”Moșierii îl finanțau pe Eminescu să desființeze toate ideile venite dinspre Europa”, spune unul.
Gândire de securilă, care pregătește alți securilă- Iulian Fota, directorul Colegiului Național de Informații.
mai 17, 2018
Sa nu ne jucam cu sesizările penale…
Art. 268, Noul Cod Penal:
„Inducerea în eroare a organelor judiciare
(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară, înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale.”
mai 16, 2018
Am semnat!
Pentru desființarea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) https://www.petitieonline.com/petitie_pentru_desfiintarea_consiliului_national_pentru_combaterea_discriminarii_cncd
aprilie 25, 2018
Democrația încetează după fiecare închidere de campanie electorală
Din perspectivă politică, omul contemporan nu are posibilitatea de-a întreprinde ce poate și ce ar putea, conjugare a libertății și propriului raționament. Posibilitatea de-a face este coloana vertebrală a puterii, deținută de parlamente și guverne.
Desigur, o să se obiecteze că posibilitatea e transferată democratic prin vot, că voința oamenilor este respectată. Numai că fiecare știe realitatea, fără sa aibă nevoie de serviciile unui avocat. De câte ori nu înjurați guvernul sau pe vreun deputat ori senator pentru deciziile luate, care nu vă reprezintă, deși i-ați votat pe respectivii? Și nu-s accidente de parcurs, sunt constante. Controlul alegătorilor asupra deținătorilor puterii de a face este o narațiune covârșitor nerealistă.
Neavând posibilitatea de-a face, omul este cetățean doar cu numele. Discursul actual despre democrație e o ipocrizie de la cap la coadă.
Democrația încetează după fiecare închidere de campanie electorală, după fiecare deposedare de posibilitatea de-a face.
aprilie 23, 2018
Ceva de care să nu aibă parte nimeni
Poate cea mai dramatică reprezentare a inevitabilității morții am trăit-o în 11 septembrie 2001. Turnurile gemene din New York erau în flăcări, se vedeau oameni la geamuri, la înălțimi de speriat, agitând prosoape sau ce au găsit la îndemână, gesturi disperate care chemau ajutorul, iar pompierii și polițiștii nu aveau cum să ajungă la ei. Când au realizat că nu au cum să fie salvați, au avut doar alternativa de-a alege felul cum să moară- să aștepte să fie arși de vii, eventual să se sinucidă ori să sară în gol, devenind un amestec de organe și membre rupte pe asfalt. Cum au sunat rugăciunile lor, fără vocabularul speranței?
Desfășurătorul respectivei zile a a dezvăluit prima dată, la dimensiune planetară, prin televiziuni, cum e când pașii unei existențe duc în linie dreaptă și sigur în moarte. Un tăiș insuportabil al adevărului.
Cea mai atroce a fost lipsa oricărei șanse în a vedea răsăritul zilei de mâine, de-a simți briza vântului prin păr, gustul unei înghețate; singura opțiune a realității- pe cât posibil, o moarte mai ușoară, mai fără dureri, cât mai rapidă, după mintea fiecăruia. E ceva de care nu e omenește să aibă parte nimeni.
martie 18, 2018
Vladimir Putin, eșecul politicii Occidentului
Dacă nu exista, era pe traiectoria logicii ca Vladimir Putin să fie inventat. Nu e recentă, nici originală tactica găsirii unui țap ispășitor. A unui Celălalt/ Ceilalți, numai potrivit de acuzat (acuzați). Pe seama căruia/cărora să fie aruncate și motivate propriile slăbiciuni și erori flagrante. Seamănă până la un punct cu demonizarea evreilor dintre WW1 și WW2, care au fost considerați, pe nedrept, de către fasciști și naziști fântâna tuturor nelegiuirilor.
Politica globalizării, deteriorarea sistematică a învățământului, bătăile de joc pe seama religiei, perversiunea corectitudinii politice, încercarea de anihilare a identităților naționale, restrângerea drepturilor omului, primirea iresponsabilă de emigranți, umilirea unor state în U.E prin măsuri de forță, trecerea cu buldozerul peste societățile comerciale locale au dus spre un no man’s land unde au început să prindă vâlvătaie nemulțumirile. Unde să scapere mânia și să se structureze cât de cât politic revolta. Revoltă evidentă la votări.
Brexit-ul nu a fost urmarea intervenției subordonaților lui Putin, nici ajungerea lui Trump la Casa Albă, nici evenimentele din Catalonia, nici întâmplările din Ungaria, Polonia, Slovacia sau Austria, cum afirmă unii, ca să-și justifice inepțiile adunate în ani îndelungați. Acestea s-au petrecut fiindcă oamenii doresc altceva, în afara dictatului corporațiilor și a mastodonților financiari. Ceva diferit, nu știu dacă având alonjă mai fericită, dar un altceva la realitățile care oricum sunt pe lângă targetul lor de așteptare. Dacă chiar ai învesti cu valoare de adevăr aserțiunile că Putin este vinovatul number one, ceea ce depășește permeabilitatea minților raționale, reiese că structurile de conducere ale S.U.A și ale U.E. sunt nevolnice ca la carte, rezervații de neterminați. Iar Putin ar avea cojones de oțel, umbră de Superman. Ceea ce nu e cazul. Putin e pretextul sub care ei își ascund rezultatele măsurilor aberante, pe care le-au luat și le iau fără răgaz, justificarea la îndemână. E scuza de serviciu. Încearcă să-l transforme pe rus în supapă a nemulțumirilor. Are el hibe, dar nici chiar la mod planetar. Urmează să auzim că e de vină și pentru eventualele cutremure, și pentru dispariția unor specii de animale, și pentru rezultatele jenante ale unor sportivi în competițiile internaționale.
Că nu-l suferim, că inspiră teamă, Putin este un jucător al intereselor țării sale. Cum ar trebui să fie și toți liderii occidentali, pentru țările lor, nu vasali ai intereselor globaliste, momâi fără personalitate; decidenți, nu executanți. Patrioți ai țărilor natale.
Sper ca liderii apuseni să nu ne împingă într-un conflict catastrofal cu Rusia, numai ca să nu-și recunoască erorile, să nu schimbe statusul decrepit al prezentului. Care lor le convine, însă începe să scârbească populația. Acuzarea cu program a lui Putin este metoda lor, iluzorie, de salvare. Și ne-o vâră pe gât, chit că nu-i exclus să producă victime în masă.
Lumea dă semne că se trezește. Începe să aleagă prin sită faptele de propagandă. Iar șefii de state continuă să își aprindă brichetele într-o odaie cu dinamită până la tavan.
Vladimir Putin este eșecul politicii Occidentului din ultimele decenii.
aprilie 29, 2015
Pornoliricele lui Emil Brumaru
În „Infernala comedie”, Emil Brumaru e un spiriduş pe care a fost altoit un drăcuşor cu furca în mână. Volumul de poeme publicat de Adenium, o reeditare-de fapt, e spăimos pentru cei neobişnuiţi cu cuvintele zemoase, dar pe aceştia nu-i arde nimeni cu lumânarea la fund să-l cumpere, nu li se adresează, să fie sănătoşi.
Prin poemele sale erotice şi porno, poetul ieşean a spart cercul cititorilor obişnuiţi de poezie, un fel de sectă, ajungând la publicul larg. E un câştig pentru Brumaru, despre care merită să spui ferm că e un mare poet.
Pornopoeziile din „Infernala comedie” seamănă cu o joacă răutăcioasă, plină de inventivitate, cu o combustie frenetică: “Dac-ai avea, iubito, același cur bombat/ Ce-ți tremura acuma vreo zece ani în urmă/ Sub fusta de-o pălmuță, te-aș priponi de pat/ Să fii a mea, dar numai a mea, ci nu în turmă./ Și-n iesle de Murano ți-aș da doar chifle moi,/ Să ți se facă buca mai plină și mai dulce,/ Și-o dată la trei zile și-un kilogram de-oloi,/ Ca sânii dup-aceea în căni să ți-i pot mulge, /Și te-aș plimba pe preșuri numai în patru labe/ Și-n gură cu zăbală de vechi mărgăritare,/ Să se-ntărească mușchii în locurile slabe, /Și țesălându-ți părul din cap și-ntre picioare/ Ți-aș da-ntr-o seară drumul prin casa încuiată/ Dac-ai avea, iubito, oh, curul de-altădată! (Sonetul XIII)”
În prefaţa cărţii, Radu Vancu afirmă pe drept că „De la ultrabanalele buci și cur, trecând prin ceva mai îndrăznețele floci și coaie, până la infamantele pulă și pizdă, Brumaru detabuizează tot ce prinde. Sau, spus mai pe șleau, normalizează limbajul poetic & dă, în sfârșit, drept de existență în poezie tuturor cuvintelor. Chiar și celor absente din dicționar. Așa cum democrația reală începe numai din momentul în care tot cetățeanul are drept de vot, tot astfel democratizarea limbajului poetic se produce numai atunci când absolut toate cuvintele au drept de existență în poezie.” Parcă programatic, Emil Brumaru arată toată gama de acuplări- să fie, să nu lipsească vreuna!- până la incest, zoofilie şi coprofagie, prezentarea sexul anal the best în topul autorului. Coţopeneala este axis mundi- „Ne-om fute la fereastră, ca lumea să privească./ Și-ncet-încet, pe stradă, cu toții se vor fute,/ Dudui vor sta la case cu bucile-n ghișee/ Și blonde taxatoare prohabe-or să descheie/ La domnii din tramvaie, sugându-i cât mai iute,/ Până coboară-n stații și școli întregi de fete/ Își vor freca la tablă lindicele cu crete (Sonetul XXV)”. E de arătat cum se intenţionează să se dăruiască flori iubitei: “Iubito, câte pule-n viață/ Ai supt atâția crini ți-aduc,/ Plini de stamine ca de-o ceață./ Oh, spumele ce fac clăbuc/ În gura ta cu buze groase/ Când, în genunchi, coaie golești!/ Oricât ai fi tu de pizdoasă,/ Nu vreau să-ți strâng lindicu-n clești,/ Ci-ți cer din nou, la geam proptită/ În coate, bucile să-ți caști/ Și c-o plăcere infinită,/ Până la ouăle-mi de Paști/ Să mă înfuleci grațioasă/ În curul tău de nimfă grasă! (Sonetul XV)”, “Și poate cu trei pule în tine-o să-nțelegi/ «Că vis al morți-eterne e viața lumi-ntregi»” (Sonetul XXXVII).
Ca un plus de culoare şi pentru trasarea unei urme epice, personaje feminine capătă nume în orgia lumii lui Brumaru, Tamariușka care „s-ar fute și cu ochii- Când nu-i pot scoate trupul cald din rochii” şi degrabă primitoarele doamne Mericeanu şi Ivanov.
„Infernala comedie” nu este de împrumutat prietenilor, că n-o primiţi înapoi.
Alexandru Petria
martie 4, 2013
Cîteva precizări necesare despre vechea și noua direcție a Tribunei
Valurile de atacuri la adresa noii direcții a Tribunei provin de la frustrarea mai multor oameni de cultură clujeni care nu înțeleg de ce sinecurile unora, ”moșiile literare ale altora”, au luat sfîrșit odată cu ziua în care s-a pus capăt direcției fostului manager dl. I. Maxim-Danciu (cît de penală a fost activitatea acestuia este de competența organelor în drept să documenteze și să constate, noi emitem doar o opinie juridică) și pierderea concursului de ”redactor-șef” de către dl. Ovidiu Pecican. Probabil că oamenii nu înțeleg nici acum că a fost și este vorba de un concurs de manager, de abilitățile manageriale ale unui individ, respectiv cele de tip economico – juridic, în primul rînd, pe care un manager, trebuie să le aibe. Or, s-a demonstrat : dl. Pecican nu le are (dacă le-ar fi avut ar fi cîștigat concursul).
Cineva care afirmă pe blogul personal sau aiurea că i-au lipsit doar ”anexele” pare că nici acum nu și-a dat seama că tocmai anexele constituie analiza economică și că un concurs de manager, organizat în baza OUG 189/2008 aprobată și modificată cu Legea 269/2009 nu este un concurs de ”redactor – șef” ci unul de manager.
Pe de altă parte, pare suspectă graba unora de a milita activ și a ataca constant o instituție publică (în virtutea cărui drept și mai ales de ce în momentul în care s-a declanșat, la cererea noastră, un audit la revista Tribuna ?) pentru a susține pe autorii unor fapte, în opinia noastră, posibil penale și ne duce cu gîndul ba la posibile complicități, ba la naivitate (care înseamnă, uneori, și prostie) crasă. Cu toate acestea, țin să amintesc unora un dicton latin : ”Nemo censetur ignorare legem”.
În ceea ce privește refuzul nostru ferm de a ne bate joc de stipendiile publice, țin să amintesc unor alți distinși intelectuali că actualul management al Tribunei se face strict în litera și spiritul legii, prin urmare nu poate fi vorba de ”grave disfuncționalități în activitatea revistei Tribuna”. Punct.
Ciudată ni se pare și, totodată ilegală, graba unora de ”a băga pumnul în gură” reprezentantului legal al revistei Tribuna, respectiv subsemnatului, cîtă vreme, după cîte știm, dreptul la opinie este garantat de către Constitiția României iar delictul de opinie nu este prevăzut și pedepsit de nici o lege penală.
Apoi, apreciem că, începînd cu direcția noastră, revista Tribuna a făcut un uriaș salt calitativ, atît în ceea ce privesc condițiile grafice cît și conținutul, iar cei care susțin un alt punct de vedere vor fi găzduiți în chiar paginile revistei să își exprime părerile opuse celor afirmate de noi.
Referitor însă la faptul că noul manager a fost atacat vehement după apariția primului număr, arată, în opinia noastră, că nu Mircea Arman este problema spinoasă a unora ci încercarea, disperată, de a acoperi vechi fapte despre care credem că ar fi penale. Este, adevărat, cu noul manager al Tribunei nu se pot negocia ilegalități, iar datoria legală a conducătorului unei unități prevăzută de art. 227 C.P.P., a fost dusă la îndeplinire la momentul apariției acestor rînduri, prin urmare, invit pe cei care doresc să documenteze și să probeze contrariul celor afirmate de mine, să susțină și să aducă probe împotriva opiniilor juridice ale autorului acestor rînduri, să contacteze autoritățile în drept.
Partea bună a acestor atacuri și polemici la nivel național constă în faptul că după zece ani de anonimat, revista Tribuna a ajuns, din nou, în prim-planul atenției lumii culturale românești. Acest fapt nu putea fi realizat în nici un chip decît printr-o abordare deschisă, serioasă, la obiect, a problemelor actuale ale culturii române.
Pe de altă parte, asigur cititorii și colaboratorii revistei Tribuna că mandatul subsemnatului va fi dus la bun sfîrșit.
Mircea Arman
Tribuna, nr. 252
august 10, 2012
Cu un grupaj de poeme în „Actualitatea culturală”
În numărul pe iulie-august al revistei „Actualitatea culturală” am un grupaj de poeme, la pag 9.
chibritele
biancă-i la 18 ani nu-i doresc
să-mi aştepte moartea;
nu pentru mine, fiica mea
să nu ne ruşinăm
că tremurăm noaptea,
că punem piedică statuilor în mers pe stradă,
undeva copii,
că ne e frică de întuneric,
mai avem ceva chibrite
nu m-am maturizat încă,
nu mi-a murit tatăl
ceasul
nu m-am pişat pe mine de frică,
a fost pe tăcute,
s-a întins pe spate, capacul, şi gata,
l-au afundat, popa avea de mers la pescuit,
a ţinut-o ca la desenele animate, repede pe foarte repede.
cumva a reapărut lada goală,
s-a întins altul, mitică tebecistul,
şi blonda de la operă,
popa era nervos,
şi iar pe altul au pus acelaşi capac,
„lasă că peştimea poate să astepte, padre,
o sloboade ăla de infiletează şuruburile,
dacă i-a apucat pe toţi,
cum trage la peşti, trage şi la murit”
au refolosit sicriul până au obosit şi au scris
„inventar” pe gard,
şi s-au cinstit cu o pălincă,
şi parcă mi-a trecut febra când a sunat ceasul
putem să murim
că nu e doar viaţa şi moartea,
că le cunoaştem doar pe ele nu-i un argument,
că sarcasmul meu e o iluzie,
şi eu constipat pe budă, şi tu rujându-te,
că iluzia ne pulsează iluzia inimii şi durerea,
că penisul în combustie e iar o păcătoasă de iluzie,
cicăleala ta aşişderea, aşişderea „mai vreau”,
nu te saturi- memoria pe cearceaful care ne ştie până la plictiseală-
neviaţa, nemoartea, îţi încerci şansa să lipeşti nenumitele
sub iluzia candelabrului apris,
pe larga iluzie a peretelui cu lavabilă verde,
că nu e doar viaţa şi moartea, e stabilit,
zici,
putem să murim că mai avem treabă
de un delete
cum să foloseşti scula drept stopitoare doar,
unde e viaţa,
unde şi şeful de sus
a setat altfel
e o modă de oră ultimă,
un nou duş
al inteligenţei,
asexualitatea
îngeri tereştri,
privesc magnoliile fără să le miroasă,
columbianca johanna villamil
îşi desface mândră părul, nu şi labiile,
eticheta unei conserve goale,
nu se îmbârligă când
şi melcii se,
şi cerul aşteaptă până la plictiseală recolta de sufleţele fragede,
îşi spun îngeri tereştri şi zâmbesc
cum şi plictiseala are pielea limitelor
cum nu se enervează şeful de sus de un delete
la amiază
oare tu ştii să mă explici,
ori chiar apartamentul, de nu saund-ul norilor,
ţigara, cafeaua cu gulerul cănii, energizantul assalt,
ca să fiu,
oare carnea e numai pentru tine,
tutunul pentru ţigările din buzunarul blugilor,
cărămida a acestor pereţi doar,
poate groapa din mine prin care văd,
şi cât suntem de nerăbdători
umbră rotundă
eşti aerul din pompă,
uleiul vâscos al îmbinărilor,
mă mânjeşti pe mâini
iubito,
pe suflet,
cârligele de pescuit şi ancora
barca pneumatică trage
râul meu de femeie
sincer, te trăiesc cu o umbră
mai rotundă
status quo
dacă vrei să mă enervezi,
vorbeşte-mi cum să mă las
de ţigări,
dacă vrei să te părăsesc,
că scrisul n-are rost,
iubito tace-mă,
aşa păstrăm măcar aparenţele,
am apă de mare în inimă,
tace-mă cu o cafea,
o prepari minunată
muta
în privire-mi ţin mâinile, gura,
până la scârbă, până la virgulă
eu chelesc, tu rămâi
relativ mare şi mută,
e de zis,
cu sex appeal relativ-
nu te-ai săturat să fii poştită?
te-aş arde cu o ţigară,
ţi-aş trage cu sete şuturi în cur,
să strigi, dovadă că exişti,
numele care-au lăsat în tine,
care au râs, ungându-te cu miere şi fulgi
nu te-ai săturat să fii poştită?
ca o păpuşă gonflabilă
românia
Alexandru Petria
Aici puteţi citi acest număr al publicaţiei http://www.ziarulactualitatea.ro/actualitatea-literara/actualitatea-literara-nr-23-iulie-august-2012/
iulie 26, 2012
Nu fiţi boscheţi pentru câini!
Nu este timp de complacere în pasivitate. Referendumul din 29 iulie e unul dintre momentele istoriei în care lipsa de participare activă dă mâna cu ticăloşia sau cu prostia şi, sigur, cu lipsa de patriotism.
O să votez cu ambele mâini la referendum. Am uzat de cuvântul patriotism cu reţinere deoarece a fost golit de sens de muşteriii vorbelor goale şi sunătoare. Şi politicieni, şi scriitori, şi alţi nechemaţi. Dar n-am găsit altul care să cuprindă realitatea dureroasă, cu piciorul pe acceleraţie, când se decide inclusiv soarta copiilor noştri.
N-o să enumăr motivele pentru care sunt împotriva lui Băsescu. Le-am punctat altădatã. Spun numai că personajul trebuie strârpit grabnic. Democratic, preferabil prin vot. Nu le cer cititorilor să voteze pro-demitere. Le zic doar să meargă la vot, să fie oameni responsabili, nu boscheţi pe care se pişă câinii, cum îi doresc cei de la PD-L.
Alexandru Petria
iulie 24, 2012
SCRISOARE CĂTRE OFICIALII UE. Am semnat. Semnati si voi!
SCRISOARE CĂTRE OFICIALII UE
Către:
Președintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy
Președintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao Barroso
Vice-Președintele Comisiei Europene, ES Viviane Reding
Comisarul European pentru Afaceri Interne, ES Cecilia Malmstrom
Secretarul General al Comisiei Europene, Dna. Catherine Day
București, 23 iulie 2012
Excelențele Voastre,
Suntem un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii suntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii – reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere, dar toţi suntem apărători fervenţi ai valorilor europene. Mulţi dintre noi nu sunt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am făcut-o mereu începând din decembrie 1989.
Suntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente politice din ţara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene îşi exprimă poziţia, ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Această poziţie nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informaţii înşelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situaţiei din România.
Vă rugăm să ne permiteţi ca, folosind experienţa noastră de cercetare şi cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră, să vă prezentăm doar câteva puncte pe scurt:
· Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are ca unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.
· Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Basescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa Preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat de asemenea în strictul respect al legii.
Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Preşedintele Băsescu îşi înţelege competenţele.
· În 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul Guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca Preşedinte al României.
· Preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai Serviciilor Secrete care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numiţi de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General care, în conformitate cu legea, este propus de către Ministrul Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.
· Acum câteva zile, Preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea Preşedintelui, el i-a răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm soarta ţării noastre în asemenea mâini? Articolul 95 al Constituţiei României este explicit şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfârşitul procesului; faptul că în Constituţia Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune Europeană nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificaţie în această materie.
Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de Preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au fost votaţi pe baza unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor. Dimpotrivă, Preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcţionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care-i plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală.
Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă printre susţinătorii Preşedintelui. Lideri ai partidului care-l susţine au declarat că minoritatea rromă din România este “genetic programată” să încalce legile. Ni se repetă constant – în ecou cu declaraţiile Preşedintelui – că idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene, aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani.
Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului că societatea românească refuză intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante şi pline de viaţă.
Apreciem din toată inima timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, şi care priveşte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile dvs de susţinere a democraţiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe şi că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniunea Europeană.
Cu deosebită considerație,
Prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, professor emeritus, Universitatea din București.
Prof. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi ; scriitor, jurnalist.
Prof. dr. Vasile Astarastoae, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie « Gr. T. Popa », Iasi, Președintele Colegiul Medicilor din Romania
Horia Barna, scriitor, traducător
Prof. dr. Lavinia Bârlogeanu, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
Dr. Vlad Bedros, Universitatea Națională de Artă din București
Corina Bernic, scriitor, traducător ; manager pentru Europa Centrală și de Est a programelor Robert Bosch Stiftung
Prof. dr. Dr.Andrei Bodiu, scriitor
Lect. Dr. Valentin – Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Romulus Brancoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București
Bianca Burta-Cernat, critic literar
Anca Calangiu,filolog, tradcător
Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I, director adjunct al Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române
Paul Cernat, critic literar
Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iași
Conf. Dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Științe Politice a Universității din București ; delegat al României în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research.
Conf. Dr. Mirana Cioba, Facultatea de Limbi și literaturi Străine, Universitatea din București, catedra de limbi Ibero-Romanice
Conf. Dr. Alin Ciupală, Departamentul de Istorie a românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Dr. Razvan Constantinescu, DrMed., Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa”, Iasi, medic primar, Centrul de Gasteroenterologie și Hepatologie
Lect. Dr. Emanuel Copilas, Ph.D Facultatea de științe politice, “Universitatea de Vest” Timisoara
Prof. dr. Emil Coșeru, Universitatea de Artă « George Enescu », București
Marius Costa, DrMed.,
Annia Costa, jurnalist
Dr. Ing. Eugen Cuteanu
Dorin David, cercetător, Universitatea “Transilvania” Brasov
Iarina Demian, actriță, regisor, scriitor.
Georgeta Dimisianu, editor
Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea FInanțe – Bănci, Bucuresti
Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universittea din București
Șerban Foarţă, scriitor
Ildiko Gabor -Foarţă, psiholog, traducător
Dr. Monica Ghetz, scriitor
Marius Ghilezan, scriitor
Dr. Cristian E. Ghita, cercetător post-doctoral, Universitatea din București
Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi
Prof. dr. Mihaela Grancea, Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu
Andreea Grecu, PhD, manager cultural, Asociația Operatorilor Culturali din România
Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Prof. dr. Constantin Hlihor, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București
Octavian Hoandra, scriitor, jurnalist
Prof. dr. Adrian Paul Iliescu. Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon
Dr. Corina Iosif, cercetător științific, Institutul de Etnografie al Academiei Române, Cluj – Napoca
Lect. Dr. Ruxandra Ivan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Florin Lazarescu, scriitor
Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu
Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, Universitatea din București
Dr. Alexandru Mamina cercetător științțific, institutul de Istorie « Nicolae Iorga » al Academiei Române, București
Sorin Mărculescu, scriitor
Prof. dr. Tudor A. Marian, professor emeritus de Fizică, Universitatea din București
Prof. dr. Paulina Marian, profesor de Fizică, Universitatea din București
Conf. Dr. Alexandra Mitrea, decanul facultății de Litere și Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Lect. Dr. Adrian Muraru, Universitatea « Al. I. Cuza » Iasi
Prof. dr. Oana Muraruș, Facultatea de litere, Universitatea din București
Prof. dr. Marina Muresanu Ionescu, Facultatea de limbă și literatură franceză, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi
Dr. Carmen Musat, Facultatea de Litere, Universitatea din București; redactor șef, “Observatorul Cultural” București
Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române,, Cluj – Napoca
Pof. Dr. Victor Neumann, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara
Viorica Niscov, cercetător, traducător
Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc
Alexandru Pecican, regizor
Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, membru în COnsiliul Național al Uniunii Scriitorilor
Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din București
Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Președintele Comisiei Naționale de Arheologie
Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, președinte Pro Democratia
Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității « Babes Bolyai », Cluj – Napoca
Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy
Lect, dr. Simona Popescu, PhD, Facultatea de Litere, Universitatea din București ; scriitor,
Iulia Popovici, critic literar
Prof. dr. Mihai Retegan, DHC Universitatea Ovidius, Constanta, Departamentul de Istorie a Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Zoltan Rostas, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea « Babes-Bolyai » Cluj
Prof. dr. Cezar Sigmirean, Universitatea „Petru Maior”, Targu-Mures
Conf. Dr. Elena Șaulea, UNATC, București
Ovidiu Șimonca, jurnalist, redactor șef adjunct, “Observator cultural”
Prof. dr. Monica Spiridon, PhD, habilit. , Universitatea din București, Membru al Academia Europea, Vicepreședinte al International Comparative Literature Association (ICLA), Chair to the Experts Panel of Literature, European Science Foundation ( Program ERIH), Membru al The European Pool of Reviewers, Evaluator of the European Research Council (” Bringing Great Ideas to Life”, Panel SH5)
Prof. Dr. Filip Stanciu, Rectorul Universității “Lumina” din București
Cornel Apostol Stanescu, fost Director General al Nvățământului SUperior și Cercetării, Ministerul Educației
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist
Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Române, Bucharest
Prof. dr. Stelian Tanase, scriitor
Prof. dr. Antoaneta Tanasescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București,
Prof. dr. Nicolae Serban Tanaşoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est auropene al Academiei Române
Lucian Dan Teodorovici, scriitor
Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de Științe Politice, Administrație și Comunicare, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca
Conf. Dr. Nicolae Toboşaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de securitate Euopeană
Prof. dr. Florin Țurcanu, Facultatea de Stiințe Politice, Universitatea din București
Dr. Silviu Vacaru, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei ROmâne, Iasi
Alexa Visarion, regizor
Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din București.
Prof. dr. Laurentiu Vlad, facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din București
Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
LISTA RAMÂNE DESCHISĂ.
Persoanele care doresc să semneze pot să anunțe pe acest blog.
Add., 24 iulie:
Direct sau prin intermediarul blogului lui Stelian Tănase, am primit solicitarea de a adăuga pe lista semnatarilor mai multe persoane care și-au manifestat aocordul cu textul scrisorii după publicarea ei. Iată lista de azi:
Vasile Baghiu, scriitor
Mircea Bostan, scriitor
Călin și Simona Cainap, medici
Prof. Marilena Rodica Chiretu, traducator, scriitoare
Prof. dr. Pompiliu Comșa, Facultatea de Stiinte ale Comunicarii si Jurnalism, Universitatea APOLLONIA Iasi,
prof.univ.dr.Emil Coșeru, Univ.arte ”G.Enescu” iasi
Dan David, scriitor
Acad.prof.dr. Sorin Dumitrescu, pictor
Doina Dumitrescu, grafician
Monica Dumitrescu, filolog
Prof.dr. Constantin Flondor, pictor Timișoara
Ioana Geacar, scriitoare
Lector dr. Cristian Luca, Departamentul de Istorie, Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Prof. Dr. Mihai Nicolescu, Universitatea de Medicina Carol Davila, Bucuresti
Damian Oancea, actor
Daniel Raduta -scenograf
Dr. Mihnea Strain, sef de lucrari UMF Timisoara
Victor Tănase, profesor
Dr. ing. Nicolae Țăran, analist economic
Marius Varvaroi, violonist
______________________
Dr. George Calalb, Presedintele Conventiei Medicilor Democrati din Romania 1992-2006
Ing. Mihai Costoiu, rectorul Universității „Politehnica”, București
Florin Iaru, poet
Dr. Cicerone Ionescu, matematician
Oana Buhan-Ionescu, filolog, M.A., E.M.B.A.
Radu Bogdan Matei, Specialist Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Haga
Alexandru Petria, scriitor
Doina Popescu, jurnalist
Adrian Rusu, arhitect
Dana Scumpu – functionar public
Liliana Tirel, profesor
Prof. univ. dr. emeritus Nicolae Ursulescu, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi.
LISTA RAMÎNE DESCHISĂ
Persoanele care vor să semneze pot să scrie pe adresa de email apelintelectuali@gmail.com
menționînd numele complet și titlurile, așa cum doresc să apară.
ianuarie 13, 2012
Jurnalul lui Paul Goma pe 2011. De citit in pdf
Aici gasiti textul intreg Paul_Goma-JURNAL_2011_Intreg
decembrie 29, 2011
Cum am devenit anti-crestin si anti-national
„In momentul in care Dan Puric apare la diverse televiziuni de Craciun, se pune in miscare masinaria anti-crestina si anti-nationala. Atacurile de anul acesta au fost de o parsivenie nemaiintalnita pana acum, au fost atacuri directe, insulte care ar face obiectul unei actiuni penale. Cu cat habarnistii si cozile de topor il vor ataca mai mult pe Puric, cu atat el va fi apreciat mai mult in aceasta tara.”- Ovidiu Hurduzeu, comentariu la postarea mea preluata de Cotidianul.
Ca un pacatos si tradator de tara ce sunt, o sa sforai mai linistit de acum incolo.
decembrie 9, 2011
Dacă n-ar fi Cărtărescu, aş spune că omul e cam idiot
Pe Mircea Cărtărescu l-au apucat spaimele în Evenimentul zilei de azi: „Întrebat la o întrunire ce se va întâmpla cu pedeliştii dacă el va veni la putere, junele a răspuns fără să clipească: „Îi bag la-nchisoare, că doar la asta mă pricep bine”. Fraza e incredibilă şi inimaginabilă în gura unui politician tânăr, ce vrea să fie altceva decât bătrânii aiatolahi. Da, chiar e altceva: e mai rău decât ei toţi. Cum să te apuci tu să-l dai jos pe Băsescu pentru comportament nedemocratic, cum îl numeşti tu tiran şi cum îţi mai vine la gură, când poţi scoate din tine, tu însuţi, o asemenea monstruozitate? Cum se numeşte cel care bagă oameni la închisoare fiindcă asta ştie să facă cel mai bine? Justiţiar, ca Vadim? Ţepeş-Vodă? Ce scenariu se cloceşte-n mintea întunecată a junelui de pe-acuma corupt de putere?” Se referă la Victor Ponta. Trec peste chiţibuşul că aiatolahi se scrie altfel.
Oho, dar Cărtărescu nu l-a votat pe Băsescu în 2004, cu ale lui ţepe în Piaţa Victoriei? Ba da. Care-i atunci problema?
Scriitorul reuşeşte să comită săptămânal câte-o gogomănie, vândută fraierilor ca editorial. Dacă ar fi vorba de altcineva, şi nu de un autor talentat, aş spune că omul e cam idiot. Că senil n-are cum să fie la 55 de ani.
decembrie 4, 2011
Goma, Breban, Manea şi insomnia premiului Nobel
Nobelul e ca insomnia după vârsta 40 de ani pentru scriitorul român. Chinuitoare, exasperantă. Storcătoare de puteri. Constantă. Veghea se lărgeşte, este o anticameră a umilinţei, cu exacerbarea complexelor şi a teoriilor conspiraţioniste. De ce nu şi noi, de ce? Cum de alţii sunt mai breji? Pe Herta Müller n-o pun la socoteală. Trăieşte în Germania, scrie în germană, e scriitoare germană.
O să mă încumet să decelez o singură cauză a insuccesului- absenţa pragmatismului în mediul literar. În anii ’90, după căderea guvernelor comuniste din estul Europei, dacă era susţinut cu înverşunare şi cu cap, Paul Goma ar fi avut şanse. Şanse risipite în prezent şi de derapajele antisemite ale admirabilului dizident. Dar cum să-l promoveze Uniunea Scriitorilor pe Goma, când doar de ceva zile a fost reprimit în organizaţie, după ce a fost exclus în sub Ceauşescu. Orgoliile şi piticimea morală şi-au disputat întâietatea. Şi politica, să nu uit.
Uniunea Scriitorilor a anunţat că îi propune pentru Nobel, ediţia 2012, pe Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu și Nicolae Breban. Blandiana are şanse microscopice, nu din cauza ei, aşa stă treaba cu poezia în evaluarea celor din Comitetul din Norvegia. Cărtărescu? Iarăşi şanse sub nivelul mării. E un produs impecabil de marketing, marca „Humanitas”, de ţiuitoare rezonanţă naţională, mai degrabă decât unul care să-l depăşească pe un Salman Rushdie, aspirant pe acolo. Nicolae Breban? Aici e aici…! N-a fost susţinut de U.S. un fost dizident, un om care a făcut istorie, ca Goma, şi este scos la export un prozator acuzat de CNSAS de colaborare cu Securitatea, anatemizat chiar şi de Nicolae Manolescu, preşedintele US, în „România literară”, pentru acest aspect al biografiei sale. Ce-o să zică conducerea US dacă justiţia o să certifice interesantul concubinaj al lui Breban cu Securitatea? Ce-o să spună Comitetul Nobel? Depinde de suportabilitatea la penibilitate a fiecăruia… Laszlo Alexandru a scris cu îndreptăţit năduf pe blogul său despre propunerea cu Breban:”Ruşinea turnătorului la Securitate, căruia i se prevedea în oficiosul breslei o lungă singurătate, a fost propulsată pe firmament ca motiv de fudulie (inter)naţională.”( http://revistatribuna.ro/blog/?p=1026 )
Din perspectivă pragmatică, Norman Manea ar avea cei mai multi sorţi de izbândă. Este cel mai tradus scriitor român. Dar nu i se iartă dezvăluirea trecutului legionar al lui Mircea Eliade. Şi că este incomod. Şi că e evreu; asta în subterane, nu frontal.
Dacă pentru o insomnie rezolvarea e un prozaic somnifer, în chestiunea Nobelului pragmatismul e o atitudine în absenţa căreia eşecul o să mustească mult şi specific mioritic.
Alexandru Petria
Publicat pe Agentia de Carte http://www.agentiadecarte.ro/2011/12/31662/
august 8, 2011
Declaraţia comună a ONG-urilor maghiare din Transilvania, referitoare la Roşia Montană şi la atitudinea lui Kelemen Hunor. O dovadă de verticalitate
DECLARAŢIE
[Tradusă din limba maghiară]
Au trecut zece ani de când proiectul minier de la Roşia Montană al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a stârnit îngrijorare în rândul societăţii civile şi a opiniei publice din România. Gigantul proiect a ridicat încă de la bun început o serie de probleme şi riscuri în domeniul protecţiei mediului, a legalităţii, drepturilor omului, economiei şi, nu în ultimul rând, în privinţa moralităţii.
Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri (!). La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectul minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual! Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit.
Cianura (CN-) este un radical negativ cu o valenţă de unu, compus dintr-un atom de carbon şi unul de azot. Substanţa (CN)2 este un gaz cu miros de migdale, foarte otrăvitor şi inflamabil. Acidul cianhidric (HCN) este un lichid albăstrui (acid albastru) are un miros vag de migdală şi se evaporă uşor, formând un gaz incolor. Acesta este foarte otrăvitor, fiind întrebuinţat şi în camerele de gazare (Cyclon-B). Doza letală este 1 mg/kilogram corp. Este considerat armă chimică. Cianurile utilizate în minerit sunt sărurile acidului cianhidric, cum ar fi NaCN. Acestea se descompun chiar şi în contact cu umiditatea aerului şi în contact cu acidul carbonic format pe cale naturală din dioxid de carbon şi apă. În urma descompunerii acestor cianuri, se formează acidul cianhidric. În contact cu apa, sărurile de cianură se descompun, formând ion cianură (CN-) sau acid cianhidric (HCN). Cantitatea de 50-60 miligrame de cianură reprezintă doza letală pentru om.
Deşeurile care provin din procesul tehnologic conţin metale grele şi componente de cianuri. În cadrul exploatării se formează în total 215 milioane de tone de deşeuri, care ar fi stocate într-o vale, în spatele unui baraj de piatră de 180 metri înălţime. Pe o suprafaţă de 360 ha se formează astfel un iaz de decantare, care nu va fi impermeabilizat. Deşeurile astfel depozitate vor mări riscul poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, pe lângă poluarea aerului. Barajul şi deşeurile periculoase depozitate vor persista şi peste secole, iar în cazul unei avarii se pot produce poluări catastrofale. Valea în care ar urma să fie amplasat iazul de decantare adăposteşte o localitate, Valea Cornei, cu case de locuit, biserici, cimitire şi, nu în ultimul rând, oameni care trăiesc aici şi cred într-un viitor. Aceşti oameni riscă să fie expropriaţi din cauza proiectului minier.
Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.
Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.
În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, cazuri suspecte de corupţie, şantaj şi trafic de influenţă.
Prezentăm doar câteva dintre acestea:
- În perioada 1997-1999 Ministerul Industriei şi Comerţului a concesionat întregul Patrulater Aurifer (520 km2) pe o perioadă de 20 ani pentru o sumă de numai 3 milioane de dolari americani
- Compania de stat Minvest (care a devenit acţionar RMGC) a cedat permisul de exploatare către Gabriel Resources SA, iar acest permis a fost modificat ulterior în mai multe rânduri conform intereselor RMGC
- Mai mulţi funcţionari de stat şi demnitari, angajaţi ai Ministerului Mediului şi ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au trecut cu timpul la compania minieră sau în sfera de interes a acesteia.
- În urma presiunilor exercitate de RMGC, consiliul local a adoptat un plan de urbanism prin care Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier
- Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA
Societatea civilă a iniţiat nenumerate procese în instanţă pentru soluţionarea problemelor, iar o serie de procese au fost deja câştigate. Certificatul de urbanism a fost declarat nul de drept în mai multe rânduri, fiind însă reemis de fiecare dată de către oficialităţi.
Suntem conştienţi de faptul că uriaşa campanie media care a invadat mass media încearcă să îmbunătăţească imaginea proiectului minier, acest lucru fiind necesar pentru menţinerea sprijinului politic acordat în mod deschis sau tacit. Suntem conştienţi de faptul că spoturile publicitare ajung zi de zi la sute de mii de cetăţeni, cu scopul de a înăbuşi opoziţia publicului faţă de acest proiect. Totodată, suntem conştienţi de faptul că un proiect „curat” din toate punctele de vedere, în deplină legalitate, şi care aduce beneficii întregii societăţi nu necesită publicitate în valoare de milioane de dolari.
Noi rămânem vigilenţi şi realişti. În urma celor prezentate mai sus declarăm că proiectul minier de la Roşia Montană nu va putea fi realizat niciodată. Nu va putea fi realizat atât timp cât România, în calitate de stat de drept, va asigura tuturor cetăţenilor drepturile stabilite prin Constituţie, cum ar fi dreptul la un mediu curat şi sănătos, accesul la informaţiile publice, participarea la luarea deciziilor printr-un sistem democratic, dreptul la patrimoniul cultural, dreptul la proprietatea privată şi dreptul la libera întreprindere.
Dorim să subliniem că s-au pronunţat deja împotriva proiectului minier bisericile, Academia Română, peste 1000 oameni de ştiinţă şi cercetători din toate colţurile lumii, ICOMOS (organismul consultativ al UNESCO), nenumărate organizaţii din România şi din străinătate, persoane fizice şi, nu în ultimul rând, statul maghiar, care şi-a declarat de mai multe ori opoziţia faţă de acest proiect din cauza riscului impactului transfrontalier.
Pe lângă toate acestea, subliniem faptul că în anul 2003 Minvest Deva (co-proprietarul RMGC) a început să deruleze activităţi miniere în zona protejată a muntelui Cârnic fără orice fel de avize sau acorduri. Societatea civilă a reuşit să oprească aceste activităţi ilegale şi distrugătoare. În anul 2004, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a emis un certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, pentru a înlesni derularea proiectului minier al RMGC. Acest certificat a fost declarat nul de către Tribunalul Braşov în anul 2007, conferind astfel statutul de protecţie al Masivului Cârnic, garantând conservarea vestigiilor arheologice şi a galeriilor romane pentru posteritate.
Am constatat cu surprindere faptul că dl. Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi totodată preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), a re-emis certificatul de descărcare arheologică, şi a aprobat planul de conservare al patrimoniului sugerat de RMGC. Acest plan a luat naştere în urma propunerii ministrului, iar finanţarea în valoare de 70 milioane de dolari provine de la RMGC.
Atragem atenţia asupra faptului că certificatul de descărcare arheologică, prin natura sa, este un act technico-juridic, necesar pentru a ridica statutul de protecţie al Masivului Cârnic, şi a face posibil mineritul într-o zonă protejată şi distrugerea valorilor anterior protejate prin lege. Acest fapt este mascat de o afacere dubioasă în valoare de 70 de milioane de dolari între minister şi RMGC. Este de-a dreptul revoltător modul în care Kelemen Hunor încearcă să pună într-o lumină favorabilă desfinţarea unui monument istoric clasat, fluturând milioanele de dolari şi declarând că doar aşa putem salva patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Conform înţelegerii, RMGC va achita această sumă în mai multe tranşe, cu condiţia obţinerii în formă finală a tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului de minerit. Practic, prin acest gest Kelemen Hunor, în schimbul sumei de 70 milioane dolari, garantează obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor din partea celorlaltor ministere şi autorităţi, angajându-se, totodată, să prevină ca aceste aprobări să fie declarate nule de către instanţele de judecată, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. De altfel, acordul încheiat nu prevede ca suma sus menţionată să fie investită în protecţia patrimoniului cultural de pe muntele Cârnic, în schimb prevede ca, până în decembrie 2011, RMGC să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării proiectului de minerit.
Considerăm că modul în care Kelemen Hunor încearcă să mascheze şi să prezinte într-o manieră favorabilă distrugerea patrimoniului cultural este revoltător, la fel de revoltător fiind faptul că, în opinia domniei sale, acesta este singurul mod de păstrare al acestuia.
În lumina faptelor enumerate mai sus, gestul ministrului culturii este unul oportunist, care sprijină astfel proiectul minier la cel mai înalt nivel. Acesta este cu atât mai revoltător, cu cât UDMR-ul, în cunoştinţă de cauză s-a exprimat clar împotriva proiectului în cursul anilor precedenţi. În decembrie 2009 Markó Béla, preşedintele UDMR de atunci, a declarat că poziţia UDMR este neschimbată, se opun deschiderii minei de la Roşia Montană. Faptul că preşedintele actual, Kelemen Hunor a declarat că UDMR nu are o poziţie fermă în privinţa proiectului de la Roşia Montană reprezintă o contradicţie scandaloasă.
Prin aceasta declarăm că atitudinea lui Kelemen Hunor, în calitatea sa de preşedinte al UDMR, formaţiune care reprezintă minoritatea maghiară din România, şi în calitate de ministru, este intolerabilă şi ruşinoasă. Dorim să ne delimităm ferm de poziţia prin care Kelemen Hunor sprijină proiectul minier de la Roşia Montană. Credem că prin poziţia adoptată în acest moment, Kelemen Hunor compromite imaginea întregii comunităţi maghiare din România, şi nu ne reprezintă!
Cu respectul cuvenit, îi solicităm d-lui Kelemen Hunor să revoce certificatul de descărcare arheologică al masivului Cârnic pe care l-a semnat, fie din bună credinţă, fie din interese proprii, deoarece această decizie este în contradicţie cu îndatoririle sale de Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. În cazul în care acest lucru nu este posibil, îl rugăm să demisioneze din funcţie, pentru a păstra onoarea şi cinstea comunităţii maghiare din România.
3 august 2011, Cluj-Napoca
Cele 77 de organizaţii semnatare:
Asociaţia Transilvania Verde – Cluj-Napoca
Kovács Zoltán Csongor, preşedinte
www.greentransylvania.ro, http://www.greendex.ro, office[a]greentransylvania.ro, 0744-603930
Fundaţia pentru Parteneriat – Miercurea Ciuc
Potozky László, director
www.repf.ro, laszlop[a]repf.ro, 0266-310678
Federaţia ONG-urilor Maghiare din Transilvania – Cluj-Napoca
Dr. Bodó Barna, preşedinte
www.civilportal.ro, civilkv[a]gmail.com, 0264-599179
Consiliul Tineretului Maghiar din România – Cluj-Napoca
Sándor Krisztina, preşedinte
www.mitesek.net, mit[a]mitesek.net, 0264-590718
Grupul Milvus – Târgu Mureş
Papp Tamás, preşedinte
www.milvus.ro, office[a]milvus.ro, 0265-264726
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare
Márk-Nagy János, director executiv
www.eke.ro, janos[a]eke.ro, office[a]eke.ro, 0261-711050
Asociația Națională de Tineret Dávid Ferenc – Cluj-Napoca
Tőkés Lehel, preşedinte
www.odfie.hu, odfie[a]odfie.hu, 0733-505892
Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din România – Odorheiu Secuiesc
Somogyi Attila, preşedinte
www.miszsz.ro, miszsz[a]miszsz.ro, 0266-213371
Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România – Sfântu Gheorghe
Kasza Tamás, preşedinte
www.rmcssz.ro, kaszatamas[a]rmcssz.ro, 0723-273257
Focus Eco Center – Târgu Mureş
Hajdu Zoltán, preşedinte
www.focuseco.ro, focuseco[a]rdslink.ro, 0265-262170
Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională – Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, preşedinte
www.szeke.ro, szeke[a]kabelkon.ro, 0266-216014
Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde – Miercurea Ciuc
Csonta László, preşedinte
www.zoldszekely.ro, http://www.zoldportal.ro, laci[a]zoldszekely.ro, 0742-125368
AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă – Odorheiu Secuiesc
Péter Pál, preşedinte
www.green-agora.ro, office[a]green-agora.ro, 0374-014511
Societatea de Geografie Cholnoky Jenő – Cluj-Napoca
Imecs Zoltán, preşedinte
www.cholnoky.ro, office[a]cholnoky.ro, 0744-493678
Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal – Cluj-Napoca
Soós Sándor, preşedinte
www.magyarifjak.org, erdelyert[a]yahoo.com, 0745-568605
Asociaţia Studenţilor Istorici Maghiari din Cluj – Cluj-Napoca
Széman Csilla, preşedinte
www.komate.wordpress.com, komate95[a]yahoo.com, 0743-368953
Federaţia Organizaţiilor Civile din judeţul Covasna – Sfântu Gheorghe
Bereczki Kinga, preşedinte
www.civek.ro civek[a]civek.ro, 0267-351960
Asociaţia Studenţilor Maghiari din Târgu Mureş – Târgu Mureş
Hlavathy Katalin, preşedinte
www.mmdsz.ro, mmdsz[a]mmdsz.ro, 0365-506586
Uniunea Studenţilor Maghiari Din Bihor (USMB) – Oradea
Kiss Arnold, preşedinte
www.nmd.ro, www.usmb.ro, office[a]nmd.ro nmd_kulugy[a]yhoo.com, 0359-401146
Forumul Tânăr din Odorhei – Odorheiu Secuiesc
Jakab Attila, preşedinte
www.uff.ro, uff[a]uff.ro, 0266-213371
Asociaţia Pictografilor din Ardeal – Cluj-Napoca
Soós Attila, preşedinte
www.erke.ro, pintohorse[a]gmail.com
Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii „Lumea Pierdută” – Baraolt
Dénes Ildikó, preşedinte
www.vargyasszoros.org, office[a]vargyasszoros.org, 0742-204574
Fundaţia Amoba – Sfântu Gheorghe
Bereczki M. Barna, preşedinte
www.amoba.ro, office[a]amoba.ro, 0267-351959
Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România Organizaţia Mures (AAMR) – Târgu Mureş
Csomós Attila, preşedinte
rmgems[a]clicknet.ro, 0265-268125
Asociaţia Lumina Verde – Sângeorgiu de Pădure
Bartha Ágnes, preşedinte
barthaagnes56[a]gmail.com, 0740-604509
Organizaţia Regională pentru Sănătatea Mediului – HERO – Cluj-Napoca
Dr Mócsy Ildikó, preşedinte
herototh[a]rdslink.ro, 0742-014885
Asociaţia Zöld Nap – Târgu Secuiesc
Ráduly Attila, preşedinte
www.zoldnap.info, http://zoldnap.blogspot.com/, zoldnapegyesulet[a]gmail.com, 0766-611066
Asociaţia Kodiak – Cluj-Napoca
Szénássy Zoltán, alpreşedinte
sz7zoltan[a]yahoo.com
Asociaţia Tinerilor din Baraolt – Baraolt
Benkő Béla, preşedinte
benko_bela[a]yahoo.com, 0740-335130
Asociația Tinerilor din Covasna – Sfântu Gheorghe
Mihály István, alpreşedinte
www.emihirek.ro, emihirek[a]yahoo.com, 0735-533260
Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár – Cluj-Napoca
Pillich Katalin, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096
Asociaţia Culturală Hollósy Simon – Sighetu Marmaţiei
Zahoránszki István, preşedinte
izahoranszki[a]yahoo.com, 0745-660976
Fundaţia Csíki – Csíkszereda
Csíki Emese, igazgató
www.csikifoundation.org, office[a]csikifoundation.org, 0727-217647
Eco Alpin Club Harghita – Tuşnad
Pál István, preşedinte
www.erdelyiturak.ro, www.transylvanian-adventures.com, office[a]erdelyiturak.ro, 0740-432385
Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet – Cluj-Napoca
Szombatfalvi József , preşedinte
www.gondviseles.org, unit.gondviseles[a]gmail.com, 0264-450284
Transilvania Rescue – Cluj-Napoca
Gergely István, preşedinte, Szabó László, preşedinte executiv
www.erdelymentocsoport.hu, info[a]erdelymentocsoport.hu, erdelymentocsport[a]gmail.com
Asociaţia Culturală Orbán Balázs – Odorheiu Secuiesc
Katona Ádám, preşedinte
katona.adam.emk[a]gmail.com, 0266-211697
Fundaţia Csemete – Cluj-Napoca
Dr. Lészai Lehel, preşedinte
www.csemete.ro, csemete1[a]yahoo.com, 0745-518041
Fundaţia Human Reform – Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, igazgató
www.huref.ro, huref[a]huref.ro, 0266-216015
Fundaţia Artera – Odorheiu Secuiesc
Lorincz Zsuzsánna, preşedinte
www.artera.ro, office[a]artera.ro, 0744-593192
Fundaţia Areopagus – Cluj-Napoca
Varga Zoltán, alpreşedinte
www.areopagus.org.ro, areopagusalapitvany[a]yahoo.com, 0745-367235
Fundaţia Diaspora – Timişoara
Bodó Barna, preşedinte
www.diasporatm.ro, diasporatm[a]rdstm.ro, 0356-446516
Fundaţia Talentum – Târgu Mureş
Dóczy Tamás, alpreşedinte
www.talentum.ro, talentum.ngo[a]gmail.com, 0265-267593
Asociaţia Social-Culturală Kazun – Plăieşii de Jos
Nagy Imre-Zsolt, preşedinte
www.kazun.ro, kazun[a]kazun.ro, 0724-024301
Asociaţia Culturală Rákóczi – Izvoru Crişului
Péntek László, preşedinte
rakoczike[a]freemail.hu, 0264-257124
Asociaţia Culturală Szarkaláb – Cluj-Napoca
Pillich Balázs, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096
Asociaţia Culturală şi Sportivă RIKA – Vârghiş
Román Attila, preşedinte
dobai_maria[a]yahoo.com, 0741-090737
Asociaţia Reformatorii – Sfântu Gheorghe
Nemes Emil, preşedinte
nemesemil[a]yahoo.com, 0742-877905
Asociaţia Femeilor din Târgu Secuiesc – Târgu Secuiesc
Fülöp Magdolna, preşedinte
www.kezdinoegylet.info, magdika2000[a]yahoo.com, 0267-363603
Asociaţia Eco-Trend – Miercurea Ciuc
Péter Emőke, vicepreşedinte
www.eco-trend.ro, peteremoke[a]yahoo.com, 0745-864407
Asociaţia pentru Protecţia Necuvântătoarelor Amicii Noştri – Turda
Rus Fodor Dora, reprezentant
fodordora[a]yahoo.com, 0742-800743
Asociaţia Munţii Hăşmas – Gheorgheni
Hegyi Barna, felhatalmazott képviselő
hegyibarni[a]yahoo.com, 0744272629
Asociaţia Cercetaşilor din Mureş – Târgu Mureş
Molnár Szilárd, preşedinte
szilardmolnar[a]rmcssz.ro, mcse[a]rmcssz.ro, 0731-335007
Asociaţia Cercetaşilor din Harghita – Csíkszereda
Bálint Lajos Lóránd, preşedinte
www.rmcssz.ro
Asociaţia de Tineret Turul – Sfântu Gheorghe
Furus Levente, preşedinte
www.turuliroda.ro, turuloffice[a]gmail.com, 0742-148702
Asociaţia HETI ÚJ SZÓ – Timişoara
Graur János, preşedinte
gg_nemes[a]yahoo.com, 0723-567371
Asociaţia Culturală şi de Tineret Regös – Sfântu Gheorghe
Péter Orsolya, preşedinte
www.diaknapok.ro, regosegyesulet[a]gmail.com, 0757-047717
Asociaţia Robert Schuman – Cluj-Napoca
Szenkovics Dezső, preşedinte
robertschuman.egyesulet[a]gmail.com, 0728-996946
Asociaţia Pro Archid – Archid
Balázs Zoltán, preşedinte
erkedbalazs[a]yahoo.com, 0740-576688
Asociaţia Yurta – Aita Mare
Fekete Levente, preşedinte
feketelev[a]web.de, 0740-631243
Asociaţia Cabiria – Sfântu Gheorghe
Melkuhn Andrea, preşedinte
melkuhn2000[a]yahoo.com, 0741-926776
Corul Mixt Balázs Ferenc – Odorheiu Secuiesc
Biró Edith, preşedinte
orendiedith[a]yahoo.com
Fundaţia UNITÁRCOOP – Târgu Mureş
Szabó László, alapító preşedinte
www.unitarcoop.go.ro, unitarcoop[a]yahoo.com, 0265-267272
Corul Mixt Bartók Béla – Temesvár
Tácsi Erika, preşedinte
tacsierika[a]gmail.com
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania – filiala Sfântu Gheorghe – Sfântu Gheorghe
Nemes Előd, ügyvezető igazgató
www.emnt.ro, nemeselod[a]yahoo.de, 0746-134950
Asociaţia Táncoska – Zalău
Rózsa Róbert, preşedinte
ardai.zilah[a]yahoo.com, 0743-459-392
Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate – Odorheiu Secuiesc
Dobai László, preşedinte
www.diakotthon.net, rda[a]diakotthon.net, 0266-218060
Fundaţia Bethlen – Târgu Mureş
Bethlen Anikó, preşedinte
www.bethlen-foundation.ro, bethlen[a]rdslink.ro, 0265-250800
Asociaţia Sportivă Turul Ijasz Klub – Cluj-Napoca
Tunyogi Béla, preşedinte
ijaszbetyar[a]freemail.hu
Asociaţia Bástya – Vita
Kerekes Zoltán, preşedinte
www.szorvanymagyarsag.hu, bastya.egyesulet[a]gmail.com, 0740-156979
Asociaţia Culturală Botorka – Bălan
Mihály Csaba, preşedinte
www.botorka.ro, botorka[a]sec.ro, 0741-029715
Asociaţia Art-Era – Cluj-Napoca
Berecki Emőke, director
www.art-era.ro, arterapalyazatok[a]yahoo.ro, 0743-423938
Asociaţia Tineretului Lopadea Nouă – Lopadea Nouă
Szabó Dániel, preşedinte
www.magyarlapad.ro, danessz[a]yahoo.com, 0743-461158
Asociaţia Bodvaj – Băţanii Mici
Benedek Márta, preşedinte
www.bodvaj.blogspot.com, bodvaj[a]gmail.com, 0267-375950
Uniunea Studenţilor Maghiari din Cluj – Departamentul de Biologie şi Ecologie – Cluj-Napoca
Kolcsár Levente-Péter, preşedinte
http://ubbbosz.wordpress.com/, ubbbosz[a]yahoo.com, 0743-794806
Asociaţia Femeilor din Timişoara – Timişoara
Szász Enikő, preşedinte
szasz.eniko[a]yahoo.com, 0722-696899
Asociaţia Carpatină Bănăţeană – Timişoara
Illés Mihály, preşedinte
www.ekeban.ro, tel. 0752120916
Alexandru Petria 