Posts tagged ‘alexandru petria tăuşance legende urbane’

septembrie 18, 2011

Tăuşance- cu pretenţii, fără originalitate

„Legendele urbane” ale lui Tăuşance, volum de poezii apărut în 2011 la „Herg Benet”, sunt o demonstraţie că autorul ştie să scrie, că are abilitatea să „manufactureze” meşteşugit.  Dar ce folos, dacă nu-i ies chiar „imperfecţiunile” în care stă de fapt adevărata poezie, zgâlţâielile care scot cititorul din amorţire?

Nu intenţionez să discut prea mult orgoliul autorului de a-şi pune doar numele pe coperta cărţii de debut, de parcă ar fi un clasic, e opţiunea lui, să fie sănătos. Însă gestul n-are cum să nu stârnească zâmbete pe sub mustaţă, la o raportare rapidă a ambiţiilor la rezultate. Scriitorul se prezintă pe blogul său astfel: „Vlad, uneori Ioan, Tăuşance are în spate cam 12 ani de vândut idei şi cuvinte. Vreo 6 ani a fost redactor şef, dar între timp a mai scris şi: proiecte, scenarii de soap opera, prezentări, spoturi radio, minute de şedinţă, brief-uri, raţionaluri, comunicate de presă, advertoriale, bloguri, concepte de revistă, headline-uri aproape OK şi ceva literatură. A fost freelancer şi angajator de freelanceri. În prezent are 30 de ani şi 0 regrete.”

Sunt cărţi pe care le uiţi chiar după ce le termini. Aşa e şi cu „Legende urbane”. Poemele merg  citite cu voce tare. N-o s-o întind despre universul acestei poezii, nu merită efortul. Versurile captează pe moment, dar nu stăruie îndelung în memorie- „nici un regret/nicio privire în stânga/sau dreapta/mâinile lucrează febril/la un sms/lung cât un testament/nici un om în metrou/cu care să pot împărţi/o bucată de pâine/de pământ/sub pământ/sub soare/nici un regret/doar termină/sms-ul mai repede/ăştia pot fi ultimii supravieţuitori/ăştia şi cu mine/izolaţi pe o insulă pustie/speranţa rasei umane/termină mai repede/nici un regret/i-aş vâna până la unul/ascuns în jungla prietenă/mi-aş picta faţa în verde şi ocru/cu suliţe de lemn i-aş vâna/lucrătoarea la bancă studentul la/mate navetistul trei pensionari şi/un elev cu absenţe/mi-ar ajunge o lună măcar/nicio bucată de pâine/nici un colţ sub soare/nimic/termină-i mai repede/urmează staţia Grozăveşti/cu peronul pe partea dreaptă”(fără remuşcări); „dă cu aspiratorul/spală vasele/fă o baie/aranjează-ţi muzica alfabetic/taie-ţi unghiile/orice/numai să/împingi inefabilul/câteva minute mai departe/fă un cui/ignoră tremuratul mâinilor/limba uscată şi umflată/care doare când atinge foiţa/cearceafurile pline de sânge uscat/trage draperiile/pune-ţi un film/fă un ceai/stai/trei/secu/nde/în oraş e un criminal în libertate/cu gusturi bune/şi un card visa gold(…)”(legende urbane).

„Legende urbane” e încă un op cu pretenţii, fără originalitate.

Alexandru Petria