Guvernantii merita linsati?

Avem de-a face cu un guvern care condamna efectiv la moarte pensionarii cu venituri mici. Si nu este deloc o afirmatie fara temei. Cu 3-4-5 milioane de lei vechi, atata au multi, din care o sa se mai taie o halca, cum o sa-si poata cumpara batranii medicamentele? O sa renunte la paine sau la medicamente. Un regim care nu respecta batranii merita pe langa dispret si altceva. Daca avem de-a face cu nistre criminali, sa stam cu mainile in san, sa nu ne aparam? De fapt, aparam vietile parintilor. Ar fi o dovada de prostie crasa. Ce-i de facut, deci?

Dementul Traian Ungureanu

Traian Ungureanu a scris pe blogul său un text care arată că este pur şi simplu dement:

„Nu e timp de plîns! E clipa revoltei! Au ars a doua oară morţii Timişoarei. Banda lui Geoană, Antonescu şi Johannis a intrat în Timişoara, prin trădarea primarului Ciuhandu, trădătorul neuitatului Corneliu Coposu. Au dansat pe sîngele care a scăldat Piaţa Oprei!

De ajuns! Pînă aici! Lăcomia nefericiţilor care vor să înghită România a îndrăznit, astăzi, să se atingă de Timişoara. Astăzi, de 1 decembrie, ziua naţională a României!

Dragii mei prieteni, aţi văzut ce ne aşteaptă sub Geoană!

Protestaţi! Oricum şi oriunde! Pe stradă, pe net, între prieteni şi mai ales PRIN VOT, PE 6 D#ECEMBRIE!

Gloria Timişoarei nu se va stinge niciodată!”

Când te gândeşti că omul este în Parlamentul European…

Nu pot sa nu fiu de acord cu Tariceanu

E calda, de pe blogul lui Tariceanu:

“Conferinţa de presă de acum câteva ore a premierului Emil Boc este o nouă confirmare a faptului că România nu este guvernată.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi, este actul 3 din piesa de teatru: „Bomba fumigenă”. Actul 1 a fost demisia lui Gabriel Oprea, actul 2 – dezbaterea privind modificarea Constituţiei, actul 3 – războiul declarat pensionarilor. Emil Boc ne-a spus astăzi că va lupta împotriva „nesimţiţilor” cu pensii mari. Pentru politicienii din PD-L şi PSD, nu contează că actorilor, medicilor sau profesorilor cu experienţă le este interzis un drept fundamental: dreptul la muncă. Românii trebuie să vadă că politicienii de la putere luptă pentru binele naţiunii şi împotriva duşmanului de clasă. Sună cunoscut? Pentru Emil Boc, duşmanul de clasă este pensionarul „nesimţit” (termen folosit de premier). Din cauza lui economia merge prost şi din cauza lui nu sunt bani.
De ce această piesă de teatru? De ce politicienii de la putere vin cu astfel de diversiuni, în loc să guverneze?.
Răspunsul este unul simplu: guvernul PSD- PD-L nu poate, nu ştie cum şi nu are soluţii.
Politicienii de la PSD şi PD-L văd că promisiunile pe care le-au făcut în campanie nu au nici o acoperire economică. Îşi dau seama că România are nevoie de un plan economic cu măsuri pentru a păstra locurile de muncă ale românilor. Un plan pe care nu îl au şi pe care nu ştiu să îl alcătuiască. De aceea, tot amână să anunţe bugetul. De aceea, când muncitorii de la uzinele Dacia cer soluţii guvernului şi preşedintelui, Traian Băsescu organizează o dezbatere privind modificarea Constituţiei. Şi de aceea, în loc să recunoască că a greşit, Emil Boc continuă să susţină că pensionarii nu au dreptul de a munci.
Este folosit orice subiect care poate să întreţină iluzia că ceva se întâmplă în rândul politicienilor de la putere şi care poate distrage atenţia de la problemele economice presante.”

Cuplu homo

Ca o căsătorie între poponari- guvernul Boc, cu amorul dintre PSD şi PD-L. Cine interpretează rolul femeii?

Adagio de pe blogul lui Tariceanu: „România este în derivă, pentru că nu este guvernată. România nu este guvernată pentru că politicienii din PD-L şi PSD sunt mai preocupaţi să găsească modalităţi prin care se pot faulta, decât să găsească răspunsuri la criza economică mondială. Ne reîntoarcem la zilele FSN de la începutul anilor ’90. S-au schimbat câteva feţe, dar metodele au rămas aceleaşi.”

Demisie in PD-L

Ziaristul Petru Clej mi-a semnalat un articol interesant al lui Daniel Uncu, aparut in saptamanalul „Acum” http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php. Merita lecturat:

Dreapta nevrednică sau de ce demisionez din PD-L , de Daniel UNCU

Nu cred ca romanii trebuie doar guvernati! Cred cu tarie ca romanii trebuie, mai intai, respectati! Caci, a guverna fara a respecta pe cei care te-au pus in postura de a accesa privilegiul guvernarii nu face decat sa maimutareasca grotesc actul guvernarii in esenta sa. De aceea, argumentul conforma caruia PDL a trebuit (?) sa accepte compromisul formarii unui guvern de coalitie cu PSD este esentialmente o palma rasunatoare pe obrazul alegatorului de dreapta.
Nu ma voi referi aici la angoasele existentiale ale stangii pesediste si cu atat mai putin la vreo crispare morala (?) a partidului lui Ion Iliescu, in contextual coalitiei guvernamentale cu PDL. In treacat fie spus, PSD – printre enorm de multe alte pacate – nu si-a asumat nici pana acum absolut nimic din atrocitatile mineriadelor si cu atat mai putin din vina iliesciana legata de evenimentele din decembrie ‘89. Si, nici electoratul sau nu da semne ca ar exersa vrea criza moral-istorica in acest sens. De aceea, orice incursiune analitica referitoare la PSD se loveste iremediabil de zidul imoralitatii politice a partidului iliescian devenind, pe cale de consecinta, o incercare lipsita de sens. Este ca si cum as incerca sa descopar valentele etice si morale ale vietii de filantrop a sefului Cartelului de la Medellin…
Despre PD-L, insa, si despre modul in care a gestionat relatia cu electoratul de centru – dreapta, pe de o parte si a aruncat in derizoriu exceptionalul proiect al coagularii fortelor de centru – dreapta, pe de alta parte, ma simt nevoit sa discut. Mai ales acum, cand Democrat-Liberalii au purces la o guvernare lipsita de temeiuri alaturi de PSD.
In acest context, cred ca proiectul national al coagularii Dreptei a pierdut indubitabil! A pierdut din credibilitate, a pierdut din puterea de seductie. Sa vorbesti despre necesitatea Dreptei, despre repere morale, in sens burkenian, despre fundamentele unei economii liberale sau despre necesitatea unei societati liberale, atunci cand te balacesti in baltoaca suficientei politicianiste alaturi de PSD, mi se pare prea mult chiar si pentru greu incercatul electorat roman.
Absenta principiilor etice
Ma intreb, ca om de dreapta, daca as putea sa ii mai dau dreptate, inca o data, lui Valeriu Stoica atunci cand afirma ca prefera sa piarda pe termen scurt si sa castige pe termen lung, decat sa castige pe termen scurt si sa piarda viitorul…!?
O intrebare legitima, daca stau sa observ ca devine plauzibil ca electorii de dreapta sa fi identificat, iata, incapacitatea Dreptei de a fi autentica, efectele nefaste ale unei asemenea identificari fiind usor de anticipat pe termen scurt, mediu si lung (exemplul CDR ramane emblematic in acest sens). Cu un PNL care a flirtat cu nerusinare cu PSD si un PDL care a demarat un veritabil concubinaj cu acelasi PSD, nu cred ca mai are cineva nevoie de dovezi care sa confirme – inca o data! – ca Dreapta romaneasca este, deocamdata, incapabila sa isi asume destinul guvernarii Romaniei.
Ce mai poate demonstra, asadar, PD-L din perspectiva Dreptei, dupa o guvernare alaturi de PSD…!? Mai nimic…! Sau, exact cam cat mai poate demonstra PNL… Neexistand, in opinia mea, principii etice si nici valori morale care sa cautioneze o atare cardasie imunda, temerile mele referitoare la sansele relansarii Proiectului Dreptei Unite, raman uriase. Mai mult, luand in considerare ca alaturarea „PDL-PSD” este indetificabila ca o tarzie refacere a FSN, sansele democrat-liberalilor de a se confrunta cu o profunda criza de identitate sunt cat se poate de reale. In treacat fie spus, ar fi interesant de aflat pana cand si daca liberalii lui Valeriu Stoica si Theodor Stolojan vor accepta actuala stare de lucruri, avand in vedere fie si numai afrontul moral si, de aceea, meritoriu al lui Stolojan in problema preluarii, (in conditii impuse!), a unui guvern PDL-PSD…
Cert ramane, insa, un lucru. Cert si trist. Nici National-Liberalii si nici Democrat-Liberalii nu vor mai putea vreodata sa isi asume – credibil si cu efecte electorale pe masura – fie si numai tentatia gandului ca Dreapta ar mai putea sa se autentifice prin antiteza cu Stanga. Dreapta politica, susceptibila a scoate Romania din zodia nefasta a Stangii, a devenit mai degraba o promisiune abolita decat un orizont de asteptare.
Caci, parafrazandu-l pe Brzezinski, Dreapta nu mai este decat un bibelou prafuit caruia ii cerem niste servicii, lasand-o in confuzia unei interminabile agonii.
Daniel Uncu este de profesie jurnalist, cu o vastă experienţă în mass-media românească, la România liberă, Curentul, Cotidianul, Ziua, Pro TV, Antena 1, Europa FM , Radio Romania, Național TV, etc.
Activitate politică:
• Membru al Partidului Liberal Democrat din decembrie 2006;
• Implicat activ in constructia institutionala a partidului (membru al echipelor de
• Redactare a Programului si Statutului PLD);
• Membru al Biroului Executiv al Organizatiei PLD sector 2, Vicepresedinte pentru dezvoltarea si constructia partidului la nivelul Organizatiei PLD sector 2
• Secretar al Biroului de Coordonare a Consiliului Reprezentantilor Nationali al PLD
• Presedinte al Comisiei de Strategie Politica a PLD
• Candidat la alegerile europarlamentare 2007
• Membru al Partidului Democrat-Liberal de la infiintare
• Membru al Comisiei speciale de redactare a Programului Politic al PD-L
• Secretar Executiv al PD-L sector 2, Bucuresti
• Demisionat din PD-L, ianuarie 2009

Nu conteaza c-o ai mica!

O prima ruptura in dragostea dintre PD-L si PSD

S-a petrecut azi în municipiul Dej. La şedinţa Consiliului Local, unde patru consilieri locali PD-L, trei de la PNL, unu de la UDMR şi doi de la PNG au votat schimbarea din funcţie a viceprimarului Claudiu Chira, de la PIN, care a fost şi este susţinut de PSD. “Afacerea” nu era trecută pe ordinea de zi a şedinţei.
Au optat pentru demitere 10 consilieri, deşi Chira susţine că era nevoie de 11 voturi ca acţiunea să fie legală. Apoi, cu încă un vot de la un consilier UDMR (acesta s-a abţinut la votarea demiterii lui Chira!) s-a decis numirea în funcţia de viceprimar a lui Vancsa Aron Pal, de la UDMR.
Se anunţă scandal la Primăria Dej. Claudiu Chira organizează mâine o conferinţă de presă.


UPDATE 19 decembrie

Ungur ales de români

Primarul nou numit, Vancsa Pal, ne-a declarat în exclusivitate:
“Consider că este în regulă, că s-a respectat legalitatea. S-a ales un viceprimar ungur de către români, ceea ce dovedeşte că suntem şi rămânem europeni”.

“Am deranjat prin intransigenţă”

La conferinţa de presă organizată de Claudiu Chira la ora 11, el a subliniat că schimbarea sa, pe care o consideră ilegală şi este hotărât s-o combată prin toate mijloacele legale, se datorează poziţiei sale. “Am deranjat prin intransigenţa faţă de ceea ce se întâmpla în Primărie, unde pe timpul fostei administraţii se dădeau stimulente lunare, pe lângă salarii, anumitor persoane, de circa 500 de milioane de lei vechi pe lună”, spune Chira. În opinia aceluiaşi, povestea i se trage probabil şi de la refuzul de-a achita 60 de miliarde de lei vechi unor firme pentru lucrări efectuate, dar nefacturate, pentru care nu existau situaţii de lucrări cum cer legile. Chira ne-a dezvăluit că unul dintre consilierii locali care au votat împotriva sa, Traian Mureşan, de la PNG, i-a pretins să-i dea prin încredinţare directă repararea unui pod din Viile Dejului, dar l-a refuzat. Mai zice despre Mureşan că este preşedintele consiliului de administraţie al unei societăţi ce a semnat un contract cu Primăria, care contravine Legii 61/2003. Din cauza ultimului amănunt amintit, Chira este decis să ceară încetarea mandatului de consilier local al lui Mureşan.

“Un om corect”

Primarul Dejului, Costan Morar, de la PSD, îl susţine 100% pe Chira: “Singura motivaţie a hotărârii consilierilor este una politică. Viceprimarul Chira este un om corect, care a pus suflet în ceea ce am convenit să facem împreună. Şi-a achitat întotdeauna atribuţiile de serviciu. Mă surprinde că alianţa dintre PD-L şi PSD nu se simte şi la nivel local”.

Mingea este la prefect

Secretarul municipiului consideră ilegală hotărârea de schimbare a lui Chira şi n-a contrasemnat-o. În câteva zile, prefectul de Cluj, Călin Platon, trebuie să hotărască dacă întâmplările de la Dej sunt în conformitate cu legislaţia sau paralele cu ea.

Gabriel Liiceanu si "pula" ipocrita

Un text interesant, lângă care nu ştiu dacă e de râs sau de întristare http://www.catavencu.ro/liiceanu_are_o_problema_cu_pula-5079.html . Decideţi voi.

Stai sa te bat, ca sa nu ma cuplez cu vecina!

Ai una bucată nevastă. Ajungi des beat acasă, o căpăceşti până vânătăile o acoperă de la faţă până la glezne. Ea, disperată cheamă poliţia, într-o zi. Nu mai are cum să rabde. Te părăseşte. Tu te dai cu vecina. Despre care ştiai că este curvă şi hoaţă. Prietenilor le spui că soţia este de vină. N-a vrut să te mai iubească şi pace.
Nevasta-i PNL şi insul PD-L. Şi Mircea Mihăieş descoperă păcatele la femeie http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/832394/SENATUL-EVZ-Liberalii-se-cazeaza-la-Hotel-Abis/ . Greţos.

TRU, Patapievici& Comp sau cum e sa ai gura plina

Un tip cu care aş merge până în pânzele albe scrie:
„Una e să te angajezi intelectual, alta e să te angajezi undeva, pur şi simplu… Aşa că o ultimă rugăminte pentru TRU, Patapievici& Comp.: dacă vă simţiţi obligaţi să înghiţiţi o broască râioasă, faceţi-o critic, nu-mi spuneţi că e de fapt un soi de savarină cu look raţional.” Restul http://cotidianul.ro/intelectuali_directiva_noua_patriciu_si_criza-67374.html. Felicitări, Costi Rogozanu!

Au luat teapa

L-au sustinut pe genialul carmaci Basescu, intr-o scrisoare deschisa redactata anul trecut, in lupta cu PSD si structurile fostei Securitati:

Sorin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Dragoş Paul Aligica, Ştefan Andreescu, Vasile Astărăsfoaie, Adriana Babeţi, Hannelore Baier, Alexandru Beldiman, Magdalena Boiangiu, Lidia Gheorghiu Bradley, Corin Braga, Alexandru Călinescu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocârlie, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Aurelian Crăiuţu, Dorin Dobrîncu, Vasile Docea, Sabina Fati, Iulian Fruntaşu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Armand Gosu, Stere Gulea, Sorin Ilieşiu, Alexandru Lăzescu, Gabriel Liiceanu, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Mihail Neamţu, Virgil Nemoianu, Vlad Niculescu, Andrei Oişteanu, Dumitru Oprea, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Şerban Papacostea, Horia Roman-Patapievici, Horaţiu Pepine, Dan Perjovschi, Lucian Petrescu, Ileana Pintilie, Andrei Pippidi, Valentina Pop, Tania Radu, Victor Rebengiuc, Lavinia Stan, Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu, Gelu Trandafir, Florin Turcanu, Traian Ungureanu, Daniel Vighi, Sever Voinescu, Smaranda Vultur, Şerban Rădulescu-Zoner, Alexandru Zub.

Ce cosmaruri pot avea bietii…

Scrisoare deschisa. Apel pentru alianta postelectorala a PNL cu PD-L adresata liderilor liberali

Catre D-l Calin Popescu Tariceanu,

Presedintele Partidului National Liberal

Prezenta scrisoare este transmisa prin intermediul domnilor Marius Oprea si Stejarel Olaru,

consilieri ai d-lui Calin Popescu Tariceanu – Presedintele Partidului National Liberal

Stimate Domnule Calin Popescu Tariceanu, Presedintele Partidului National Liberal

In memoria sutelor de mii de membri PNL care au fost victime ale crimelor comunismului, va cerem sa nu descalificati Partidul National Liberal punandu-l la remorca succesorilor partidului comunist (PSD+PC), responsabil al unui regim ilegitim si criminal condamnat prin: Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Actul condamnarii regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal de catre Presedintele Romaniei, in baza Raportului final, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei (decembrie 2006), Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.

In numele idealurilor Partidului National Liberal, va cerem sa nu blocati – prin pretentii deliberat exagerate – sansa unei guvernari de dreapta, respectiv sansa decomunizarii Romaniei.

Avand in vedere ca PD-L si PNL se declara partide de dreapta, de orientare liberala,
consideram fireasca si obligatorie alianta postelectorala a acestora in vederea formarii unei majoritati parlamentare de dreapta si a unei guvernari de dreapta.

Pe de alta parte, PD-L si PNL au format in 2004 Alianta Dreptate si Adevar care a condus majoritatea parlamentara si care a format guvernul acum patru ani. Alianta Dreptate si Adevar a ramas datoare electoratului fata de promisiunile facute si refacute in recenta campanie electorala. Acum, in 2008, aproape doua treimi din electorat a votat din nou dreapta (incluzand si UDMR).

Consideram ca o majoritate parlamentara de “stanga-dreapta” si o guvernare de “stanga-dreapta” ar insemna un non-sens, un act politic derizoriu, ilogic si imoral, o tradare condamnabila posibila doar in numele unor interese oligarhice transpartinice si transdoctrinare.

Domnule presedintele al PNL, o alianta postelectorala a PNL cu partidele succesoare ale PCR (PSD+PC) ar reprezenta o sfidare extrem de grava a vointei cetatenilor Romaniei exprimata clar la 30 noiembrie.

Subliniem ca reformarea societatii romanesti este posibila numai prin decomunizarea reala si totala. Aceasta e posibila numai printr-o guvernare de dreapta sustinuta de o majoritate parlamentara de dreapta. Sansa de astazi a poporului roman este ca aproape doua treimi din Parlament sunt ale dreptei. O situatie atat de favorabila dreptei nu a mai existat in Romania postcomunista. Partidele de dreapta, PNL, PD-L si UDMR, trebuie sa dea dovada de responsabilitate, moralitate si patriotism.

Reamintim ca poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica – Securitatea.

Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un masacru urias – peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti – vinovatii nefiind judecati pana in prezent. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste, precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Succesorii PCR s-au facut vinovati de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, acum, cand aproape doua treimi din Parlament sunt reprezentate de partide de dreapta, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.

Romania are nevoie ca de aer de reconstructia dreptei. Partidul National Liberal nu are voie sa blocheze aceasta sansa istorica.

O decizie de o asemenea importanta pentru viitorul societatii romanesti, precum alianta postelectorala a PNL, ar trebui luata in mod democratic, de un congres extraordinar sau de un substitut al acestuia. Evident, nu e posibila organizarea unui congres peste noapte, dar consideram ca alianta postelectorala a PNL trebuie decisa de vointa tuturor membrilor conducerii centrale si teritoriale a Partidul National Liberal, care poate fi exprimata, cat mai curand posibil, prin e-mail sau prin fax.

6 Decembrie 2008

Cu incredere,
Sorin Iliesiu

– membru al Partidului National Liberal (iunie 2001– oct. 2008), vicepresedinte al Aliantei Civice,
autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului

Sa-ti fie mila?

Pavel Lucescu il parodiază pe Traian Ungureanu:

„Cand istoria da rateuri si se-mpiedica in ceata optiunilor fara directie, ideologiile trebuie sa taca. E randul politicianului responsabil si al compromisului viril. PD-L si PSD trebuie sa guverneze impreuna. Nu pentru ca Traian Basescu nu are de ales, ci pentru ca de la inaltimea unui sef de stat nu exista optiuni, ci imperative. Cand petroliberalii stau cracanati intre orgoliul minor al unui premier de trista amintire si nevoia de a sterge urmele unei guvernari penale, imperativul e o fratie a caracterelor ferme si ele nu lipsesc in PSD, macar in aceeasi masura in care prisosesc in PD-L. N-am zis caractere morale. Pentru ca nu despre bine si rau e vorba ci despre ceva mai mult. Mai mult, pentru ca mai inalt. Iliescu, Nastase, Hrebenciuc? Ce inseamna trei nume, cand ceea ce ameninta buzunarul romanului in anul de gratie prezidentiala si de dizgratie liberala e o inflatie cu 3 cifre?! Intre 2004 si 2008, PNL a adus Romania la un pas de dizolvare, pregatind-o pentru cazarea exclusiva a oligarhiei. Uneltele si ideile de atunci sunt argumentele salvationismului recitat astazi: rolul masculin al statului, compasiunea justitiara pentru nevoiasi si revenirea la echilibru si datini omenoase. PD-L si PSD sunt condamnate la gloria unui efort comun. Doar o coalitie ampla intre cele doua partide ne poate readuce la dimensiuni umane si marime naturala. Si nici macar nu e vorba de PD-L sau PSD. E vorba de Romania. Sa n-o dezamagim!” (Via Lilick)

Lingăii au o soartă tristă. Nici colegii nu-i înghit. Decât prăpădindu-se de râs.

Prostituata moralista

Guristul Cristian Patrasconiu de la “Cotidianul” vorbeste de posibilele aliante ca PD-L sa acceada la guvernare. Le numeste “a doua solutie imorala”. Nu dau link, cine este interesat gaseste postarea.
In inteligenta sa, nu-si pune deloc problema ca PD-L sa ramana in opozitie, daca tot clameaza ca doar ea este imaculata, restul fiind zoiosi moral.

Romania regulata de sondaje

Între ceea ce au sustinut institutele de sondare a opiniei publice la terminarea votării şi ce a rezultat la numararea voturilor pana in prezent e o discrepanta fantastica. E numai din nepricepere?

82.77.189.98

Acesta este IP-ul de unde a pornit intoxicarea cu guvernul PSD-PD-l, cu Prosti premier.
Date suplimentare- netname: RO-RDS-Constanta
descr: Romania Data Systems
descr: Constanta branch
country: RO
Se aude…?

Site-urile circula pe net ca si masinile pe Calea Victoriei!

Un tip care candidează în America mi-a trimis un mesaj, doar-doar voi trage o fugă peste Ocean, pe după casă, of course, să-l votez cu limba scoasă:

“Precizare cu privire la mesajele si site-urile care circula pe internet

Ca urmare a unor mesaje transmise in ultimele zile, precum si a mai multor informatii si site-uri care circula pe internet, eu, Mircea Lubanovici, candidat PD-L la Camera Deputatilor pe colegiul 3, circumscriptia 43, fac urmatoarea precizare:”… şi continuă cu un bla-bla care mă entuziasmează ca şi creşterea melcilor.

O să-l votez fără îndoială dacă-mi spune cine dirijează “site-urile care circulă pe internet”.

Anti PD-L. E cam mult, totusi…

# Altceva, de altă factură https://alexandrupetria.wordpress.com/2008/11/25/i/

"Ei cu ei, noi cu voi". In cimitir

Panoul a fost amplasat in cimitirul din satul Deus, judetul Cluj. Sursa- Informatia de Cluj. Foto- Dragos Ludusan.

Cine candideaza pentru America si Australia

Jurnalistul Mircea Dăbâcan a realizat o interesantă panoramare a candidaţilor pentru Parlament din zonele amintite. Textul merită citit http://mirceadabacan.wordpress.com/2008/11/19/dintre-ce-candidati-au-de-ales-romanii-din-america-si-australia-pentru-camera-deputatilor/

Inca un sondaj de opinie pe care nu dau doi bani

L-am obţinut via Iosif Buble.

Basescu: si premier, si presedinte?

Scenariile cu desemnarea premierului de după alegeri au pus pe jar media, dar şi blogosfera. Se rostesc şiruri de nume. Se analizează şi răs-analizează ce se poate întâmpla. N-am întâlnit nicăieri menţionată o posibilitate- dacă Băsescu devine şi premier? Nu m-am uitat chiţibuşar în Constituţie, însă la câte hibe are textul, nu m-ar mira ca autorii să nu fi luat în calcul o asemenea situaţie: şi preşedinte, şi premier.

UPDATE. Treaba cade. Am scăpat de-un coşmar ipotetic. Din Constituţie:

„Articolul 84

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”

Armaghedonul din noiembrie 2008

Un text care merită citit:

Campanie cu steampunk. Ai noștri aburiști și suflul violent al nebuniei

Nu există dubii că, în acest început de noiembrie, scena politică românească e dominată de un steampunk politic demențial (un aburism politic terorist-mafiot fără precedent) ce are efectele cele mai surprinzătoare , dacă nu chiar devastatoare, și asupra prezentului și asupra viitorului României. Vorbele Hannei Arendt dedicate răului politic, ca boală de malnutriție ce însoțește un stadiu de imaturitate civilizațională, sunt mai actuale ca oricând: „Niciodată viitorul nu a fost mai imprevizibil, niciodată nu am depins cu toții într-o atât de mare măsură de forțe politice care par însuflețite de suflul violent al nebuniei”. Au trecut, altădată, pe aici, pe teritoriile vechi românești, romanii, tătarii, nomazii de toate culorile, cumanii, turcii, rușii, bolșevicii, dar parcă niciodată nu a fost gustul dezastrului mai mare ca acum, când au trecut ai noștri peste ai noștri și praful s-a ales, dar încă mai trec ai noștri peste ai noștri, și nu aduc decât ură, confuzie și învrăjbire. Irosire și pierderea șanselor reale, orbire și carierism asasin. Valul politicianist ce face ravagii în partidele românești și pe scena noastră politică, având și efecte importante asupra păturilor profunde ale societății, este un veritabil curent neo-realpolitik. Acesta a amorsat în prezent un veritabil război fratricid care se duce de fapt pentru fondurile europene și pentru privilegii incomensurabile, clientelare. Toate acestea nu pot fi obținute decât prin smulgerea ciolanului din mâinile adversarului politic, chiar dacă adesea gestul acesta devine însăși smulgerea brațului ori a piciorului adversarului, cu tot cu restul corpului său, ori chiar înjunghierea fericită a adversarului politic, în piața publică și în aplauzele massei excitate de alcool și idiotizate de mass-media. Pentru că stilul trendy acum la noi e de killer-kaput adversarul on line prin forță și violență, ceea ce e oarecum diferit de duritatea aceea altfel a campaniilor occidentale sau americane, a democrațiilor consolidate, care se desfășoară pe o durată mai lungă, dar au regie și scenariu de producții alternativ horror and comedy- reality – show, cu rețetă și cu final așteptat.

Impostură la ușa cortului. Partide-bordel și felație parlamentară. Ce naște din old-boys cetățeni înfulecă

Cu ceva ani în urmă, în 1963, Monica Lovinescu afirma că „trăim într-o epocă bolnavă în care imposturile abundă”. Diagnosticul e valabil și acum, ca și altădată, și trebuie să avem curajul să privim cu responsabilitate faptul că, dintre toate imposturile românești care ne împiedică evoluția, impostura politică dublează impostura profesională pe calea ratării efortului de a construi democrație și stat de drept într-o țară dominată de mentalități de vechili și cârpaci. Impostura e ceea ce definește și la ora actuală background-ul pe care are loc viața politică românească la care cască gura indivizii- cetățeni: politicienii își fură unii altora cele câteva idei coerente de care se fac „vinovați”, își fură programele, ideologiile, își împrumută soțiile sau soții pentru câteva zile la partidul vecin, scot amanta gonflabilă și o oferă prin satele pe unde ies la agățat alegători, cărora le spală creierul cu câte un milion de lei devalorizați, doar-doar aceștia nu se vor trezi nici acum din beție, ca să vadă că politicienii de azi sunt tot ăia de ieri, deși modificați genetic, după ce au trecut pe la câteva partide- bordel ca să se formeze în arta felației parlamentare. Din mahalagii și țoape, și grație bănetului furat anterior, au ieșit doamne fudule și pești nesătuli. Din infractori și trepăduși de old-boys-nomenklatură cu trecut extremist, au ajuns prinți de tribună și aristocrați de Cupolă. Din reprezentanți ai oligofreniei mijlocii, și folosindu-se de fondurile europene deturnate sau de bugetul statului, au ajuns doctori pe bandă rulantă (fără studii și articole publicate, fără participări la programe științifice sau manifestări universitar-academice) și președinți pe la diverse agenții și organisme-căpușe , convinși că aceasta înseamnă legitimitate, onorabilitate și valoare, când de fapt este doar o fudulie de menajerie cretinoidă de cleptomani ce legitimează dictatura clientelei politice. Putere și corupție; nesimțire și jecmăneală; hoție și manipulare; tâlhărire la drumul mare a cetățenilor și dizolvarea statului de drept în minciună generalizată; lipsă de respect față de muncă și lipsă de responsabilitate pentru actele care îi legitimează în Cetate; uzurpare și mitomanie politică infinit iresponsabilă. Sfidarea unui popor care a reușit să devină încetul cu încetul, pe fondul aplecării sale către mesianism, doar o populație bâlbâită sau paralizată, care este împinsă la traseism, umilințe și robie de însăși clasa sa politică. Toate acestea definesc un tablou oribil și apocaliptic, în care militanții curajoși pentru drepturile omului și profesioniștii veritabili își dau duhul unul după altul, se răresc și dispar.
Urmarea aici http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/realpolitik-romanesc

Barbatul de stat Tăriceanu

1. În 16 octombrie scriam:
Prin votarea majorării salariilor profesorilor cu 50%, deputaţii s-au dovedit de-un populism împuţit, iresponsabil. Toţi, de-a valma.
Diferenţa dintre un politician oarecare şi un bărbat de stat o percepem în momentele de cumpănă, ultimul acordând întâietate intereselor ţării, chiar dacă ele nu coincid cu interesele imediate ale unui segment consistent din electorat şi sunt nepopulare. Şi ne este dat să trecem prin unul, la un pas de dezastrul inflaţionist.
Prin respingerea promulgării majorării salariilor dascălilor, Băsescu are ocazia să-şi demonstreze valoarea sau mediocritatea. Este bărbat de stat?

2. Mersul evenimentelor este cunoscut. Cum a procedat Băsescu sau Tăriceanu, Ionescu, Popescu şi popa Pripici. Culmea e că Tăriceanu începe să aducă a bărbat de stat. Tot pe temă aici http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/10/va-reusi-tariceanu-sa-se-impuna-ca-om.html

Poate să fie Băsescu bărbat de stat?

Prin votarea majorării salariilor profesorilor cu 50%, deputaţii s-au dovedit de-un populism împuţit, iresponsabil. Toţi, de-a valma.
Diferenţa dintre un politician oarecare şi un bărbat de stat o percepem în momentele de cumpănă, ultimul acordând întâietate intereselor ţării, chiar dacă ele nu coincid cu interesele imediate ale unui segment consistent din electorat şi sunt nepopulare. Şi ne este dat să trecem prin unul, la un pas de dezastrul inflaţionist.
Prin respingerea promulgării majorării salariilor dascălilor, Băsescu are ocazia să-şi demonstreze valoarea sau mediocritatea. Este bărbat de stat?

UPDATE 16 octombrie- Din nou despre un plagiator https://alexandrupetria.wordpress.com/2008/10/16/aurel-podaru-a-mai-plagiat-si-din-altcineva/

Sexgate la Senat

Nu demult, se vorbea de aventura sexuală a doi senatori, care au fost surprinşi in action de femeile de seviciu în clădirea Parlamentului. Ei, surse care ştiu cum stau treburile afirmă că sunt doi politicieni din Ardeal. Bărbatul de la PD-L, femeia- social-democrată. Să fie Lucia Liliana Tomoioagă, senatoare PSD de Alba şi Alexandru Pereş, senator PD-L de Alba? Nu spun nu, nici da.

Cand o sa fim demni?

Vizita lui Băsescu în Italia a demonstrat că autorităţile române, prin atitudinea lor nevertebrată, nu sunt în stare să ne apere de abuzurile la care suntem şi putem fi supuşi în lume.
Demnitatea e un ţel prea îndepărtat.
Mi-e silă că trăiesc într-un asemenea stat care acceptă umilirea propriilor cetăţeni.

Margarina lui Basescu si Securitatea

Marius Oprea este pe punctul de-a publica “Ascensiunea lui Băsescu”, o carte care sigur va face valuri în România. Volumul o să apară la Polirom.
Redau din “Obsevatorul cultural” două fragmente:

Camionul cu margarină

“În 26 mai 2005, care pica atunci într-o joi, după-amiaza de la ora 17, într-o populară emisiune, „România la raport“, realizată de Carol Sebastian la Radio Mix, se afla invitat vicepremierul conservator George Copos. La un moment dat, pe parcursul interviului, domnul Copos a devenit sentimental, povestind cum l-a cunoscut pe preşedintele României, Traian Băsescu, în 1990: „Eu ţin foarte mult la Traian Băsescu. Vă mărturisesc cu toată sinceritatea, îl cunosc din 1990, de cînd începuse şi el cu o fabrică de îngheţată. Îmi amintesc că aduceam împreună un camion de margarină şi îl împărţeam jumătate-jumătate. Traian Băsescu este un om special, este unul dintre marii lideri ai anului. Este un om foarte serios, foarte direct, este un om foarte hotărît“. Au trecut cîţiva ani de la acea emisiune, de atunci lucrurile s-au mai schimbat.”

Colaborator al Securitatii

“Conform unui document care a fost făcut public în circumstanţele unui proces derulat în 2004 şi asupra căruia vom reveni, emis de către Unitatea Militară 01150 (Arhiva) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Traian Băsescu figurează în evidenţele păstrate ca fost colaborator al Direcţiei de contrainformaţii militare (Direcţia a IV-a din cadrul Securităţii), pe vremea cînd era student la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrîn“.
Ce înseamnă, practic, cele de mai sus? „Colaborator“ al Securităţii, spre deosebire de informator, era o persoană care, fără a semna un angajament şi fără a primi în mod obligatoriu un nume conspirativ, furniza de bunăvoie informaţii unui ofiţer al Securităţii. Fără îndoială, la Institutul de Marină era un asemenea „ceist“, cum era numit, prescurtat, ofiţerul de contrainformaţii al unităţii, care monitoriza atent atît cursanţii, cît şi profesorii Institutului, sub aspectul activităţii lor profesionale, dar, mai ales, al celui cu privire la fidelitatea faţă de regim. În genere, marinarii erau atent urmăriţi, datorită contactelor lor implicite cu străinii, contacte asupra cărora regimul comunist din România devenise de-a dreptul paranoic, pe măsură ce Nicolae Ceauşescu lăsa deoparte orice scrupul în întărirea puterii personale şi instaurarea dictaturii. Cu atît mai mult, încă din faza de pregătire, trebuiau controlaţi ofiţerii care aveau să îi comande. A fost sau nu studentul Traian Băsescu de la Institutul de Marină un asemenea colaborator? În orice caz, ca o primă reacţie, Traian Băsescu, liderul de partid şi candidatul la Preşedinţia României, nu şi-a ascuns mai întîi furia faţă de publicarea acestor informaţii despre trecutul său.”

Si-a bagat coada Michiduta in Paradis

A doua încontrare semnificativă pe site-ul Cotidianului este în derulare. TRU a polemizat mai ieri cu Pavel Lucescu, în prezent C. Pătrăşcoiu are treabă cu Ungureanu şi -sacrilegiu!- cu PD-L. Îmi place.

Ceausescu a cazut de spaima Elenei Udrea

Femeia Udrea(prima fotografie) e şi blondă, şi fudulă. Iosif Buble a socotit că la revoluţie avea 16 ani şi a descoperit că a scris pe blogul ei: “Pentru viitor, sa stiti ca la Revolutie eram pe strada, dar nu pentru ca astazi oricine care se poate exprima public, sa isi bata joc de ceilalti.” Cum ies la iveală adevărurile din decembrie ’89.