Archive for ‘biserica’

iulie 29, 2010

Hai sa impozitam si popimea! Subscriu la aceasta scrisoare deschisa

Scrisoare deschisa adresata

Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu
Presedintelui Senatului, domnul Mircea Geoana
Presedintelui Camerei Deputatilor, doamna Roberta Anastase
Primului Ministru al Romaniei, domnul Emil Boc
Ministrului Finantelor Publice, domnul Sebastian Vladescu
Liderului grupului parlamentar al PDL din Camera Deputatilor, domnul Mircea Toader
Liderului grupului parlamentar al PSD-PC din Camera Deputatilor, domnul Viorel Hrebenciuc
Liderului grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, domnul Calin Popescu-Tariceanu
Liderului grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputatilor, domnul Olosz Gergely
Liderului grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor, domnul Varujan Pambuccian
Liderului grupului parlamentar al PDL din Senat, domnul Traian Igaş
Liderului grupului parlamentar al PSD-PC din Senat, domnul Ion Toma
Liderului grupului parlamentar al PNL din Senat, domnul Puiu Haşotti
Liderului grupului parlamentar al UDMR din Senat, domnul Fekete-Szabó András-Levente
Liderul grupului parlamentar mixt din Senat, domnul Liviu Campanu

Stimata doamna/Stimate domn,

In aceasta perioada, institutiile statului cauta solutii viabile pentru depasirea crizei finaciare. Masurile de austeritate afecteaza intreaga Romanie, totusi cultele continua sa beneficieze de exceptii fiscale importante si nejustificate. Va propunem adoptarea unor masuri ce vor contribui semnificativ la depasirea crizei finaciare actuale: taxarea cultelor si restrictionarea finantarii lor de catre stat.

In momentul de fata, cultele ofera multe tipuri de servicii, toate scutite de taxe si impozite, in timp ce serviciile medicale au fost drastic diferentiate, introducandu-se plata pentru consultatiile medicale care depasesc planul lunar al medicilor de familie. Serviciile oferite de culte sunt numeroase si diverse, depasind cu mult oficierea regulata a slujbei: se oficiaza botezuri, nunti, inmormantari, pomeniri, binecuvantari, rugaciuni speciale etc., pentru care se percep sume diverse, nefiscalizate. Pe langa acestea, cultele detin monopolul comertului cu obiecte de cult si au activitati economice, cum ar fi cele legate de turismul ecumenic, din care obtin castiguri importante, pe care statul roman ar trebui sa le impoziteze, asa cum procedeaza in cazul castigurilor similare ale firmelor private.

Pentru ca masura sa fie eficienta, serviciile oferite de culte ar trebui sa fie inregistrate corect. Adesea, clericii si personalul auxiliar utilizat de culte nu ofera chitante pentru sumele incasate in urma serviciilor prestate sau ofera chitante doar pentru o parte din suma, banii ajungand astfel in economia subterana. Monitorizarea acestor practici si taxarea acestor venituri ar imbunatati situatia bugetului national.

O alta masura este aceea legata de taxarea imobiliara. Cultele detin un numar mare de cladiri si terenuri, care nu sunt impozitate in vreun fel, fara a se face distinctia intre cladirile destinate oficierii cultului si cele cu alte destinatie, care ar trebui, de drept, impozitate pe aceleasi principii aplicate proprietatilor cu destinatii similare – chioscuri comerciale, pensiuni, locuinte ale personalului. In fapt, nu exista reglementari clare legate de nevoile de practica de cult ale comunitatilor carora li se adreseaza acestea. Cultele achizitioneaza adesea terenuri si construiesc imobile, decizia in acest sens nefiind limitata in vreun fel, desi de multe ori sunt implicate fonduri publice. Asa s-a ajuns ca in ultimii 15 ani, numai pentru cultul ortodox sa se construiasca o biserica la fiecare doua zile, Romania depasind astfel media de o biserica la mia de locuitori: exista peste 18.300 de lacase de cult crestin ortodox inregistrate oficial, dar numai 11.000 de cabinete ale medicilor de familie. O restrictionare a subventiilor si a donatiilor oferite de institutiile publice si companiile de stat, pe baza unor reglementari clare, combinata cu taxarea proprietatilor imobiliare ce depasesc limitele legiferate sau sunt folosite in activitati economice ar duce la normalizarea situatiei si ar contribui la imbunatatirea bugetului national.

Aceleasi reglementari trebuie sa se aplice si necesarului de personal, care, totodata, trebuie sa se supuna unor masuri nediscriminatorii fata de alti salariati bugetari. In timp ce recent s-au facut reduceri importante de personal in administratia de stat si se discuta public despre impozitarea oricaror tipuri de venituri, inclusiv a venitului minim garantat si a ajutorului de somaj, personalul cultelor nu a fost afectat in vreun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale.

Acum, cand ne confruntam cu efectele crizei economice, dramuirea banilor publici destinati cultelor, combinata cu impozitarea corecta a serviciilor oferite de acestea si a proprietatilor detinute, pot aduce fonduri importante la bugetul de stat, atat de necesare pentru iesirea din criza. Data fiind importanta acestor fonduri, solicitam includerea acestor propuneri in dezbaterile publice lansate pe marginea modificarii Codului fiscal.

Cu consideratie,
Atila Nyerges, presedinte
Asociatia Secular-Umanista din Romania

mai 19, 2008

Fanatisme. Cine sunt indraciti

De parcurs cu umorul la purtator http://bisericasecreta.wordpress.com/2008/05/18/cazuri-clare-de-indracire/

august 9, 2007

Noutăţi: Procedura alegerii patriarhului după canoanele bisericii

Permanenţa Administraţiei Patriarhale

Astăzi, 8 august 2007, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Înalt Prea Sfinţitului Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc şedinţa Permanenţei Administraţiei Patriarhale. Pe ordinea de zi s-au aflat pregătirile şedinţei Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor la funcţia de Patriarh, precum şi a şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Calendarul organismelor bisericeşti în vederea desemnării candidaţilor şi alegerii viitorului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române este următorul:
marţi, 11 septembrie a.c., ora 12.00, după Sfânta Liturghie, membrii Sfântului Sinod oficiază slujba de pomenire la 40 de zile de la trecerea în veşnicie a Fericitului întru adormire a Părintelui Patriarh Teoctist;
miercuri, 12 septembrie a.c., ora 10.00, după oficierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum, şedinţa Sfântului Sinod în vederea desemnării candidaţilor în postul vacant de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
miercuri, 12 septembrie a.c., ora 17.00, şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
BIROUL DE PRESĂ ŞI COMUNICAŢII
AL PATRIARHIEI ROMANE
Tehnica alegerii patriarhului după statutul BOR
Art. 130 – a) Patriarhul este ales de către Colegiul Electoral Bisericesc constituit în condiţiile art.129 alin. “b” din prezentul Statut.
b) Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune, cetăţeni români, care s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.
c) De îndată ce scaunul de Patriarh devine vacant, locotenenţa patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută în art. 11 alin. 2 şi 133 alin. 2 din prezentul Statut (1 ) ; în caz de impediment sau refuz, următorului, şi aşa mai departe.
Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop şi de Episcop rezolvă doar treburile curente ale Administraţiei Patriarhale sau eparhiei vacante, fără dreptul de a face modificări în legiuirile şi structurile Bisericii sau de a schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.
d) La 41 de zile de la vacantare va avea loc şedinţa extraordinară a Sfântului Sinod, convocat statutar de Locţiitorul de Patriarh, pentru desemnarea candidaţilor la scaunul patriarhal.
e) În deschiderea şedinţei extraordinare, Locţiitorul de Patriarh îl invită pe Secretarul Sfântului Sinod să facă apelul nominal. Secretarul Sfântului Sinod citeşte art. 129 alin. “a” şi art. 130 alin. “e-n” din prezentul Statut. În continuare, la invitaţia Locţiitorului de Patriarh, Secretarul Sfântului Sinod dă citire listei ierarhilor eparhioţi alcătuită din vreme, în ordinea dipticelui, pentru nomi­naliza­rea celui mai vechi în hirotonie, cum rezultă din Condica Sfântă, începând cu mitropoliţii şi continuând cu arhiepiscopii şi episcopii, în vederea prezidării Şedinţei Sfântului Sinod.
f) În urma constatărilor, Locţiitorul de Patriarh anunţă numele ierarhului care va prelua conducerea şedinţei, invitându-l să o prezideze. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia revine următorului cu cea mai mare vechime în hirotonie în treapta arhierească, în ordinea dipticelui, dacă cel nominalizat nu se numără printre candidaţi.
Prin preluarea preşedinţiei de către un ierarh eparhiot, cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei în ordinea dipticelui, lista candidaţilor eligibili devine definitivă, putându-se deschide procedura desemnării candidaţilor la scaunul patriarhal.
g) Pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru alcătuiesc Biroul.
h) Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi în ordinea dipticelui toţi ierarhii eparhioţi eligibili.
i) La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară.
j) Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă.
k) Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează.
l) Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi.
m) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte.
n) Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.
o) Devine primul candidat desemnat pentru alegerea în slujirea de Patriarh cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, decid sorţii.
Pentru al doilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al doilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează un nou scrutin, la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al doilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate, decid sorţii.
Pentru al treilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinut la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al treilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută se organizează un nou scrutin la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al treilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate decid sorţii.
Preşedintele anunţă rezultatul votării, după care îi predă preşedinţia Locţiitorului de Patriarh.
p) În aceeaşi zi în care a avut loc desemnarea candidaţilor de către Sfântul Sinod, are loc şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la începutul şedinţei câte un curriculum vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.
Convocarea şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc se face o dată cu convocarea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor.
q) Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este deschi-să de Locţiitorul de Patriarh. Secretarul Sfântului Sinod face apelul nominal.
Şedinţa Colegiul Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este prezidată, în ordinea dipticelui, de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească, dacă nu se numără printre candidaţi. În acest scop, Locţiitorul de Patriarh invită pe Secretarul Sfântului Sinod să citească lista ierarhilor eparhioţi, membri ai Sfântului Sinod, în ordinea vechimii hirotoniei în treapta arhierească, aşa cum reiese din Condica Sfântă. Locţiitorul de Patriarh anunţă numelecelui de-semnat şi îl invită pe acesta să preia conducerea şedinţei. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia îi revine următorului, după aceleaşi criterii.
Pe durata şedinţei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui.
r) Preşedintele este asistat, ca bărbaţi de încredere, de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare din cei doi sau trei candidaţi la scaunul patriarhal şi aprobaţi de Colegiu. Secretar de şedinţă este un membru cleric al Colegiu-lui, desemnat de Preşedinte prin consultarea plenului. Aceştia patru sau cinci alcătuiesc Biroul.
s) Procedura votării este cea prevăzută la alin. “h–n” ale prezentului articol, cu adaptările specifice. Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele celor trei candidaţi, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod.
t) Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea absolută. În caz de paritate decid sorţii.
u) Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată celui ce a deschis-o, care o şi închide.
Actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.
Extras din
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Alegerea clerului superior,
publicat în suplimentul din Vestitorul Ortodoxiei (periodic de informare bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Române), nr.379/15 mai 2006.

( 1) Art. 11, alin. 2 – În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfântului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, al Olteniei, al Banatului sau cel mai vechi Arhiepiscop sau Episcop în hirononie.
Art. 133, alin. 2 – În caz de vacanţă a scaunului de Patriarh, devine Patriarh Locotenent de drept unul din Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi, luaţi în ordinea lor prevăzută în art. 11 din prezentul Statut.