cumperi
ca guma de mestecat sau vibratorul
sau grisinele,
dar, ca s-o preţăluieşti,
mai pui şi mâna.

doar
n-ai looser pe tricou
şi tunsoare emo, peste ochi.

mulţumită, iubito?

geografie personală

ai impresia că iese din tine tot ce e femeie,
iar seara e tot o femeie atârnată de lună
precum cosmonauţii
din staţia spaţială la modulul pirs pentru andocare,
îţi intră prin parbriz seara cu o lumină ca pâinea,
parcă stai pe ambele scaune din faţă, parcă stai şi pe cele din spate,
caroseria e pielea-pielii, îţi înfăşoară carnea,
eşti femeie în schimbătorul automat de viteze,
în volan, în filtrele de ulei,
cu acceleraţia la podea drumul te
răvăşeşte ca un penis aşteptat,
la capăt o să naşti o
geografie personală
pentru atlase cu benzină şi dragoste,
vrei să nu se termine şi viteza şi drumul şi seara,
respiri aerul cosmonauţilor din costumele orlan,
lumina e ca pâinea
şi ţi-e foame, foarte foame

macho blues

moartea e apa
ce-ţi soarbe umbra şi nehotărârea spre mare

moartea e şi ca şi cum ai fi
părăsit
pentru o femeie

ai treabă,
energizat, cu beţele de pescuit pe crăcane,
vrei să arăţi

extatic macho blues

socoteala

hai să-ţi fac factură şi chitanţă petria,
nu o dată ai fost crud, cu
vorbele şpanuri aruncate,
n-a contat că nu era loc de întoarcere
şi apa depăşea creştetul,
nu le venea unora să creadă că
n-ai inima anesteziată,
femeile te-au călcat în picioare,
te-au spălat, ţi-au apretat cămăşile
deşi preferi tricourile, călugăriţe şi curve sau rotund bovarice,
cât ai vândut literatura pe gazetărie,
măcar de-ai fi radiat cu un centimetru
făţărnicia şi prostia vecinilor,
de-ai avea buşteni de foc câţi duşmani,
stivuiţi în şopron,
desigur patria o să-ţi fie
recunoscătoare,
plăteşte boule!

putem să murim

că nu e doar viaţa şi moartea,
că le cunoaştem doar pe ele nu-i un argument,
că sarcasmul meu e o iluzie,
şi eu constipat pe budă, şi tu rujându-te,
că iluzia ne pulsează iluzia inimii şi durerea,
că penisul în combustie e iar o păcătoasă de iluzie,
cicăleala ta aşişderea, aşişderea „mai vreau”,
nu te saturi- memoria pe cearceaful care ne ştie până la plictiseală-
neviaţa, nemoartea, îţi încerci şansa să lipeşti nenumitele
sub iluzia candelabrului aprins,
pe larga iluzie a peretelui cu lavabilă verde,
că nu e doar viaţa şi moartea, e stabilit,
zici,
putem să murim că mai avem treabă
Alexandru Petria

Aveti aici pdf-ul revistei Mozaicul Mozaicul 8 – 2012

 

Anunțuri
August 28, 2012

Patru poeme de-al mele traduse în catalană de Pere Bessó

în aşteptare

prăpastia ta să astupe prăpastia mea
vroiam

după săptămâni
mi-ai scris pe mail:
„nu vei şti niciodată
dacă te iubesc sau nu”

napoleon n-a spus degeaba
„toate femeile sunt curve, în afară de mama şi de sor-mea!
dar să nu uităm că şi ele sunt femei!”,
reparaţiile capitale
ridică o rugă în aşteptare
Alexandru Petria

en l’espera

que el teu buit tapara el meu buit
volia

després d’una setmana
m’escrivires per mail:
„mai no sabràs
si t’estime o no”

napoleó no digué de bades
“totes les dones són putes, llevat de la mare i la meua germana,
però no cal oblidar que són dones!”,
les reparacions capitals
eleven una pregària en l’espera

click

spaima de bărbaţi în care te culcai şi trezeai,
oglindă cu tentacule

dragostea- o uşă
peste o uşă
peste încă o uşă
închisă

eram în tine
în loc de penis cu o umbră

click

por d’adult amb què et gitaves i et despertaves,
espill amb tentacles

l’amor- una porta
damunt d’una porta
damunt encara d’una porta
tancada

era en tu
en comptes de penis amb una ombra

n-am cu ce mă lăuda

n-am cu ce mă lăuda
şi dacă încercaţi
e pe riscul vostru,
cam cu toate sunt,
ca şi stomacul crocodilului; păcate, defecte…

am şi ucis cu premeditare-
speranţele în mine, cinci pisoi negri
lângă un pârâiaş
la ţară

consumaţi-mă cum sunt,
termenul de valabilitate este incert

n-am lins încă unde am scuipat,
nu mi-am futut mama

no tinc de què vantar-me

no tinc de què lloar-me
i si ho proveu
és al vostre risc,
sobretot sóc
com l’estómac del cocodril; pecats, defectes…

he mort amb premeditació
les esperances en mi, cinc gats negres
a la vora d’un rierol
del país

consumiu-me com sóc,
el termini de garantia és incert

no he llepat encara on escopí,
no he fotut la mare

ploaia

şi ploaia e un alt chip de-al tău,
un cadou

ca atunci când îmbraci ultima
tanga cumpărată şi
aştepţi ce o să zic.

recunosc că asteptarea e un prizonierat plăcut
cum mă ţii, cum te ţin.

din orizontul meu şi norii-s în tine
femeie care mă îngădui
şi nu deschid umbrela

pluja

la pluja és una altra cara de tu,
un regal

com quan et poses l’última
tanga comprada i
esperes que diga la meua.

reconec que l’espera és una captivitat plaentera
com em tens, com et tinc.

del meu horitzó i els núvols en tu
dona que accepte
i no òbric el paraigües

August 27, 2012

un poem de-al meu în maghiară

rugăciunea johnnie walker tradusă în maghiară de Raoul Weiss (foto)

rugăciunea johnnie walker

hei, şefu, ştiu că sunt împiedicat,
n-o ascund,
e drept că mai mint, însă
numai când trebuie să-mi
scap pielea,
mai fumez, mai beau,
băutura cu măsură, ţigările
să meargă- cât încape,
dacă am coaie sigur că-mi plac femeile,
îmi iubesc şi cinstesc aproapele
îndeosebi dacă e în fustă, colanţi
şi cu mintea aerisită.
am ucis, da-
gândaci de bucătărie şi
alte gongării, dar sunt de socotit?
şefu, scoatem lichidul din
sticla asta de johnnie walker?
cu măsură, în doi,
am pitit-o pentru o ocazie deosebită,
după dulap.
o să vorbim pe îndelete
de păcate, dacă vrei.
hei, ştiu că ai umor şi
coaie, doar suntem după
asemănarea ta,
n-o să renegi ce au scris unii.
fă-ţi timp,
că fabrica timpului e la tine, fără sindicalişti şi greve
şi piese de schimb lipsă.
hai că avem de povestit, de mustăcit,
nu poza în ciufut, nu mă provoca să înjur, te-am înjurat destul,
ajunge whisky- ul,
ţigări mai cumpăr dacă vrei
Alexandru Petria

johnnie walker ima

hallod-e főnök, tudom hogy béna vagyok,
nem tagadom,
tény hogy néha hazudok, azonban
csak akkor, mikor bőröm
forog a kockán,
dohányzok is, iszok is,
a piát mértékkel, a cigit
ami csak belém fér,
s ha tököm is van hogyne szeressem a nőket,
nem félig szeretem felebarátnőm, s egész közelről
főleg ha szoknyában jön, harisnyában
s jól szellőztetett ésszel.
ölni, öltem,
konyhai svábokat valamint
egyéb férget, de vajon számít az ilyesmi?
főnök, ne szifonáljuk meg együtt ezt
a johnnie walker üveget?
mértékkel, ketten,
eldugtam valami különleges alkalomra,
a szekrény mögé.
majd kidumáljuk magunk
akár bűnökről, ha akarsz.
de hát tudom hogy van humorod meg
tököd is, hisz saját képedre
termetél,
amint egyesek írták, s gondolom, egyetértesz.
szabj rá időt,
hisz nálad van az időgyár, szakszervezet nincs, njémá sztrájk
alkatrészhiány nuku.
gyer’ mer dumálni- s vigyorognivalónk van,
ne légy most fapofa, ne vegyél rá, hogy káromkodjak, hisz sértettelek eleget,
a whisky elég lesz,
cigit ha kell még veszek

 

August 22, 2012

Apelul intelectualilor din România. Am semnat

Către:

Dna. Judecător Alina Nicoleta GHICA – Președintele CSM

Dna. Procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ – Vicepreşedinte CSM

E.S. DL. Victor Ponta Prim Ministru, Ministru ad interim al Justiţiei – Membru de drept al CSM; Dl. Bucurel Mircea ARON; Dl. Nicolae Horaţius DUMBRAVĂ; Dna. Graţiana Petronela ISAC; Dna. Mona Pivniceru; Dl. Alexandru ŞERBAN; Dl. George
BĂLAN; Dl. Bogdan GABOR; Dna. Laura Codruţa KÖVESI; Dl. Badea Marius TUDOSE; Dna. Prof. dr. Corina Adriana DUMITRESCU; Dna. Florentina GAVADIA; Dna. Ana Cristina LĂBUŞ; Dna. judecător Livia Doina STANCIU; Dl. Vasilică Cristi DANILEŢ; Dna. Prof. dr. Georgiana Camelia; Dl. Adrian Toni NEACŞU – Membrii CSM

În ultimele zile, Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară activităţi de cercetare specifice în diferite zone şi localităţi rurale şi urbane ale ţării, sub pretextul verificării corectitudinii desfăşurării referendumului privind demiterea Preşedintelui României, din data de 29 iulie a.c. Presa prezintă zi de zi cum cetăţenii din diferite zone ale ţării sunt interogaţi la domiciliu sau sunt transportaţi cu dubele la sediile parchetelor. Este vorba de o acțiune de o amploare ieşită din comun, de masă, în care instituțiile menţionate sunt implicate în ansamblu, utilizînd o mare parte din resursele umane, materiale și financiare pe care le au la dispoziţie. Comunităţi întregi sunt supuse trierii şi anchetate, în forme care reiau, la o altă scară, în alt context și cu metode adaptate, practicile staliniste care au marcat instaurarea comunismului în ţara noastră. Ideea de autonomie și de responsabilitate individuală pentru fapte, dacă ele există, prezumția de nevinovăție, drepturile fundamentale ale omului, libertatea de conştiinţă şi de exprimare, sunt călcate în picioare. Asemenea acţiuni nu pot fi motivate în nici un fel, nu au nicio raţiune constituţională, sfidează și pun în pericol de moarte sistemul democratic din ţara noastră. Ele sunt cu atât mai nocive, cu cât sunt îndreptate împotriva formei de bază, originare, a democraţiei: democraţia directă, participativă. Într-un referendum, aşa cum a fost acela desfăşurat la 29 iulie a.c., cetățenii sunt chemați să decidă în mod direct, și nu prin reprezentanţi politici, asupra problemelor cetății. În acest context, şi în condiţiile în care dl. Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal s-au pronunțat împotriva desfășurării referendumului și au chemat la boicotarea acestuia, considerăm că acțiunile Parchetului General sunt puse astfel în slujba unor interese politice partizane. Represiunea îndreptată împotriva formelor de democrație participativă, în care cetăţenii se pronunţa direct, fără mijlocirea reprezentanţilor politici, în probleme ce țin de binele public, va avea consecințe grave asupra sistemului democratic românesc, asupra încrederii pe care membrii societăţii noastre o manifestă în statul de drepte şi în imparţialitatea instituţiilor. Democrația nu se construiește cu procuratura, iar încrederea cetăţenilor în funcţionarea statului de drept nu se obţine prin anchetarea acestora în legătură cu opţiunile lor în problemele în care sunt chemaţi şi îndrituiţi să se pronunţe în mod direct.

De aceea, aducîndu-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România, vă solicităm să întreprindeți toate demersurile necesare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor ce se impun.

De asemenea, va transmitem în continuare, în baza prevederilor art. 45 alin (2) şi următoarele din Legea nr 24/2012, coroborat cu prevederile art. 99 lit t) şi art 991 din Legea 303/2004 cu modificările şi completările ulterioare solicitarea noastră de a efectua cercetări şi de a dispune măsurile legale privind încălcarea prevederilor legii în cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desfăşurate în ultima perioadă şi materializate în următoarele fapte:

I. Încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzând persoanele care au participat la Referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din data de 29 iulie 2012, având următoarele modalităţi:

Aspecte privind încălcarea flagrantă a normelor de procedură

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat de la un nedeținător de drept al documentelor listele electorale pe care s-au semnat alegătorii participanţi la scrutinul din data de 29.07.2012. Astfel, conform prevederilor legale ale Legii 3/2000 şi Legii 35/2008 precum şi ale actelor normative subsecvente de punere în aplicare pe perioada procesului electoral, toate documentele cu privire la desfăşurarea scrutinului sunt gestionate de Biroul Electoral Central şi structurile similare din teritoriu aflate sub coordonarea sa. La finalul procesului electoral, aceste documente se predau prin proces-verbal Autorităţii Electorale Permanente în vederea arhivării. Întrucât procesul electoral se încheie conform prevederilor legale prin publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor scrutinului pentru referendum, validate sau invalidate de Curtea Constituţională, după ce au fost citite în plenul reunit al Parlamentului, se poate vedea lesne că listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare nu se află în posesia Biroului Electoral Central.

Comunicatul de presă al Ministerului Public din data de 3 august 2012 relevă că aceste documente au fost preluate de la societatea comercială care are sarcina de a verifica in sistem informatic posibilele fapte de vot multiplu. Preluarea s-a făcut fără o adresă prealabilă de solicitare date, în mod intempestiv la ora 22.00 în data de 02.08.2012 din faţa sediului Biroului Electoral Central, şi nu de la sediul Autorităţii Electorale Permanente. Deşi, conform prevederilor legale, Parchetul poate solicita date şi informaţii de la orice persoană fizică sau juridică, aceasta trebuie făcută conform normelor de procedură penală prevăzute de lege.

Conduita abuzivă este continuată şi prin aceea că şi în acest moment Parchetul General deţine listele electorale din cadrul documentaţiei scrutinului, fără a fi obținut acordul Biroului Electoral Central, care nu și-a încetat, ci doar și-a suspendat activitatea, conform comunicării publice din data de 4.08.2012. O hotărâre de încuviinţare a preluării documentaţiilor era cu atât mai necesară, tocmai în consideraţia faptului că procesul electoral nu este încheiat. Amintim că din BEC fac parte 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi 6 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare.

Mai mult, societatea comercială de la care a preluat Parchetul General înscrisurile nu era abilitată să le predea, întrucât nu le primise în posesie conform legii. Or, tocmai acesta trebuia să fie obiectul dosarului penal, şi anume sustragerea de înscrisuri oficiale, şi nu folosirea de această faptă pentru a putea justifica o fraudă la lege privind normele de procedură.

Dacă invocarea necunoaşterii legii nu poate fi considerată un mijloc de apărare în cazul niciunui cetățean, cu atât mai mult acest principiu este valabil în cazul magistraților.

Aspecte privind încălcarea drepturilor electorale ale cetăţenilor prin încălcarea atribuţiilor legale

Prin deschiderea unei cercetări penale erga omnes privind posibilitatea votului multiplu, se încalcă principiul nevinovăţiei, considerând ca potenţiali infractori toţi cetăţenii care şi-au exercitat votul în cadrul scrutinului din data de 29 iulie 2012.

Parchetul General avea dreptul de a solicita şi primi neîntârziat listele electorale de la acele secţii de votare unde s-au semnalat şi depus plângeri penale privind săvârşirea infracţiunii de vot multiplu, însă este interzis de lege să preia în integralitate listele de la toate secţiile de votare organizate pe teritoriul României, şi care exced eventualelor plângeri penale.

Parchetul General şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu atunci când a preluat atribuţiile de verificare a votului multiplu ca o activitate generală de analiză şi control, aceasta fiind stabilită prin lege doar în sarcina Autorităţii Electorale Permanente. Parchetul General nu poate efectua verificările administrative ale AEP, ci este reţinut la a efectua orice verificări administrative necesare cercetării penale exclusiv în cazul plângerilor penale primite, adică doar asupra cazurilor sesizate. Acest aspect este întărit de existenţa unui protocol încheiat între Parchetul General şi AEP cu privire la supravegherea de către AEP a operaţiunilor administrative de verificări generale. Acest înscris reprezintă proba abuzului sau a gravei neglijenţe ce urmează a fi verificate şi confirmate sau infirmate de către Inspecţia Judiciară.

În condiţiile circumstanţiale ale scrutinului din data de 29 iulie 2012, conduita Parchetului General este de natură a încălca drepturile electorale ale persoanelor care au participat la vot, prin aceea că secretul votului – garantat de lege tocmai prin faptul că accesul la întreaga documentaţie a scrutinului este permis exclusiv Biroului Electoral Central şi operatorilor Autorităţii Electorale Permanente – a fost violat de Parchetul General prin preluarea acestor informaţii , și mai mult încă, cu încălcarea normelor de procedură.

Astfel, în condiţiile boicotului declarat de Preşedintele Traian Băsescu şi de către Partidul Democrat Liberal, participarea la vot reprezintă în sine o opţiune politică, iar informaţiile cu privire la situaţia generală a votanţilor sunt manipulate de o autoritate care nu are acest drept prin lege. Această interpretare a fost dată prin Decizia Curţii Constituţionale din data de 3.08.2012, care a statuat că pentru demiterea Preşedintelui României voinţa electoratului trebuie exprimată în vederea îndeplinirii a două condiţii independente şi cumulative: prima – participarea la vot în vederea întrunirii cvorumului, şi a doua – existența unui număr majoritar de voturi valabil exprimate în favoarea demiterii Preşedintelui. Mai mult, Curtea Constituţională atunci când a respins contestaţia referitoare la boicotul referendumului, a statuat că participarea sau neparticiparea reprezintă exprimarea unei opţiuni politice.

În concluzie, în acest context, cercetarea penală in rem şi erga omnes cu privire la participanţii la vot, indiferent sub ce aspect este realizată şi prin încălcarea normelor de procedură, circumstanţiază o vădită încălcare a drepturilor electorale şi a secretului votulu; o atare cercetare este interzisă de tratatele internaţionale şi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudenţa sa de aplicare a art. 3 din Protocolul Adiţional nr 1 la Convenţie. O circumstanță agravantă o reprezintă acțiunea de intimidare a votanților, desfășurată cu precădere în mediul rural, în comunități sărace și defavorizate, incluzând chiar și perturbarea serviciului religios, ceea ce induce o nuanță represivă incalificabilă întregului proces.

Aspecte privind interferenţa politică a Parchetului General

Întregul context al conduitei Parchetului General privind cercetarea penală a votanţilor de la referendum în vederea confirmării sau infirmării votului nelegal pentru un număr ce se va releva ulterior din cercetări deja începute pentru toate voturile exprimate este de natură să fie o acţiune în favoarea iniţiatorilor boicotului.

De asemenea, autosesizarea Parchetului General numai sub aspectele şi cu privire la persoanele indicate prin declaraţiile publice ale Preşedintelui Traian Băsescu este de natură a evidenţia o conduită partizană şi neechidistantă a acestei instituţii cu privire la posibilele fapte de încălcare a legii care s-au comis în cadrul procesului electoral. Spre exemplu, cercetarea boicotului declarat de un partid politic în vedere exercitării de către procuror a acţiunilor de sancţionare în instanţă a formaţiunii politice care a încălcat Legea Partidelor Politice, conduita discutabilă cu privire la modificarea prin adăugire, într-o adresă semnată doar de magistratul de serviciu, a deciziei Curţii Constituţionale semnată de Preşedintele Curţii în 3 august 2012, solicitarea începerii urmării penale împotriva unui ministru făcută într-un context politic, ș.a.m.d.

II. Publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi penale săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă privind convorbirile telefonice intre Ministrul Administraţiei şi Internelor şi Ministrul delegat pentru Administraţie Publică, având următoarele modalităţi:

Aspecte care confirmă scurgerea provenită din dosarul de urmărire penală

În data de 9 august 2012, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ministrul Ioan Rus şi Ministrul Victor Paul Dobre, date ce se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public. Aceste date şi informaţii din dosar, care nu sunt destinate publicităţii, au apărut în presă înainte de a fi făcută solicitarea către Parlament pentru ridicarea imunităţii deputatului Victor Paul Dobre, precum și înainte de autorizarea de către Președintele României a cercetărilor referitoare la un ministru, membru CSAȚ, ceea ce vădeşte faptul că aceste informaţii au fost scurgeri din dosar – fie scurgeri controlate în vederea sprijinirii publice a discursului politic a domnului Traian Băsescu, fie rezultat al unei grave neglijenţe. Răspunderea profesională este atât a procurorilor de caz cât şi a conducerii instituţiei pentru modul defectuos în care se asigură respectarea procedurilor la nivelul Parchetului. Acest comportament abuziv al Parchetului General încalcă legea şi se constituie în fapte disciplinare în orice sistem judiciar din Uniunea Europeană; atare fapte sunt sancţionate atât de ghidul de standarde al CPEJ, de jurisprudenţa CEDO, cât şi de legea română prin prevederile Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Aspecte ce privesc interferenţa politică a Parchetului General

Comportamentul părtinitor al Parchetului General în conflictul politic existent în România, precum şi efectele pe care acest comportament le are asupra încrederii populaţiei în sistemul de justiţie, sunt de natură a pune sub semnul întrebării caracterul democratic şi neechivoc al exerciţiului drepturilor electorale.

Solicitarea încuviinţării urmăririi penale împotriva unui ministru pentru emiterea unei adrese care a fost cerută de Curtea Constituţională, precum şi a lămuririlor date cu privire la respectiva adresă – care, prin ea însăşi, nu poate constitui obiect material al unei infracţiuni de abuz în serviciu, fiind punctul de vedere al unei părţi solicitat în cadrul unei proceduri jurisdicţionale aflată încă în derulare, și fiind lipsită de urmarea imediată ce este necesară pentru existenţa oricărei infracţiuni (omisivă sau comisivă, de pericol sau de rezultat) – reprezintă o acţiune prematură juridic dar cu un impact mediatic şi politic deosebit. Este de natura Inspecţiei judiciare să verifice dacă anterior solicitării încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă care să indice nevoia de a se circumstanția făptuitorul unei prezumtive fapte penale. Aceasta cu atât mai mult cu cât efectele unei decizii luate cu încălcarea prevederilor art. 131 alin (1) din Constituţia României şi a practicii judiciare a ICCJ în materia începerii urmăririi penale sunt de natură politică, fără a se fi realizat probe, fie în acuzare, fie în apărare.

Parchetul a declanşat urmăriri penale în sensul solicitat de Preşedintele Traian Băsescu, în cazul unor salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, fără a se cerceta în prealabil dacă sunt sau nu întrunite indicii ale săvârşirii unei infracţiuni, doar pentru faptul că s-a emis o adresă, fără a se vedea dacă în conţinutul ei sunt date nereale sau opinii ce nu concordă cu obligaţiile profesionale. Trebuie avută în vedere practica Parchetului în situaţii de fapte similare , şi comparată cu cea din cauza de faţă, pentru a se vedea dacă există diferenţe de tratament ca urmare a unor indicaţii politice.

III. Încălcarea prevederilor art. 99 lit h) coroborate cu litera n) din Legea 3030/2004 atunci când Parchetul General a stabilit cercetarea penală cu prioritate referitoare la scrutinul din data de 29 iulie 2012, deşi nu a soluţionat un număr de peste 12.000 de sesizări referitoare la scrutinul din data de 6 decembrie 2009 şi cel din 7 iunie 2009, în beneficiul Preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că doreşte păstrarea în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public a doamnei Laura Codruţa Kovesi.

Aspecte privind nesoluţionarea cauzelor în regim de tratament egal privind celeritatea şi competenţa de soluţionare a dosarelor penale în cadrul Ministerului Public

În cadrul Parchetului General au fost înregistrate în anul 2009 un număr aproximativ de 12.000 de sesizări şi plângeri penale cu privire la încălcarea legilor privind alegerile prezidenţiale din 2009 şi alegerile europarlamentare din 2009. În această materie, Parchetul General nu a finalizat cercetările; mai mult, el şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului Judecătoriei Sectorului 1. Acele plângeri nu au primit încă o rezoluţie juridică, deşi se refereau la fraude privind alegerea Preşedintelui României domnul Traian Băsescu, a cărui demitere se realizează prin referendumul din 29.07.2012. Muşamalizarea cauzelor sau lăsarea lor în nelucrare, peste termenul prevăzut de regulamentele adoptate de CSM atunci când este vorba scrutinul de alegerea domnului Traian Băsescu, în acelaşi timp cu aplicarea unei proceduri in rem şi erga omnes când este vorba de scrutinul de demitere, cu termene pe ore, preluări de scripte în toiul nopţii şi fără procedură, precum şi aplicarea diferenţiată a normelor privind competenţa materială, arată că Parchetul General favorizează unii cetăţeni şi îi defavorizează pe alţii în activitatea sa jurisdicţională, în funcție de opțiunile politice ale fiecăruia.

Aspecte privind întârzieri grave şi de lungă durată, repetate, privind mai multe sesizări penale ca formă agravantă de abatere disciplinară

Întârzierea în soluţionarea plângerilor din 2009 afectează un număr semnificativ de sesizări şi plângeri penale care au o durată de întârziere mai mare de 6 luni de zile, încălcându-se astfel în mod flagrant dreptul de petiţionare şi acces la justiţie a petenţilor care au formulat menţionatele plângeri. Inspecţia judiciară este în măsură să analizeze şi să constate încălcarea regulamentelor CSM de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să stabilească sancţiunile necesare în sarcina procurorilor de caz precum şi a conducerii PICCJ.

IV. Realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în soluţionare la Curtea Constituţională a României

Aspecte privind obiectul cauzei penale

Magistraţii au obligaţia de a se abţine de la orice fapte de natură a influenţa modul de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor. În cauza de faţă este vorba de Curtea Constituţională care, deși nu face parte din sistemul judiciar, realizează un control jurisdicţional de legalitate de drept comun cu privire la procedurile de organizare şi desfăşurare a referendumului, în cadrul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de legea nr 3/2000 coroborate cu cele din legea 47/1992. În cadrul acestei proceduri jurisdicţionale, Curtea Constituţională a rămas în pronunţare şi a amânat pronunţarea, solicitând anumite documente şi informaţii de la diferite entităţi.

În vederea conformării dispoziţiilor Curţii Constituţionale, autorităţile solicitate au depus documentele şi relaţiile solicitate, fiind dispuse în consecinţă măsuri suplimentare de către instanţă. În lipsa înscrierii în fals sau a sesizării făcute de curte, interferarea cu probatoriul administrat în cauză prin acţiunea, dispusă din oficiu, a Parchetului General, este de natură evidentă de a influenţa cursul judecăţii cauzei pe rolul Curţii Constituţionale.

Nelegalitatea procedurii este cu atât mai vădită cu cât în privinţa faptelor semnalate nu se poate reţine efectuarea cercetării penale prealabile pentru a se putea dispune măsura începerii urmăririi penale. Nici nu era posibil atâta vreme cât Parchetul s-a autosesizat în aceeaşi zi cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, şi a dispus începerea urmăririi penale înaintea audierii celor puşi sub învinuire, faptele încadrate nefiind susceptibile de începerea urmăririi penale ab initio.

Aspecte privind modului de interferare cu o cauză aflată pe rolul Instanţei constituţionale aflată în pronunţare

Este fără precedent ca, în privinţa unor documente administrate în faţa unor instanţe ce efectuează control jurisdicţional de legalitate fără participarea procurorului, şi asupra cărora acestea au rămas în pronunţare, Parchetul să se autosesizeze în vederea înlăturării acestora din dosarul aflat în soluţionare, fără ca această înlăturare să fie dispusă de către instanţă sau de către o parte prin procedura înscrierii în fals.

Efectele acţiunii parchetului au fost acelea că un număr semnificativ de primari au declarat că nu doresc să se conformeze solicitărilor Curţii Constituţionale, de teama de a nu se afla în situaţia de a fi urmăriţi penal pentru aceasta. Or, în acest sens este şi declaraţia publică a președintelui Traian Băsescu din data de 7 august 2012.

De aceea,

Toate aceste aspecte au creat în opinia publică un sentiment de neîncredere în justiţie, de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca o afacere judiciară, atâta timp cât asupra procesului electoral neîncheiat încă Parchetul se antepronunţă prin începerea urmăririlor penale indicând care adresă este corectă şi care nu, care înscris al Curţii Constituţionale este legal şi care nu, care este conduita culpabilă pentru primari şi care nu, care ministru este suspectat şi care nu, emite din dosare probe care sprijină discursul politic al preşedintelui Traian Băsescu, etc.

Prin conduita sa, Parchetul general realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii.

Este obligaţia Inspecţiei Judiciare şi a CSM să intervină înainte ca prejudiciile încrederii în justiţie să devină ireparabile, pentru ca aceasta va afecta independenţa sistemului judiciar pe termen mediu şi lung. Un sistem care anulează efectele votului popular, şi care se plasează în mod evident părtinitor din considerente politice, deschide un parcurs periculos în relaţia justiţie – politic – societate.

În faţa evidenţei, CSM şi Inspecţia judiciară au obligaţia de a opri de îndată manipularea votului popular prin intimidări judiciare împotriva celor chemaţi să răspundă la întrebarea politică cu privire la rezultatul referendumului.

Faţă de aceste elemente, vă solicităm să declanşaţi de urgenţă şi să soluţionaţi cu celeritate această sesizare; deasemeni, să extindeţi controlul şi la alte elemente ce le veţi constata în cursul anchetei, realizată în baza dreptului constituţional de petiţionare, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi mai ales legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept.

Semnatarii sesizării:

Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, București
Liviu Antonesei, poet, publicist, Iasi
Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea “Al. I. Cuza”, IASI
Dr. Adrian Muraru, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Viorica Nișcov, cercetător, traducător, Bucureşti
Sorin Mărculescu, scriitor, Bucureşti
Inginer Silviu Wechsler (MsC), București
Conf. dr. Dan-Șerban Sava, Dept. of Anglo-American and German Studies, School of Letters and Arts LUCIAN BLAGA University of Sibiu
Prof.Georgeta Bălășoiu, Biblioteca Universitatii Politehnica din Timisoara
Prof.dr.ing. Victor Bălășoiu, Universitatea Politehnica din Timisoara
Alexandrina Chelcea, București
Dr. Daniela Zaharia, Universitatea din București
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu – Universitatea din București
Ing. Victor Vernescu, consilier la Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, București
Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din București
Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Octavian Hoandră, ziarist, Cluj
Corneliu Apostol Stanescu, București
Prof. dr. Octavian Duliu, Universitatea din București
Conf. dr. Carmen Mușat, Universitatea din București; redactor șef Observator cultural, București
Gelu Stamboli, București
Radu Traian Grosu, BRASOV
Şerban Foarţă, scriitorI
ldiko Gabor – Foarţă, psiholog, traducător
Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj – Napoca
Vasile Gogea, scriitor, Cluj
Mircea Daneliuc, regizor
Bucureşti Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Universitatea din București
Prof. dr. Florin Țurcanu, Universitatea din București
Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy
D-tru-C-tin Botezatu – Iasi
Nadia Botezatu, Iasi
Stefan Botezatu, Iasi
Tudor Botezatu, Iasi
Sofia – Martha Botezatu, Iasi
Colonel (rez) Ionuț Voicu, fost ofițer Planificare Operatii al Comandamentului Aliat din Iraq
Prof. dr. Coman Lupu, Universitatea din București
Prof. dr. Andreea Vlădescu, Universitatea “Spiru Haret”, Bucureşti
Dr. Henriette Vlădescu, Bucureşti
Prof. dr. Monica Spiridon, Universitatea din București
Mircea Spiridon, București
Anca Maria Spiridon, London, Putney Heath
Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, București
Prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din București
Prof.univ.dr.Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie si Studii Central-Asiatice, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca
Alexandru Petria, scriitor
Doina Uricariu, scriitor
Dr. C. E. Ghiță, Universitatea din București
Georgeta Dimisianu, editor, București
Dr. Floricel Marinescu, istoric, București
Dr. Lucia Ana Marinescu, fost Director al Muzeului Național de Istorie – București
Dr. Valentin Popa, Universitatea „Constantin Brancoveanu” Pitesti, Centrul de studii Braila
Neculae Bute, Pitesti, jud.Arges
Maria Bute, Pitesti, jud.Arges
Horia Barna, scriitor, București
Eleonora Cofas, director al Muzeului Național “Cotroceni”, 1997-2000
Adrian Dobrin, București
Daniela Dobrin, București
Hugó Ágoston publicist București
Paul Lăcătuș, București
Ioana Geacăr, scriitoare
Gheorghe Geacăr
Prof. dr. Mihai Dinu, Universitatea din București
Alexandru Dobrescu, București
Prof.univ.dr.Ing. Ion David, Universitatea”Politehnica” Timisoara
Ioana Filipescu, București
Prof. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București
Conf. Dr. Mianda Cioba, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Michael Shafir, Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj
Prof. dr. Tudor A. Marian, Universitatea din București
Prof. dr. Paulina Marian, Universitatea din București
Prof.univ.dr. Dragoș Paraschiv, Univ. Tehnică „Gh.Asachi” IAŞI
Prof.univ.dr Mihaela Paraschiv, Univ. „Al.I.Cuza” Iași
Prof. univ. dr. Daniela Ionescu, Universitatea din București, Facultatea de limbi si literaturi straine, București
Dr. George Calalb, Presedintele Convenției Medicilor Democrați din Romania 1992-2006
Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
Ioana Coșereanu, muzeograf, Iași
George Mihail Vlăsceanu, student
Olga Popescu, pictor, Craiova
Lect.dr. Daniel Ciurel Timisoara
Nicolae Murăruş, Bucureşti
Carmen Duvalma, scriitor
Catalina Ghițulescu
Nedeea Burca, editor si scriitor, București
Dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, București
Gabriel Klimowicz – jurnalist
Gheorghe Stancu – Sotir, cel mai in vârsta fost Director din sistemul Coca – Cola
Iulian Fulger, B’nai B’rith International Member, Managing Partner – Eden Qualified Advices, Bucharest
Viorica Toader
Vlad Nicolae Popescu, instructor canin
Radu Boroianu, Presedinte al Asociatiei Negociatorilor de Opere de Arta din Romania, ministru, senator si ambasador

August 21, 2012

IMITATIO SENSUI

Între Benedetti şi Petria
la cumpăna dintre
lemn
cavernă
suflet

eu rămân cu cel din urmă
departe de a fi înger

dar îl pot sărbători
cu cuvintele mele cele mai bune 

m-ar impresiona mai mult sfărâmarea celor căzuţi
mi-aş da aripile şi eu la dezmembrat
Pere Bessó
Traducere de Alice Valeria Micu

# Mario Benedetti http://en.wikipedia.org/wiki/Mario_Benedetti

August 21, 2012

un poem tradus în maghiară de Balázs F. Attila

pregătită?

o să te cauţi în mine
cu mintea,
cu uterul

n-ai decât să accepţi, sângele tău
să-mi lărgească venele mâinii,
muşchii spatelui,
ca deschiderea unei uşi vara la o cameră întunecată
să-mi încălzească sexul

să intru prin uterul şi mintea ta
precum în gară
în aburul cu miros de cărbune al vechii locomotive

sunt prea comod ca să mă schimb,
n-ai şansa decât să mă umpli

sunt ok vinetele papoutsakia,
bem vinul şi
mergem mai departe,
pregătită?
Alexandru Petria

készen állsz?

keresni fogod magad énbennem
elméddel,
méheddel

kénytelen leszel elfogadni, hogy véred
kezem ereit tágítsa,
hátam izmait,
hogy nyáron sötét szoba ajtajának nyílása
fűtse szexuális éhségemet

hogy méhedbe és agyadba érkezzek
mint vasútállomásra a régi mozdony
szénszagú gőzben

túl kényelmes vagyok, hogy megváltozzak,
csak arra van esélyed, hogy megtölts

a papoutsakia padlizsán jól sikerült,
megisszuk a bort
és elindulunk,
készen állsz?

Balázs F. Attila fordítása

August 20, 2012

Încă un grupaj de poeme de-ale mele traduse în catalană de Pere Bessó

domestică

ieri am citit- „nu te juca niciodată cu inima unei femei,
are doar una, joacă-te cu sânii, are doi”
ca status pe Facebook

nu bem coniac savurăm ceai
nu mâncăm carne înfulecăm cereal

n-o să mă joc nici cu creierul
ai două pulpe fese braţe
cu un soare domestic
Alexandru Petria

domèstica

ahir vaig llegir- „no jugues m
ai amb el cor d’una dona,
només en té un, juga amb els pits, en té dos”
com estat de compte en facebook

no bevem conyac assaborim el te
no mengem carn engolim cereals

no jugaré ni tan sols amb el cervell
tens dues cuixes dues natges dos braços
amb un sol domèstic

după lectura presei

ieri citeam că o zi bună începe
cu o erecţie

martie e o eşarfă shemagh coyot
gheaţa se retrage în paharul cu whisky

înseamnă că
azi n-am treabă?

DESPRÉS DE LLEGIR LA PREMSA

Ahir llegia que un bon dia comença
amb una erecció

març és un mocador de coll shemagh coiot
el gel es fon en el got de whisky

vol dir que
hui no tinc faena?

fără tine

un fir de piciorul-cocoşului
lângă un sutien triumph daring temptation
uitat

look de primăvară
când şi melcii îşi ştiu traseele

sense tu

un fil de pota de gall
a prop d’un sostenidor triumph daring temptation
oblidat

look de primavera
quan els caragols se saben els itineraris

burlescă

cerul e o oglindă de feromoni
îngerii fac sex de-şi rup aripile

carnea de martie
are alt termen de valabilitate

burlesca

el cel és un espill de feromones
els àngels fan sexe fins a trenc d’ales

la carn de març
té un altre termini de garantia
macho blues

moartea e apa
ce-ţi soarbe umbra şi nehotărârea spre mare

moartea e şi ca şi cum ai fi
părăsit
pentru o femeie

ai treabă,
energizat, cu beţele de pescuit pe crăcane,
vrei să arăţi

extatic macho blues

macho blues

la mort és aigua
que t’engul l’ombra i la indecisió cap al mar

la mort és com si hagueres estat
abandonat
per una dona

tens faena,
enègic, amb sedals de pesca a l’entrecuix,
vols ensenyar

l’extàtic macho blues

adagio

bovarismul tău
ca apa în care mi-am spălat sexul după dragoste

adagio

el teu bovarisme
com l’aigua amb què m’he llavat el sexe després de l’amor

status quo

dacă vrei să mă enervezi,
vorbeşte-mi cum să mă las
de ţigări,
dacă vrei să te părăsesc,
că scrisul n-are rost,
iubito tace-mă,
aşa păstrăm măcar aparenţele,
am apă de mare în inimă,
tace-mă cu o cafea,
o prepari minunată

status quo

si vols enutjar-me,
digues-me com deixar
de fumar,
si vols que et deixe,
que l’escriptura no tinga sentit,
estimada calla’m,
així mantenim almenys l’aparença,
tinc aigua de mar al cor,
calla’m amb un café,
el prepares de meravella

mortul proaspăt

„viaţa nu are nevoie de subtitrare”, îmi spui,
mă refuzi sau regreţi că m-ai îndepărtat
naiba ştie ce să mai cred.

ascult fără să aud.

sunt
cel
mai
proaspăt
mort
din
viaţa
mea

el mort fresc

„la vida no té necessitat de subtítol”, em dic,
em refuses o lamentes haver-me allunyat
el dimoni sap què creure.

escolte sense sentir.

sóc
el
mort
més
fresc
de
la
meua
vida

August 19, 2012

acolo, tradusă în franceză de Raoul Weiss

acolo

să te desparţi de carne
precum de cana pe care scrie „boss”;
oho: vorba francezului- ce peripeţii
până şi cu zece degete şi o limbă;
un butic unde n-am lăsat rest
şi nu las, marfă mai de praştie

decât din china- abstinenţa: o aiureală;
statornic oficiez între pulpele
devoalate de fusta turcoaz
neagră, vişină putredă;
nu adoarme
ca în liniştea mănăstirii,
dumnezeu fişează acolo
Alexandru Petria

là-bas

renoncer à la chair
à la tasse marquée « boss » ;
ho ho ! dit-on gauloisement : la belle affaire
pour qui a ses dix doigts et toute sa langue ;
une boutique où je n’ai laissé
et ne laisse perdre aucune denrée, si ce n’est
la plus vulgaire des chinoiseries : la bien folle abstinence ;
j’officie sans relâche entre les cuisses
que me dévoile la jupe turquoise,
noirâtre, griotte mûre,
ne t’endors pas
comme au silence des monastères
car c’est là-bas que Dieu tient son fichier

August 18, 2012

Trei poeme de-ale mele traduse în catalană de Pere Bessó

formes

Semblant
a la pesca
vols alguna cosa que et tinga ocupades les mans
després d’un espetarrec generós de la carn
sentir que l’espera ha tingut al davant les espècies
que has d’assaborir en acabant un lucky strike
que et cansa
i el cansament és un henessy amb gel, en un got tulipa de cristall,
a prop d’unes bragues negres i cabellera
bruna de reflexos pèl-roig al llençol
amb mamelles
i en els pensaments com unes rèpliques percutants
has trobat en facebook: „una dona sense formes
és com un parell de blue-jeans sense butxaques”
açò és

forme

asemănător pescuitului
vrei ceva care să-ţi îngreuneze mâinile
apoi o sfârâială generoasă a cărnii
să simţi că aşteptarea a avut în capăt condimente
că ai după ce savura un lucky strike
că te oboseşte
iar oboseala e un henessy cu gheaţă, într-un pahar tulipe de cristal,
lângă o pereche de chiloţei negri şi plete roşcate brunete
pe cearceaf
că are sâni şi în gânduri ca nişte replici percutante
pe facebook ai găsit: „o femeie fără forme
e precum o pereche de blugi fără buzunare”
asta e

sediment

com la prevenció de les dones al sexe anal
i alcohòlic davant de la cervesa,
com llambric en l’ham,
la simplicitat

la terra en un
camp sembrat de cànem

cap altra cosa
en la longitud de l’estiu

sediment

ca reţinerea femeilor pentru sexul anal
şi alcoolicul în faţa berii,
ca râma în cârlig,
simplitatea

pământ într-un
lan de cânepă

nimic altceva
pe longitudinea verii

carnet d’identitat

la vida
, una resta d’esperma als teus llavis
això t’he contat
com t’he besat la planta dels peus
tenies por de ser ferida
per un altre dels insomnis començant des de demà
l’altre en cadena
no trobava els calcetins
la camisa a quadres
el carnet d’ìdentitat era als pantalons
val, sí
tens una crema marró per a les botes?
vinga, fem el llit
on hauré amollat la corretja?
t’has llavat, perfumat, pintat els llavis
formosa que no infantaràs per a mi
teníem temps encara per al café, el tren era a les 18
ploraves
i jo no plorava
només per a fer veure que sóc fort
a la plataforma el meu capell m’amagava els ulls
el teu capell crema no t’amagava els ulls
jo deixava el somni sense mi
amb el carnet d’identitat en la butxaca de darrere

cartea de identitate

viaţa, un rest de spermă pe buzele tale
ce ţi-am povestit
cum ţi-am sărutat tălpile
ţi-era frică să nu fii rănită
de un altul al insomniilor începând de mâine
altul în şir
nu-mi găseam ciorapii
cămaşa în carouri
cartea de identitate era în pantaloni
este, da
ai o cremă maro pentru bocanci?
hai sa aranjăm patul
unde am aruncat cureaua?
te-ai spălat, parfumat, rujat
frumoasă care n-o să naşti pentru mine
aveam timp de încă o cafea, trenul era la 18
plângeai
şi nu plângeam
doar ca să arăt că sunt puternic
pe peron pălăria-mi ascundea ochii
pălăria ta crem nu-ţi ascundea ochii
lăsam viaţa fără mine
cu cartea de identitate în buzunarul de la spate
Alexandru Petria

August 16, 2012

Flori Bălănescu bate ritmul marii literaturi

Aş vrea să scriu pe larg despre Flori Bălănescu, dar n-am stare, n-am bricolat texte despre scriitori şi literatură de nu ştiu câte luni, contextul politic nu-mi permite să mă adun sufleteşte. Dar promit să mă revanşez, cândva, cumva. Vreau acum să atrag atenţia asupra ultimei cărţi a autoarei, „În mâinile tale”, apărută nu demult la editura „Blumenthal” din Bucureşti. Cum s-o caracterizez pe scurt pe Flori? O intelectuală talentată, intransigentă moral? Merge, însă nu e totul. E ca şi cum aş vorbi despre pământul unei întregi grădini după doar două-trei mostre de sol. Oricum, e genul de persoană pe care îţi vine s-o pupi şi să te înfrânezi cu greu să n-o ei la palme într-un interval temporar strâns. Iscă sentimente năvalnice, n-are cum să te lase indiferent. Este pe cât de înzestrată în ce intreprinde, pe atât de pasională.
Despre ce în carte? Despre ce îi place lui Flori, ce-o deranjează pe Flori, cum o duce în viaţa cotidiană Flori, ce ar vrea şi n-ar vrea Flori dacă s-ar putea şi aşa tot înainte… Despre Flori căutându-se cu fervoare. Cartea se citeşte ca un roman bun, nu plictiseşte, cuvintele zvâcnesc tensionate în pagini.
La o căutare pe Google, cei care n-o cunoaşteţi, aflaţi amănunte interesante despre Flori Bălănescu. Mai adaug ceva- dacă aş avea vârsta lui Paul Goma, m-aş topi de plăcere să se ocupe cineva de scrierile mele cum o face Flori cu scrierile celebrului scriitor şi dizident.
Ca o „carte de vizită” marca Bălănescu, şi în loc de concluzie, transcriu fragmente din „În mâinile tale”, care bat ritmul marii literaturi:
„Ce ştiţi voi cu adevărat despre mine? Luaţi ce vă trebuie, fiecare când aveţi nevoie. Unde sunteţi voi toţi când în creierul meu se rostogoleşte hăul, atunci când mă apucă nostalgia lucrurilor pe care nu am apucat să le fac, când mă chinuie amintirile vieţilor pe care n-am apucat să le trăiesc? Vă place Uraganul Flori, vă convine când alerg pentru voi, încolo şi-ncoace, fără odihnă, deşi sunt ruptă de oboseală. Vă convine să fiu dulce-amară-tăioasă-diplomată, dar nu v-ar pica deloc bine să vă spun că sunt bolnavă, că depind de medicamente, că au venit ploile şi eu încă umblu în papuci de la magazinele „o sută – două sute”, că sunt maestră în a face din rahat bici în materie de supravieţuire. Desigur, nu plezneşte, dar reuşesc să mă târăsc prin viaţă, iar uneori par chiar frumoasă şi distinsă. Ştiţi voi că sunt femeie? De unde să ştiţi, din faţa computerelor de la care trimiteţi mesaje? Uneori sunt ca ploaia repezită de afară, alteori sunt tăcută, tandră şi aşteptândă ca un fir de Regina Nopţii în clipele magice în care gălăgia lumii amuţeşte. Dacă aţi şti voi, prieteni dragi, toate astea nu aş scădea – măcar un pic, o idee – în ochii voştri, care mă văd, mereu, în perspectivă, de la distanţe care exclud orice formă de tangibilitate directă? Aura de femeie bărbată ar deveni străvezie, luptătoarea ar rămâne o biată femeie, demnă de toată mila şi întristarea.
Alaltăieri alergam dinspre grădiniţă spre metrou, încercând să nu pierd programarea la doctor şi am trecut pe lângă staţia de taxi de la Republica. Taximetriştii de tranziţie, particulari cu tarife ridicate, stăteau pe trotuar la taclale. Nu i-am văzut, i-am dedus după ce a urmat. Am trecut, aşadar, în zbor, aşa cum merg eu de obicei, şi am auzit în urmă-mi: „Zi, mă, că nu e frumoasă! Să mor io dacă nu e cea mai frumoasă femeie care a trecut vreodată pe strada asta!” Care stradă? E o ditamai intersecţia! Numai intersecţiile din viaţa mea au fost nişte răscruci nereuşite. N-am simţit decât că picioarele coboară neghidate treptele de la intrarea în staţia de metrou. Vroiau ei să spună de fapt „Mamă, cum i-aş trage-o”? Ce altceva? În aceeaşi zi desenatoarea noastră surdo-mută mi-a spus, prin limbajul ei care sperie la prima vedere, că aş putea face trotuarul la cât sunt de „bună şi de frumoasă”. I-am răspuns că îl fac zilnic, dar că nu câştig nici un ban. N-a priceput ea mare lucru. Eu nu glumesc nici când glumesc. De aceea mă criticaţi voi, prieteni dragi, vă convine şi nu vă. Ea, femeia, nu ştie să se relaxeze. Voi, bărbaţii, credeţi cam toţi la fel. Doar că nu aveţi răgazul şi interesul să coborâţi puţin în miezul femeii. Doamne-fereşte, dacă o să descoperiţi că ea nu vrea să şi-o pună, ci să fie iubită?”(pag.  27-28)
„Poate că am chef uneori să nu-mi pun sutienul (De-aş mai avea sânii ăia de la 20 de ani! Când aveam vârsta asta strigam „Jos cenzura!” în Piaţa Universităţii… şi credeam că o să am eu timp pentru toate) şi să rămân agăţată de privirile trecătorilor cu sfârcurile iţite prin bluză, dezbărată de complexe, impertinentă ca o şcolăriţă. S-o las pe copilă să zburde, să se relaxeze, prea am sufocat-o cu seriozitatea mea de jivină socială. Să mă plimb pe străzi în care să mă recunosc, să mă topesc, să mă rup de lume, să nu cunosc pe nimeni. Poate mi se face să se izbească un mascul arătos de mine. Privirea lui să mă înţepenească, să mă paralizeze. Ei, na, uneori chiar am chef să mă simt femelă! Cine nu are? Numai că animalul din mine este foarte selectiv. Ai mai vedea! Nu reuşesc decât să par blazată şi inaccesibilă, în cel mai fericit caz. Dacă nu cumva handicapată. Aş vrea să-l urmez pe drăcuşorul meu sălbatic – el miroase a Alien, dar greieraşul îmi este mult mai aproape de inimă, mă umanizează, îmi spune rămâi cu mine sălbăticiune, dă-ţi cu „Little black dress” şi lasă-mă să-ţi susur minciunele dulci în timpan. Sunt momente când mă derutează, când sunt muşcată de ispita bănuielii. Uneori… simt că drăcuşorul şi greieraşul sunt unul şi acelaşi. Asta ar explica şi lungile absenţe din urechea dreaptă. Ciudată sinteza asta de femeie şi copilă, de emancipată închipuită şi fecioară. Ce-şi doreşte veşnica fecioară? Aventură fără limite şi complicaţii în boscheţi? Nu… Săruturi umede şi neostoite, sâni îndelung mângâiaţi, sărutaţi, muşcaţi, vorbe sugrumate care să îndulcească momentul impactului, mâini tandre, vânoase şi posesive, care să nu se retragă iute după ce mărul a fost început. Nu, nu le ştiţi voi chiar pe toate. Fecioara mai vrea să simtă greutatea grijulie a bărbatului deasupra, vrea să îi simtă puterea tandră. Desigur, dacă ar cunoaşte adevărul de pe urmă, cred că şi-ar dori neapărat un iubit care ştie ce face, care îşi concentrează atenţia mai ales asupra ei.
Dacă nu vreau eu, femeia, tu – bărbatul, nu mă vezi, oricât de vizibilă aş fi. Aici nu te contrazic, femeia poate fi atât de greu de înţeles şi numai atât cât vrea ea.
Una este să te umezeşti când vezi o scenă hard, alta să te împerechezi la întâmplare. Orice s-ar spune, femeile (după statistica mea subiectivă) au mai multă stăpânire şi respect de sine. Nu ne f… într-o parte şi iubim în alta. Ce n-ar da bărbaţii să pună stăpânire pe gândurile, pe visurile noastre! Oricât de nespasmodiată, de neorgasmată, de neiubită, de nepreţuită femeia are organ pentru o intuiţie aparte. Nu degeaba se cheamă intuiţie feminină. Bărbaţii au orgolii tari, erective, când nu eşti disponibilă din diverse motive se supără, se simt loviţi direct în organul lor cel mai tare – mândria. Vai, eroare! Se numeşte sexul tare din cauză de orgoliu (bărbătesc, se înţelege). Cei mai mulţi oameni complexaţi din cercul meu sunt bărbaţi, nu femei. Şi cei mai mulţi oameni resemnaţi, în acelaşi cerc, sunt femei.
N-au pic de tandreţe, de înţelegere pentru fiinţa aia care zace bolnavă, obosită, fără chef într-un colţ. Decât să o bage în seamă mai bine o bagă în mă-sa, dorm, îşi varsă nervii pe ea, citesc, îşi trimit copiii după ziare, ţigări şi pâine sau îi rup în bătaie etc. Până şi declaraţiile lor de dragoste sunt egoiste, cântărite, studiate. Ei nu sunt fraieri, nu sunt nişte blege de muieri care se moleşesc din ce nu te aştepţi şi spun te iubesc. Ei nu se îndrăgostesc uşor (ăsta e un sport – extrem! – pentru femei), ei doar se excită uşor. Şi ce dacă n-am dreptate, ăsta e adevărul meu. Adevărul şi dreptatea nu sunt decât complementare…
Ei au mereu alibiul pregătit, şi trebuie să le dai mereu dreptate dacă vrei să o scoţi la un capăt. Orice s-ar spune, bărbaţii sunt şi aşa! Azi e una din zilele acelea în care am chef să mă cert cu ei! (N-aş recunoaşte în veci că au grijă de tine când îţi vine ciclul, de exemplu, şi vrei să te mângâie, să îşi lipească palmele de pântecul tău. Este şi periculos, pentru că libidoul o ia razna, din cauza durerilor te ghemuieşti ca un arici, dar te poţi şi deschide ca un trandafir.)
Din fericire pentru ei, femeile au multe fantezii, nu neapărat experienţă. Fanteziile sunt compensatorii, într-o oarecare măsură recuperatorii. ” (pag. 31-32)
„În mâinile tale” e un op de ţinut în bibliotecă. Şi de recitit.
Alexandru Petria

August 16, 2012

pregătită?, tradusă în catalană de Pere Bessó

pregătită?

o să te cauţi în mine
cu mintea,
cu uterul

n-ai decât să accepţi, sângele tău
să-mi lărgească venele mâinii,
muşchii spatelui,
ca deschiderea unei uşi vara la o cameră întunecată
să-mi încălzească sexul

să intru prin uterul şi mintea ta
precum în gară
în aburul cu miros de cărbune al vechii locomotive

sunt prea comod ca să mă schimb,
n-ai şansa decât să mă umpli

sunt ok vinetele papoutsakia,
bem vinul şi
mergem mai departe,
pregătită?
Alexandru Petria

llesta?

Buscaràs en mi
amb la ment,
amb l’úter

només has d’acceptar que la teua sang
se m’estenga per les venes de la mà,
els músculs de l’esquena,
com l’apertura d’una porta en estiu a una cambra fosca
que em calfe el sexe

que s’endinse per l’úter i la teua ment
com en l’estació
el baf amb olor de carbó de les velles locomotores

sóc massa còmode per a canviar,
no tens l’oportunitat sinó d’omplir-me

les albergínies papoutsakia estan bé,
ens bevem el vi i
ens n’anem més lluny,
llesta?

August 15, 2012

să-i cinstim la rând

curtea constituţională are rezonanţa beşinii, s-o cinstim,
procurorii vânează votanţi sub binecuvântarea
preoţilor atenţi să-şi atârne credinţa de catedrale,
să-i cinstim,
din pinguini iese cea mai crocantă friptură,
se dă şi copiilor,
vorbele au slăbit şi cad anemice pe stradă,
politicienilor li se întăreşte mai abitir prostia,

să-i cinstim,
în ţara asta second-hand
să-i cinstim,
pe calupuri de dinamită
la rând
Alexandru Petria
August 15, 2012

sediment, tradus în franceză de Raoul Weiss

sediment

ca reţinerea femeilor pentru sexul anal
şi alcoolicul în faţa berii,
ca râma în cârlig,
simplitatea

pământ într-un
lan de cânepă

nimic altceva
pe longitudinea verii
Alexandru Petria

sédiment

comme la réticence des femmes au sexe anal
et l’alcoolique devant la bière,
comme le ver sur l’hameçon,
la simplicité

terre qui dort
sous une fauchée de chanvre

rien d’autre
à la longitude de l’été

August 14, 2012

noaptea, tradusă în limba sârbă de JOLANKA KOVAČ

noaptea

mai ia tramvaiul, nu maşina,
redu ţigările

e păcat să mori sănătos, replici

banii-s scurţi de coadă, spune,

nu te mai întinde la fripturi şi coniac

se îngraşă doar groparii şi popii

e criză

da, e criză, şi dragostea se deschide second-hand:
spuneam aceste cuvinte în vis
iar visul
şi-a aruncat scăunelul de sub picioare
cu gâtul în laţ
Alexandru Petria

noć

sedi u tramvaj, ne idi kolima,
i puši manje.

grehota je umreti zdrav, dolazi replika

para je uvek malo, nastavlja on,
prestani da se kljukaš mesom sa roštilja, konjakom,
samo se grobari i pope goje
kriza je

da, kriza, evo otvara se second hand za ljubav
rekao sam u snu
san je stajao na stolici
sa kanapom oko vrata
i šutnuo stolicu pod sobom
Prevela: JOLANKA KOVAČ

August 13, 2012

Amintiri cu Augustin Zegrean

Prin anii 90 am lucrat ca redactor la revista „Zig-zag”, care, alături de săptămânalul „Expres”, condus de Cornel Nistorescu, era una dintre cele mai influente publicaţii ale vremii. Scriam anchete speciale.
În acea perioadă l-am cunoscut pe Augustin Zegrean, acum preşedinte la Curtea Constituţională. Era avocat la Bistriţa. Apăra un tip care m-a dat în judecată pentru calomnie, fiindcă am afirmat într-un articol că a fost ofiţer de securitate acoperit. La un moment dat, Zegrean a spus instanţei că o sa ceară o adeverinţă de la SRI că n-a fost ofiţer de securitate acoperit clientul său. La întrebarea judecătoarei dacă sunt de acord cu intenţia lui Zegrean, am replicat că da, în măsura în care SRI este policlinică să dea asemenea adeverinţe, dar că, în conformitate cu legislaţia, n-are cum sa elibereze actul, să deconspire un agent acoperit. Toţi cei din sala de judecată din Bistriţa au râs. Am mai amintit, cu sadism- recunosc, că avocatul părţii adverse ar fi trebuit să ştie că Legea Siguranţei Naţionale din timpul respectiv, pe care a votat-o şi Zegrean când a fost parlamentar, nu permite deconspirările. Răutăcios, nu m-am putut abţine să nu întreb în faţa judecătoarei dacă Zegrean n-a fost cumva la bufetul Parlamentului când s-a votat legea. Au urmat alte râsete.
Procesul s-a întins pe durata a doi ani. Înaintea unei şedinţe de judecată, se ţineau dimineaţa, începând de la 8.30, pe hol, Zegrean s-a răstit la mine că vrea să mă bage în puşcărie, ca să fiu un exemplu pentru colegii din presă, că prea scriem ce ne trece prin cap, că „destabilizăm” ţara . La ora aia matinală n-am rămas fără replică la călcătura pe bombeu şi i-am răspuns cu un scurt „Bagi pe mă-ta în puşcărie!”. A întins-o cu coada între picioare, tremurând de furie.
Convins că o să vină cu argumente zdrobitoare, odată, Zegrean a propus instanţei să fie audiaţi fostul şef al Securităţii din Bistriţa şi adjunctul său, aflaţi într-un anumit an la o instrurire la Grădiştea, unde Securitatea avea două unităţi. Numai că clientul lui Zegrean a fost în una ca militar, iar cei doi în cealaltă unitate. Ceea ce am subliniat şi eu, când am putut să interoghez martorii. La întrebarea simplă adresată foştilor securişti, bazată pe certitudinea compartimentării muncii de informaţii, dacă au avut acces la documentele secrete ale celeilalte unităţi, unde se afla cel care m-a dat în judecată, ambii au răspuns că nu. Într-un moment de sinceritate, fostul şef al Securităţii Bistriţa a afirmat în faţa judecătoarei că nu ştie chiar de ce a fost chemat, că nu înţelege logica. Vă daţi seama ce atmosferă a fost în sala de judecată… Ca la The Benny Hill Show. După acest episod, cel care m-a dat în judecată a renunţat la serviciile avocatului Zegrean.
Cam asta a fost pe scurt „întâlnirea” mea cu celebrul Zegrean. Merită să mai spun că am câştigat procesul. Şi că n-am avut avocat. M-am apărat singur.
Alexandru Petria

August 12, 2012

O să-mi apară un volum în franceză

O sa fiu publicat cu un volum de poeme in franceza, traduse de Raoul Weiss … Ieri am primit oferta. Aici http://www.le-present-litteraire.com/

August 11, 2012

apă plată, ceai verde, tradusă în neerlandeză de Jeanette Carp şi Ronald van Linde

apă plată, ceai verde

te-am iubit cu trupul pe cuvinte
m-ai iubit cu umbra

am băut numai cafele tari
în căni de apă
ai băut numai ceai verde şi apă plată

am înjurat şi am dat din mâini revoltat
ai zis că perturb liniştea

mi-am jupuit pielea să-ţi acopăr
inima,
iar inima se rostogoleşte pe stradă,
asfaltul se înmoaie pe unde ajunge,
şi rostogolindu-se devine mai rece, aburită, mai rece,
ciudăţenie pe asfaltul topit, zimţată,
inima ta
cu apă plată şi ceai verde
Alexandru Petria

bronwater, groene thee

ik heb van jou gehouden met mijn lijf op woorden

je hebt van mij gehouden met je schaduw

ik heb alleen sterke koffie gedronken

bekers

jij dronk alleen groene thee en bronwater

ik heb gevloekt en bokkige gebaren gemaakt

je zei dat ik de stilte verbrak

ik heb mijn huid geschild om je hart te bedekken,

en je hart rolt de straat op,

het asfalt wordt zacht waar het langskomt,

en al rollend wordt het kouder, waziger, nog kouder,

een rariteit met wieltandjes op het gesmolten asfalt,

je hart

met bronwater en groene thee

tradusă în neerlandeză de Jeanette Carp şi Ronald van Linde

August 10, 2012

Cu un grupaj de poeme în „Actualitatea culturală”

În numărul pe iulie-august al revistei „Actualitatea culturală” am un grupaj de poeme, la pag 9.

chibritele

biancă-i la 18 ani nu-i doresc
să-mi aştepte moartea;
nu pentru mine, fiica mea

să nu ne ruşinăm
că tremurăm noaptea,
că punem piedică statuilor în mers pe stradă,
undeva copii,
că ne e frică de întuneric,
mai avem ceva chibrite

nu m-am maturizat încă,
nu mi-a murit tatăl

ceasul

nu m-am pişat pe mine de frică,
a fost pe tăcute,
s-a întins pe spate, capacul, şi gata,
l-au afundat, popa avea de mers la pescuit,
a ţinut-o ca la desenele animate, repede pe foarte repede.
cumva a reapărut lada goală,
s-a întins altul, mitică tebecistul,
şi blonda de la operă,
popa era nervos,
şi iar pe altul au pus acelaşi capac,
„lasă că peştimea poate să astepte, padre,
o sloboade ăla de infiletează şuruburile,
dacă i-a apucat pe toţi,
cum trage la peşti, trage şi la murit”
au refolosit sicriul până au obosit şi au scris
„inventar” pe gard,
şi s-au cinstit cu o pălincă,
şi parcă mi-a trecut febra când a sunat ceasul

putem să murim

că nu e doar viaţa şi moartea,
că le cunoaştem doar pe ele nu-i un argument,
că sarcasmul meu e o iluzie,
şi eu constipat pe budă, şi tu rujându-te,
că iluzia ne pulsează iluzia inimii şi durerea,
că penisul în combustie e iar o păcătoasă de iluzie,
cicăleala ta aşişderea, aşişderea „mai vreau”,
nu te saturi- memoria pe cearceaful care ne ştie până la plictiseală-
neviaţa, nemoartea, îţi încerci şansa să lipeşti nenumitele
sub iluzia candelabrului apris,
pe larga iluzie a peretelui cu lavabilă verde,
că nu e doar viaţa şi moartea, e stabilit,
zici,
putem să murim că mai avem treabă

de un delete

cum să foloseşti scula drept stopitoare doar,
unde e viaţa,
unde şi şeful de sus
a setat altfel

e o modă de oră ultimă,
un nou duş
al inteligenţei,
asexualitatea

îngeri tereştri,
privesc magnoliile fără să le miroasă,
columbianca johanna villamil
îşi desface mândră părul, nu şi labiile,
eticheta unei conserve goale,
nu se îmbârligă când
şi melcii se,
şi cerul aşteaptă până la plictiseală recolta de sufleţele fragede,
îşi spun îngeri tereştri şi zâmbesc

cum şi plictiseala are pielea limitelor
cum nu se enervează şeful de sus de un delete

la amiază

oare tu ştii să mă explici,
ori chiar apartamentul, de nu saund-ul norilor,
ţigara, cafeaua cu gulerul cănii, energizantul assalt,
ca să fiu,
oare carnea e numai pentru tine,
tutunul pentru ţigările din buzunarul blugilor,
cărămida a acestor pereţi doar,
poate groapa din mine prin care văd,
şi cât suntem de nerăbdători

umbră rotundă

eşti aerul din pompă,
uleiul vâscos al îmbinărilor,
mă mânjeşti pe mâini
iubito,
pe suflet,
cârligele de pescuit şi ancora

barca pneumatică trage
râul meu de femeie

sincer, te trăiesc cu o umbră
mai rotundă

status quo

dacă vrei să mă enervezi,
vorbeşte-mi cum să mă las
de ţigări,
dacă vrei să te părăsesc,
că scrisul n-are rost,
iubito tace-mă,
aşa păstrăm măcar aparenţele,
am apă de mare în inimă,
tace-mă cu o cafea,
o prepari minunată

muta

în privire-mi ţin mâinile, gura,
până la scârbă, până la virgulă

eu chelesc, tu rămâi
relativ mare şi mută,
e de zis,
cu sex appeal relativ-
nu te-ai săturat să fii poştită?

te-aş arde cu o ţigară,
ţi-aş trage cu sete şuturi în cur,
să strigi, dovadă că exişti,
numele care-au lăsat în tine,
care au râs, ungându-te cu miere şi fulgi

nu te-ai săturat să fii poştită?

ca o păpuşă gonflabilă
românia
Alexandru Petria

Aici puteţi citi acest număr al publicaţiei http://www.ziarulactualitatea.ro/actualitatea-literara/actualitatea-literara-nr-23-iulie-august-2012/

 

August 9, 2012

Alexandru Petria tradus de Pere Bessó în catalană şi castiliană

noaptea
mai ia tramvaiul, nu maşina,
redu ţigările
e păcat să mori sănătos, replici
banii-s scurţi de coadă, spune,
nu te mai întinde la fripturi şi coniac
se îngraşă doar groparii şi popii
e criză
da, e criză, şi dragostea se deschide second-hand:
spuneam aceste cuvinte în vis
iar visul
şi-a aruncat scăunelul de sub picioare
cu gâtul în laţ
Alexandru Petria
 
a la nit
 
agafa més el tramvia, no l’automòbil,
redueix els cigarrets
és pecat morir sa, repliques
els sous tenen la cua curta, diu,
no et passes amb les fritel·les i el conyac
engreixen només els enterramorts i els rectors
és la crisi
sí, la crisi, i l’amor es destapa de segona mà:
jo deia aquestes paraules en somnis
i el somni
s’aferrà a la cadira de davall dels peus
amb un nus a la gola
 
de noche
coge más el tranvía, no el coche,
reduce los cigarrillos
es pecado morir sano, replicas
los dineros tienen la cola corta, dice,
no te pases con las fritangas y el coñac
sólo engordan los sepultureros y los curas
es la crisis
sí, la crisis, y el amor se destapa de segunda mano:
decía yo estas palabras en sueños
y el sueño
se aferró a la silla bajo los pies
con un nudo en  la garganta
August 7, 2012

Gânduri aproape ucigătoare pe o căldură ucigătoare

Privesc cu uimire intelectualii fascinaţi de Băsescu. Cum se poartă ca nişte slugi umile în faţa stăpânului. Parcă-s setaţi pe creiere. Şi nu mă refer la profitorii ticăloşi.

Destui autori scriu având în faţă mental numai colegii, scriitori şi critici. Şi se mai miră că nu-i citeşte nici naiba, în artificialitatea lor. Cum să scrie şi pe înţelesul matematicianului, al aviatorului, al pescarului, zidarului, al extaziatelor pe bani de sex oral? Parcă nu e cool. Ceea ce fac aceşti oameni aduce cu mirosirea cu pretenţie de savantlâc a beşinii într-un spaţiu închis.

Poezia de dragoste de calitate e firav reprezentată în literatura romănă contemporană. Păi, nu prea ai cum s-o scrii ca şoarece de bibliotecă sau puţopalmist, viaţa adevărată trecând pe lângă tine. Aşa-s majoritatea poeţilor de pe la noi. Şi cazurile mai fericite confundă sexul adevărat cu datul din fund precum iepuraşii. Excepţie doi, pentru care bag mâna în foc, Suciu şi, desigur, Petria.

Dacă nu scrii despre ce ai trăit, baţi nefericit apa în piuă. Ceea ce nu înseamnă că n-ai cum s-o ai personaj pe regina Cleopatra, la o adică. Pe lângă textura epocii, obţinută prin documentare, o credibilizezi şi-i dai viaţă literară descriind cum se scobeşte în nas, de exemplu, lucru pe care n-ai cum să nu-l cunoşti. Atenţie la „biluţele” Cleopatrei…

Ăstora care vorbesc iresponsabil de lovitură de stat sau puci chiar ar merita să le pui pistolul la tâmplă. Să vezi cum se cacă pe ei de frică şi încep să se umilească. Apoi să apeşi pe trăgaci şi din ţeava să iasă apă…

Războaie şi tratative de pace, avansări, şantaje, iarna transformată în vară, promisiunea ploii în deşert- ce nu poate femeia cu ce are între picioare, dacă-şi pune în cap? Doar lui Dumnezeu nu-i face prunci…

Sunt un complotist ticălos, care am participat la lovitura de stat din mintea lui Băsescu. Poate mă saltă procurorii. Am votat da la referendum. Şi din cauza mea este în parcare cetăţeanul cu tricou bleu.

Cetateanul in tricou bleu are autorizatie sa tina in fiecare zi intruniri unde le tine, in parcare? Campania electorala s-a terminat. Nu tulbura linistea publica?

August 4, 2012

noaptea, tradusă în maghiară de Balázs F. Attila

noaptea

mai ia tramvaiul, nu maşina,
redu ţigările

e păcat să mori sănătos, replici

banii-s scurţi de coadă, spune,
nu te mai întinde la fripturi şi coniac

se îngraşă doar groparii şi popii

e criză

da, e criză, şi dragostea se deschide second-hand:
spuneam aceste cuvinte în vis
iar visul
şi-a aruncat scăunelul de sub picioare
cu gâtul în laţ
Alexandru Petria

éjszaka

ülj villamosra, ne kocsiba,
és füstölj kevesebbet

bűn egészségesen meghalni, jön a replika

a pénz mindig kevés, folytatja,
ne tömd magad flekkennel konyakkal,
csak a sírásók és papok híznak
válság van

igen, válság, second-hand nyílik a szerelemnek is
mondtam álmomban
és az álom
nyakán kötéllel,
kirúgta maga alól a széket

în maghiară de Balázs F. Attila

August 3, 2012

Literar e bine

Toamna asta mi se arată rodnică din punct de vedere literar. O să-mi apară la Herg Benet volumul de poezii Călăul harnic. Unele poeme au fost traduse deja de Jeanette Carp în neerlandeză, de Raoul Weiss în franceză şi maghiară, tot în maghiară de Balázs F. Attila şi de Pere Bessó în catalană şi castiliană. Mai am încă două proiecte editoriale pentru lunile următoare, însă nu dau amănunte din superstiţie.

August 2, 2012

noaptea, tradusă în maghiară de Raoul Weiss

noaptea

mai ia tramvaiul, nu maşina,
redu ţigările

e păcat să mori sănătos, replici

banii-s scurţi de coadă, spune,
nu te mai întinde la fripturi şi coniac

se îngraşă doar groparii şi popii

e criză

da, e criză, şi dragostea se deschide second-hand:
spuneam aceste cuvinte în vis
iar visul
şi-a aruncat scăunelul de sub picioare
cu gâtul în laţ
Alexandru Petria

 

éjjel

villamossal is járj, ne csak kocsival,
csökkentsd a cigit

kár azért – vágod rá – egészségesen meghalni

a pénznek, asszongya, rövid a farka,
ne nagyon szaporítsd a grötárt, konyakot

hízni csak a sírásó, meg a pap hízik

válság van

igen, válság, s a szerelem is second-handként nyílik:
ezeket mondtam álmomban
álmom pedig
lába alól elrúgta a zsámolyt
s nyaka körül kötél volt

August 1, 2012

restart, tradusă în maghiară de Raoul Weiss

restart

hai să facem dragoste, să
ne ridicăm
din beţişoarele de marocco,
îţi pliezi atentă fusta albastă,
iar bluza o atârni pe umeraşul de sârmă,
pauză conturi bancare, stornări,
m-am spălat, nu miros sub braţ, chiloţii-s curaţi,
îţi treci palmele peste fese ca pentru a rearanja carnea,
sigur că nu tragem storurile,
pe dospeala sânilor e urma sutinenului bej jolidon,
trezeşte-te, îţi strig, să trăim,
o să fumezi zâmbind mai încolo ca o doamnă responsabilă,
să ne restartăm,
o să ne pierdem în mall, unde vrei, şefa, iei şi eşarfa la gât,
în mă-sa de reguli,
o să mâncăm agrişe, zmeură,
n-am amintiri cu femei
care au mimat orgasmul
Alexandru Petria

restart

hadd szeretkezzünk, hogy
emelkedjünk
a marokkós pálcikák közül,
hajtogatod figyelmesen össze a kék szoknyádat,
a blúzt pedig a drótvállfára függeszted,
szünetben a bankszámlák, stornók,
mosakodtam, honaljam nem szagos, gatyám is tiszta,
tenyeremet végighúzom fenekeden, mint aki újrarendezi a húst,
persze hogy nem húzzuk le a redőnyt,
melleid kovászán a bézs jolidonod nyoma,
ébredj fel, kiabálom, hogy éljünk,
majd utána cigizel, mosolyogva, mint felelős hölgy,
most adjunk magunknak restartot,
elveszünk majd a mallban, ahova csak akarsz, kézcsók, sállal a nyakadon ha kell,
francba menjenek a szabályok,
eszünk egrest, málnát,
nem emlékszem olyan nőre
aki mímelte volna az orgazmust

August 1, 2012

Carti la 5 lei!