Archive for ‘Nasaud’

mai 2, 2008

Activităţi permanente în Casa Şotropa din Năsăud

Centrul de greutate a culturii în oraşul academicienilor este Casa Şotropa, unde se desfăşoară activităţi pe bază de voluntariat ce ridică faima oraşului şi ne menţin frumuseţea spiritului ce încă mai dăinuie.
Sub cupola academicianului Şotropa, cărturarii năsăudeni se adună aici ca la Capşa de odinioară, ca dovadă că Năsăudul e un oraş românesc dintre cele mai româneşti, este o instituţie românească dintre cele mai plenare, deci valoarea inestimabilă istorică şi culturală a Năsăudului nu va apune niciodată, pentru că Năsăudul înseamnă credinţă, iubire, puritate, prietenie, înseamnă şcoală, religie şi cultură.
Toate aceste elemente se menţin, deocamdată, la Năsăud, doar în Casa Şotropa, respectiv la Poşta năsăudeană, unde s-a creat un mediu ambiant, un rol fertil de cultivare a limbii şi culturii naţionale, de formare şi afirmare răspicată a crezului- “Năsăudul, oraş al culturii”.
Poştaşii năsăudeni se dovedesc a fi oameni de cultură, colaborează cu cei pe care-i deservesc, urmărind prin acţiuni culturale promovarea frumuseţii.
La ultima întânire din Casa Şotropa a avut loc o expoziţie de carte organizată de Valer Petrehuş, expoziţia de pictură având ca tematică “Peisaje şi lăcaşuri de închinăciune” a ceferistului talentat Bumbu Nechita din Nepos, cât şi a lucrărilor renumitului pictor naiv Valer Gălan din Leşu – “Aspecte din viaţa satului someşan” şi o părticică din Casa-Muzeu Nechiti din Feldru, “Obiecte casnice din gospodăriile satului ilvean”, urmând o masă rotundă cu tema: “Un zâmbet şi o floare pentru fiecare” cu intervenţiile domnilor: Grigore Marţian, Ioan Mititean, Radu Băieş, Valer Petrehuş, Romulus Berceni şi Floarea Pleş ce au ridicat liniile de forţă ale discuţiilor presărate şi cu vorbe de haz ce intră în ecuaţia sănătăţii.
Ioan MITITEAN

mai 2, 2008

Năsăudenii şi Marea Unire

Cu sprijinul material şi moral al Primăriei năsăudene, profesorul Ioan Seni a scos recent la editura “Napoca-Star” cartea cu tematică istorică “Năsăudenii şi Marea Unire”- volum care se citeşte cu plăcere, nu din obligaţie profesională.
Fondatorul Astrei năsăudene, Ioan Seni este unul dintre adepţii vieţii culturale şi a scrisului frumos, dovedindu-se un cărturar talentat care aduce evenimentele istorice în inimile contemporanilor prin imagini artistice, servindu-se cu competenţă de limba română.
Autorul este un deplin familiarizat cu grănicerii năsăudeni, cu ASTRA, cu istoria locală, remarcându-se printr-un aer tineresc, primăvăratic, păstrându-şi individualitatea.
Caracteristica principală a cărţii este fineţea cu care autorul captează atenţia cititorilor, reuşind să învingă prin stilul său realist, printr-un climat literar grav şi solemn, afişând o mare bucurie a scrie, ceea ce l-a adus azi în prim-planul atenţiei noastre.
Ioan Seni demonstrează că realitatea istorică nu se epuizează niciodată ca sursă de inspiraţie.
Universitarul clujean Ieronim Marţian, originar de peste Muncelul Năsăudului, coleg de şcoală cu Seni, a semnat prefaţa cărţii.

Ioan MITITEAN

decembrie 3, 2007

Comemorare la Năsăud a ademicianului Iulian Marţian

Primăria oraşului Năsăud în colaborare cu Despărţământul Năsăud al Astrei, Societatea Culturală “Virtus Romana Rediviva” din Cluj-Napoca, Muzeul Năsăudean şi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale a organizat recent un simpozion dedicat academicianului Iulian Marţian, cu prilejul comemorării a 140 de ani de la naştere şi 70 de ani de la moarte. S-au comemorat şi 70 de ani de la înfiinţarea subdirecţiei Arhivelor Statului Năsăud.
Moderatorul acţiunii a fost academicianul Dumitru Protase care a rostit textul de deschidere şi a dat cuvântul cărturarilor din Cluj- Ieronim Marţian, Teodor Tanco, Vasile Tutula, celor din Bistriţa- Adrian Onofrei, Cornelia Vlaşin, precum şi celor locali- Grigore Marţian, Gheorghe Pleş, Ioan Seni, Ioan Lăpuşneanu, Traian Pavelea şi Lucian Vaida.
Prin acest simpozion s-a reuşit încadrarea academicianul năsăudean în epocă, stabilind rolul lui în ascensiunea evenimentelor istoriei locale.
În continuare, descendenţii familiei academicianului şi-au lansat cărţile apărute.
Ioan MITITEAN
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)

decembrie 3, 2007

La Năsăud, cu cutia milei pentru deputatul Ioan Oltean

Recent la sediul partidului din oraşul Năsăud, şi-au dat întâlnire în faţa reprezentanţilor presei locale staful judeţean şi local al partidului compus din Ioan Aurel Rus, lider judeţean, Constantin Pamfiloiu, Maria Ulecan, Mihai Belei şi Viorel Cotuţiu, ce au fost intâmpinaţi de biroul local în frunte cu preşedintele ing. Ştefan Rebreanu.
Discuţiile purtate şi răspunsurile la întrebările puse de reprezentanţii presei locale, Olga Lucuţa, Radu Sârb şi Ioan Mititean au fost o dovadă că partidul România Mare se manifestă ca un partid cu o personalitate sporită.
Din expozeul parlamentarului bistriţean Ioan Rus s-au desprins câteva iniţiative evidente, care vor contura construcţia politică a partidului exprimată prin dorinţa de unitate şi înţelegere a ţării.
Dă exemple de cetăţeni care au fost primiţi în audienţă din zona Năsăudului, printre care Sorin Cârcu, nemulţumit de Colegiul Medicilor, care nu a dat până în prezent nici un verdict în cazul fetiţei sale Cristina, ce în data de 17 noiembrie a împlinit un an de comă profundă din cauza unei injecţii primite în cadrul spitalului năsăudean. Cristina încearcă din nou să întrebe cadrele medicale:”Ce injecţie mi-aţi dat, de viaţa mi-aţi luat?”
Rus a formulat critici preşedintelui ţării, care încalcă în mod vădit legea, neglijând parlamentul ca legiuitor de drept şi propune un nou slogan ca şi clic publicitar:” Se-ntorc vapoarele”
A circulat din mână-n mână o cutie, cutia milei, din dorinţa de a ajuta pe parlamentarul Ioan Oltean spre a-şi achita chiria la Bucureşti, fiind cotat în derâdere ca un om nevoiaş, cu posibilităţi materiale reduse.
Am depus şi eu un leu pentru parlamentarul meu.
Ioan MITITEAN
(Text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, dej şi Gherla)

octombrie 8, 2007

Un năsăudean demn de Cartea Recordurilor

Năsăudeanul Gheorghe Traian Dascăl este demn de toată admiraţia pentru faptele sale, însumând atâtea şi atâtea împliniri pe parcursul ultimului deceniu, cu preocupări febrile de-aşi finaliza multe alte proiecte.
Cele 26 de monumente amplasate pe soclu din veniturile proprii în localităţile: Năsăud, Beclean, Dej, Chiuieşti, Cristeştii Ciceului, Leşu, Maieru, Anieş, Zagra, Poiana Ilvei, Nuşeni, constituie o garanţie a încununării de noi pagini în istoria locală pe care o completează cu migala şi tenacitatea unui ardelean autentic.
Intelectualul năsăudean a făcut multe vizite la monumente şi locuri istorice din ţară şi din afara graniţelor, definitivându-şi investigaţiile cercetărilor sale privind istoria neamului românesc. Între timp a participat la diferite congrese, simpozioane internaţionale, atât în specialitatea sa, medicina dentară, cât şi pe teme de istorie, literatură, cultură şi civilizaţie românească.
Face dese popasuri în biblioteci şi arhive, s-a împrietenit cu specialişti, istorici, sculptori, oameni de artă, de unde adună informaţii ce îi întregesc documentarea.
Din această perspectivă, putem spune că Gheorghe Traian Dascăl se înscrie pe linia unor direcţii ştiinţifice trasate de înaintaşi ilustrii, ducând mai departe preocupările acestora pentru temele majore ale istoriei şi culturii, privite în context european şi universal.
Calităţile sale de bun organizator a atâtor manifestări culturale de mare amploare, ce l-au perfecţionat ca bun orator, sunt unanim recunoscute şi-l investesc cu titlul de cetăţean de onoare a localităţilor în care este vădită contribuţia sa.
Comuna Maieru, prin primarul Vasile Borş, un om al faptelor cu reale calităţi manageriale, i-a înmânat nu demult această diplomă, odată cu dezvelirea şi sfiinţirea Lupei Capitolina, amplasată în parcul din centrul comunei alături de bustul distinsului poet Iustin Ilieşiu, ridicat de acelaşi donator în luna noiembrie 2006.
Grlui Dascălu, Lupa Capitolina şi-a făcut loc în cinci localităţi, şi anume: Cristeştii Ciceului, Dej, Năsăud, Leşu şi Maieru.
Au stat de strajă la monumentul ridicat la Maieru academicienii Protase şi Colan, universitarii Ioan Radu Bălan, scriitorii Cornel Cotuţiu şi Ştefan Mihuţ, o delegaţie de astrişti din Dej în frunte cu ec. Radu Gavrilă, de pe valea Ilvelor-prof. Pavel Berengea, de la Rebrişoara-Leon Catarig şi un grup numeros de năsăudeni, buni colaboratori şi prieteni ai lui Dascălu- Ioan Seni, preşedintele Astrei Năsăud, vicepreşedinţii Ioan Mititean şi Valer Petrehuş, reprezentanţi ai cercurilor astriste- Lucreţia Mititean, Livia Găvrilaş, Vasile Moţ, Ilie Filip, Emil Nistor, consilierul judeţean Ioan Magdea, consilierii locali Claudia Talpoş şi Vasile Berci, parlamentarul Ioan Oltean, reprezentanţii cotidienelor judeţene Olga Lucuţa, Radu Sârb, cât şi mulţi măiereni, în frunte cu păstorii spirituali Coman şi Lăpuşte şi un preot invitat din judeţul Călăraşi, Gheorghe Marcel, un prieten al măierenilor. ce slujeşte în comuna Independenţa.
Ioan MITITEAN
(text publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)

iulie 3, 2007

O bilă neagră pentru Poşta Română


În data de 21 martie 2007, am expediat un plic la Cluj-Napoca cu adresa clară- Piaţa Mihai Viteazul nr. 35-36, pentru Editura “Napoca- Star”.
Plicul a fost depus la poşta năsăudeană, timbrat conform preţurilor actuale, după cum a indicat cântarul, şi a fost preluat de salariata Frăguţa Sângeorzan. Dar de atunci nu a ajuns la destinaţie.
Ce să credem despre Poşta Română? Cu ce mijloace de transport se duce corespondenţa la Cluj?
Dacă transportul se face cu căruţa, plicul ar fi putut să cadă pe traseu, din pricina unor hopuri pe un drum în lucru, sau poate calul s-a speriat şi a luat-o pe arătură. Dacă transportul se face cu camionul, plicul ar fi putut să fie luat de vânt. Dacă se transportă cu trenul, poate s-a strecurat plicul printre roţi şi zace acum undeva între şine. Sau poate poştaşul ce deserveşte piaţa Mihai Viteazul din Cluj a fost în concediu, sau a avut zi liberă, iar înlocuitorul său a dus plicul în altă piaţă în necunoştinţă de cauză, sau tolba poştaşului a depăşit cu câteva grame norma prevazută şi a echilibrat-o înlăturând chiar plicul meu. Plicul, format mare, de mărimea unui dosar, poate nu a încăput în cutia poştală şi a fost lăsat pe undeva pe trotuar, lângă poarta destinatarului.
De fapt, nu e de mirare, că lângă poartă, în stradă a fost lăsat şi un om bolnav chiar de către ambulanţa ce trebui să-i acorde primul ajutor. Aşa că plicul nu e om, deci avem o oarecare toleranţă, chiar dacă conţinea munca unui om pe timp de o săptămână, materialele pentru tipografie privitoare la etică, comportamente morale şi un nou stil de muncă.
Ioan MITITEAN
(publicat în Realitatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla)