Daniel Cristea-Enache: „Îmi place orgoliul scriitoricesc, fiindcă el vine exact din conştiinţa unei valori care există, se afirmă, a fost sau va fi omologată

Interviu realizat de Alexandru Petria

 

– Domnule Daniel Cristea-Enache, nu ştiu de ce, îmi vine să vă compar cu o maşină care merge cu schimbătorul de viteze pus incorect. Aveţi umor, dar, totodată, vă cenzuraţi, parcă. Vreţi să păreţi sobru, profesoral, când, cred, vă abţineţi cu greu să nu vă pufnească râsul, uneori… Bat câmpii?
– Nu mă pricep foarte bine la maşini, stimate domnule Alexandru Petria. O maşină cu schimbătorul de viteze pus incorect merge? Şi dacă da, în ce fel?
– Merge, eu am reuşit, fiind un ageamiu în şofat. Că s-a turat motorul, e altă poveste…
– Bun, atunci o să mă străduiesc ca umorul să nu tureze motorul profesoral… Da, domnule Petria, aveţi dreptate. Oamenii care ştiu să rîdă îmi plac mult. Iar cei care ştiu să rîdă inclusiv de ei înşişi îmi plac cel mai mult. Mi se pare că ţine nu numai de o inteligenţă peste medie, dar şi de ceea ce numim bun simţ.
– Sunteţi unul dintre criticii literari la care ţin. Na, că o să zică unii că vă periez. Ştiu că iubiţi tenisul de masă. Să vă las să câştigaţi, considerând interviul un meci?
– Dialogul e un meci, dar unul de echipă. Intervievatorul şi cel intervievat sînt în aceeaşi echipă. Chiar şi atunci cînd asumă roluri extrem de diferite. Chiar şi atunci cînd par din alte „filme” (cartea lui Gabriel Liiceanu cu M. Ivănescu.) Putem pierde sau putem cîştiga împreună. Fiţi liniştit: o să câştigăm.

– Sunt convins, numai că intenţionam să vă irit puţintel, ştiind că sunteţi un jucător redutabili de tenis de masă. Dar aţi dat dovadă de diplomaţie.
– Nu sunt nici genul iritabil, nici „diplomat”. Vă mai dau un exemplu extrem: interviurile lui Eugen Istodor cu tot felul de figuri politice rudimentare. Da, chiar şi acolo, în contextul unor înjurături groaznice adresate intervievatorului de un calm enervant, e vorba tot de un joc de echipă. Ca să faci un interviu e nevoie de Celălalt.
– Da, aveţi dreptate. Ce este literatura pentru dumneavoastră, domnule Daniel Cristea-Enache?
– Grea întrebare. Este o artă care mă însoţeşte de vreo 35 de ani; şi care mă va însoţi cît voi trăi. Cum zice preotul: la bine şi la rău…
– De la trei ani? Aveţi 38.
– Da, întîi au fost pagini de literatură care mi s-au citit; cînd încă nu ştiam să citesc. Amintiri mai „jos” de 3 ani nu am. De la 3 ani încolo, da. 38 – 3 = 35.
– Cred că extraordinarul om şi critic literar Valeriu Cristea a avut un rol capital.
– Bineînţeles. De la 13 ani, când, murind tatăl meu, am fost înfiat de Doina şi Valeriu Cristea. Dar şi tatăl meu bun, Titu-Marius Enache, care era economist, era îndrăgostit de cărţi: citea foarte mult. El a cumpărat, de pildă, Istoria… lui Călinescu reeditată în 1986 şi mi-a pus-o în braţe.
– Aţi fost norocos, într-un fel, dincolo de drama umană, că vi s-au pus în mână cărţi capitale la o vârstă în care individul absoarbe totul cu aviditate.
– Da. Şi mama, care a murit când eram în clasa I, era o mare cititoare. Fusese şefă de promoţie; şi când mai luam cîte un 10 minus (în clasa I!), se mâhnea. Ambiţia de la ea îmi vine; eu n-am nici o vină…

– Premiantul clasei?
– Premiantul clasei, şef de promoţie şi tot aşa. Totdeauna mă luptam cu o fată la fel de ambiţioasă. În clasa I, norocul meu a fost că am luat premiul I vreo zece „şoimi ai patriei”. Era un fel de promoţie… Cea mai bună era o fetiţă de o inteligenţă formidabilă. Nu mai ştiu numele ei, dar noroc că s-a transferat, în clasa a II-a, astfel că m-am luptat cu faimoasa Puşi. Când lua Puşi premiul I, când îl luam eu. Lupte grele, domnule.
– Orgoliu, conştiinţa valorii?
– Mulţi au conştiinţa valorii proprii, dar asta nu înseamnă că au şi valoare. Orgoliu pe (mai) nimic. Valeriu Cristea a scris despre „modestie şi orgoliu” şi a făcut nişte diferenţe între orgoliu şi vanitate. Îmi place orgoliul scriitoricesc, fiindcă el vine exact din conştiinţa unei valori care există, se afirmă, a fost sau va fi omologată; dar vanitatea goală e amuzantă. Faimoasa Puşi învăţa bine. Eu învăţam bine. Unul dintre noi lua premiul I. Era, ca să zic aşa, „pe bune” şi n-avea nici o legătură cu comunismul. Dacă ar fi învăţat alţi colegi mai bine, ar fi luat ei premiu şi coroniţă. N-a fost cazul.
– Recunosc că sunt orgolios, ca la Alcoolicii Anonimi. Şi despre dumneavoastră se zice că sunteţi. Nu cred deloc că un scriitor ar trebui să fie modest.
– Cred că e nevoie şi de modestie. E interesant să vezi comportamentul unei „vedete”. Fiţe, ifose, întârzieri, aerul că totul i se cuvine; că toţi cei din jur trebuie să se uite când bate „vedeta” din picior… Îmi plac oamenii care se comportă natural şi care, în acelaşi timp, nu împing naturaleţea în direcţia bădărăniei agresive. Trebuie să fii şi modest: să accepţi, în primul rând, că mai ai multe de învăţat. Eu învăţ în fiecare zi câte ceva.
– Ok, însă nu mă refeream la orgoliul prostului, nici la orgoliul împins spre patologic al unor oameni de valoare. Ci la o doză decentă, care are în spate o autoevaluare lucidă.
– Da; şi în această autoevaluare lucidă, dacă e lucidă, intră şi conştientizarea faptului că poţi mai mult. Întotdeauna poţi mai mult. Nu doar un altul poate mai mult decît tine. Şi tu poţi mai mult decît tine. E drept că poţi mai mult decît alţii. Dar asta, de la un punct încolo, nu te mai încălzeşte.
– Exact. Şi iscă o permanentă nemulţumire interioară, chiar dacă alţii te laudă pentru ce faci. Altceva – la 13 ani, vârsta la care aţi fost înfiat, un puşti are feluriţi gărgăuni în cap. Cum aţi reuşit să vă acomodaţi în familia Cristea? Nu vă timora Valeriu Cristea cu personalitatea sa?
– Dimpotrivă. Valeriu a fost pentru cei doi orfani ca un frate mai mare. Erau cei mai oribili ani ai ceauşismului: 1987, 1988, 1989. Pentru noi au fost nişte ani minunaţi, datorită lui Valeriu Cristea. Problema mea a fost că, mutîndu-mă din Militari în Balta Albă, la celălalt capăt al oraşului, mi-am pierdut gaşca de prieteni. Dar m-am adaptat. Şi atunci mi-am dat seama pentru prima oară că „valoarea” mea de şcolar era relativă. Am intrat într-o clasă foarte puternică şi am muncit pe brînci. Se apropia treapta I, era un examen foarte greu pe atunci.

 

Un critic literar e un om care îţi face din masa enormă şi amorfă de volume publicate pe piaţă o literatură.

 

– Ce aţi dori să reţină istoria literară despre Valeriu Cristea?
– Nu vreau s-o influenţez, n-ar fi corect. Am oroare de moştenitorii şi gestionarii de prestigii: fii, fiice, nepoţi, nepoate ale unor personalităţi ce vorbesc în numele scriitorului care nu mai este.

 

– Oho, e un subiect sensibil cu moştenitorii scriitorilor. Dar aici e altceva, sunteţi critic literar, nu ageamiu… Dragostea vă umbreşte judecata?
– Nu mi-o umbreşte, de vreme ce mă pot obiectiva şi când e vorba despre mine. Dar n-ar fi corect să influenţez cumva istoria literară în acest punct, pentru că astfel l-aş favoriza pe Valeriu Cristea în raport cu alţi critici. N-am scris niciodată despre o carte a lui şi nici nu voi scrie. Aşa cum Lucian Raicu n-a scris niciodată despre fratele lui, remarcabilul prozator Virgil Duda.
– La început v-am întrebat ce e literatura. Dar ce e un critic literar? Un poet sau un prozator ratat, cum afirmă unii?
– Un critic literar e un om care îţi face din masa enormă şi amorfă de volume publicate pe piaţă o literatură. Literatura nu poate exista fără ca un critic, mai mulţi, s-o delimiteze de non-literatură şi de literatura mediocră, să o structureze şi s-o introducă într-un canon estetic. De aceea îl citim pe Călinescu, nu pentru că ar fi fost un prozator ratat. E un romancier foarte bun Călinescu; măcar de-ar „rata” mai mulţi ca el…
– Spuneaţi recent în „Catavencii”: “Recunosc (…) o carte proastă atunci cînd citesc o carte proastă; după cum recunosc o carte bună atunci cînd citesc o carte bună.” Cum se desfăşoară „procesul tehnologic”?
– Multe lecturi, în timp, deci acumulare de experienţă; şi gust, educat şi rafinat şi el.
– Aveţi regrete, în sensul că n-aţi scris despre cărţi care meritau ori că verdictul critic a fost incorect?
– Un cronicar nu poate scrie despre absolut toate cărţile „care meritau” – decît într-o durată mai lungă. Sunt limite obiective. X nu poate citi într-un an tot, şi deci X nu are de unde să ştie ce anume din acest „tot” este important şi ce nu. E nevoie de mai mult timp; şi atunci, nu am motive speciale pentru regrete. Dacă verdictele mele critice au fost corecte sau incorecte, asta trebuie s-o spună alţii.
– Nu vă pare rău că nu v-aţi ales o „meserie cinstită”, afirmaţia e din acelaşi text al dumneavoastră din cunoscutul săptămânal umoristic, şi aţi ajuns critic literar?
– Sunt sigur că aţi văzut (auto)ironia din secvenţa respectivă. E acest clişeu cu o formidabilă putere de circulaţie: criticii, scriitorii, artiştii în general nu muncesc. Se fac că muncesc, spre deosebire de muncitori şi ţărani, care pun osul. Dacă ar avea timp cutare om al muncii, ehei!, cîte romane ar scrie el, cum face un scîrţa-scîrţa pe hîrtie…

– Desigur că e autoironie. Însă sunt meserii care aduc satisfacţii mai palpabile, imediate. Bancher, afacerist…
– Îţi trebuie o vocaţie şi pentru a fi bancher, aşa cum îţi trebuie una şi pentru a fi scriitor. Vorbiţi însă despre satisfacţiile materiale din cele două cîmpuri profesionale. Dar nu tocmai latura materială arată vocaţia scriitorului autentic, care îşi scrie cărţile ştiind că ele, la noi, nu-i vor aduce nici un profit?
– Puteam să mai adaug explorator, medic, aviator şi altele, meserii cu adrenalină. Nu mă gândeam neapărat la partea materială. Ci dacă nu trece viaţa adevărată pe lângă noi, cei care scriem.
– Şi acesta e un clişeu cultural: scriitorul este atît de concentrat la munca lui, încît viaţa e „în altă parte”. Eu cred că e invers: viaţa adevărată trece prin scriitori, prin munca lor, prin marile cărţi pe care le citim. Şi nu vorbesc numaidecît de roman, de romanul realist… Viaţa adevărată e în elegiile abstracte ale lui Nichita Stănescu, nu în ceea ce vedem în fiecare seară, la televizor, ca fiind realitate românească.
– Dar viaţa adevărată e şi în vânătoare, şi în călătorii pe te miri unde. Şi, neavând bani, scriitorul nu pierde?
– Ar însemna că vînătorul şi călătorul sunt mai cîştigaţi decât scriitorul. Lăsând gluma deoparte, scriitorul adevărat vânează şi călătoreşte în scrisul lui: şi asta este o aventură mai intensă şi mai riscantă decît orice vânătoare şi orice călătorie. De vnat n-am vânat şi nici n-o să vânez vreodată; dar de călătorit am călătorit destul de mult. Intensitatea călătoriei este sub intensitatea scrisului.
– Condiţia scriitorului e o batjocură la noi.
– De acord. Tocmai de aceea spuneam că un scriitor care scrie în aceste condiţii o face din pură vocaţie (sau, mă rog, aspiraţie), fără nici un beneficiu material.
– Cine e de vină, ce-i de făcut concret?
– Cred că există un element obiectiv, dincolo de amatorismul şi dezinteresul unora. Piaţa noastră culturală este încă redusă, e extrem de mică. Sunt foarte puţini cititori, raportaţi la cifra populaţiei. În Ungaria, la o populaţie mult mai mică, sunt de două ori mai mulţi cititori. Or, fără cititori, fără cumpărători de carte, nu poate exista nici profit pentru scriitorul care a scris-o.

 

Publicul nu mai este captiv, ca în anii ‘70 şi ‘80. Publicul din anii 2000 e fluid şi „flotant”.
– Un element obiectiv e şi că scriitorii nu mai sunt respectaţi ca mai demult.
– Prefer „lipsa de respect” din libertate (şi în condiţii de piaţă liberă) „respectului” faţă de scriitori din regimul trecut. Mulţi n-am înţeles că totul s-a schimbat. Că de la un sistem etatist, centralist, sută la sută gestionat de Stat, s-a trecut la unul cu o altă logică de funcţionare, a Pieţei. O problemă e că, trecând dintr-o extremă în alta, Statul a cam fost alungat cu pietre din sfera culturii. Sper că nu şi din cea a educaţiei…
– Da. Numai că nu mă gândeam numai la respectul autoritaţilor, la formele instituţionalizate. Nici cititorii parcă nu mai respectă aşa scriitorii. Poate e şi aici o explicaţie a faptului că se citeşte cât se citeşte.
– Cine îşi respectă cititorii este şi respectat de ei. Înainte de 1990, Scriitorul (cu majusculă) era un dublu beneficiar indirect al sistemului. Se citea literatură română contemporană fiindcă nu prea era alternativă la asta. Se făceau cozi uriaşe la cărţi, pentru că era cenzură şi orice subiect tabuizat şi indexat, abordat fie şi timid într-o carte, îţi „vindea” cartea respectivă. E Delirul lui Preda un roman comparabil cu Moromeţii? Nu. Dar Preda era Preda, „Delirul” avea un subiect incendiar, pentru acei ani, şi atunci este explicabil interesul uriaş suscitat de această carte. Dar acum, la o reeditare, mai stârneşte Delirul acelaşi interes public? Nici vorbă; pentru că totul s-a schimbat, în jur, şi subiectul din Delirul a fost bătut şi aproape bătătorit în douăzeci de ani de libertate.

 

– În economie e un principiu – banii răi alungă banii buni. Nu merge explicaţia şi în literatură?
– Nu ştiu care ar fi, aici, „banii buni” şi „banii răi”. Dacă vorbim aşa de scriitori, atunci tot la rolul criticului literar ne întoarcem: el îţi arată care e valuta forte şi care e moneda emisă fără acoperire. Dar, domnule Petria, lumea socio-culturală s-a schimbat profund. Publicul nu mai este captiv, ca în anii ‘70 şi ‘80. Publicul din anii 2000 e fluid şi „flotant”. Trebuie „prins” şi „fixat”. Trebuie să-i oferiţi ceva, prin fantasmele scriitoriceşti. E o concurenţă dură: televiziuni, internet, călătorii, entertainment. Dar nu asta am vrut? Nu pentru asta aţi ieşit la Revoluţie?
– Mi-am riscat pielea pentru multe la Revoluţie. Şi nu ştiu dacă a doua oară aş face-o. Aveam în minte, când v-am pus întrebarea, şi următorul aspect – compromisurile scriitorilor au continuat şi după 1989. Iar cititorii observă. Şi nimic nu-i împiedică să spună – de ce să-l citesc pe lingăul ăsta, dă-l în mă-sa?! Şi sunt destui oportunişti în viaţa literară. – Da, iar compromisurile din libertate n-au nici o scuză. Într-un regim totalitar, puteai fi şantajat, arestat, închis, torturat. Puteai fi exmatriculat din facultate, aruncat pe drumuri. Dar acum, când oricine poate spune orice doreşte, compromisului nu-i mai putem găsi acel element de constrângere care ni-l făcea de înţeles, în anii socialismului real. Oportunismul post-‘90 este, pentru mine, dezgustător.

 

– Şi o adăugire firească – are dreptul un scriitor să ignore nedreptăţile din ţara sa?
– Dacă s-a manifestat ca un intelectual public, nu. Dacă însă e tipul de scriitor „evazionist”, care stă în cochilia lui şi întoarce voit spatele realităţii înconjurătoare, da.
– Nici critica literară nu mai are credibilitatea pe care-o avea, ca în anii 90 măcar, să nu mergem prea în urmă. Sunt de vină şi criticii?
– Nu mai e acea aură a Criticului, cum nu e mai e acea aură a Scriitorului Român, în Republica Socialistă România. Dar credibilitatea unui critic n-are legătură cu impactul public al textelor sale. Poţi să fii credibil, dar să n-ai autoritate: lumea să nu te prea citească, să nu prea dea credit verdictelor tale. Poţi să fii un critic credibil, dar să nu interesezi pe nimeni, la nivel macro.
– Trebuia să zic mai exact audienţă, nu credibilitate.
– Da. Dar e bine şi-aşa cum aţi zis, fiindcă discuţia între aceşti doi termeni se circumscrie. Poţi să fii un critic credibil, dar să n-ai audienţă. Poţi să fii un critic cu audienţă, dar să nu mai fii credibil, fiindcă ai făcut compromisuri profesionale de dragul audienţei. Din punctul meu de vedere, esenţial este să scrii exact ceea ce crezi despre o carte. Indiferent cine a scris-o, indiferent de raportul în care eşti cu autorul ei. Şi atunci, vei avea şi credibilitate, şi audienţă, întrucât cititorii nu pot fi minţiţi.
– Cine a urmărit traiectoria lui Daniel Cristea-Enache, chiar şi mai puţin atent, un lucru l-a observat cu certitudine – pariaţi doar pe valoarea estetică. Aici ne despărţim- nu reuşesc să-i citesc pe scriitorii ticăloşi de azi, numai pe cei din vechime, eventual. Am nevoie de-o distanţare temporală, fiindcă urmăresc plăcerea lecturii citind. Nu reuşesc să trec decât cu eforturi susţinute peste greaţă. Pe această temă am avut o interesantă polemică pe Facebook, pornind de la cazul lui Ioan Es. Pop, fost informator al Securităţii, pe care l-aţi premiat pentru poezie tocmai în anul când s-a aflat despre turnătoriile sale. A fost o polemică dură, dar principială şi bărbătească, consider.
– Da, şi dumneavoastră aţi avut onestitatea să reveniţi şi să titraţi: Ioan Es. Pop, un mare poet. Totdeauna voi apăra un scriitor foarte bun, dragă domnule Petria. Pentru că fără scriitorii foarte buni nu există palierul de sus al culturii şi nici acea funcţie totală a literaturii despre care vorbeam. Acum se trage în Mircea Cărtărescu din toate poziţiile… Sorry, sunt de partea lui Cărtărescu, aşa cum am fost de partea lui Pop, aşa cum am fost de partea lui Breban. Nu, nu sunt nişte oameni perfecţi marii noştri scriitori. Dar sînt marii noştri scriitori. Nu pot să arunc cu pietre într-un om care a scris Nostalgia şi Levantul. Pot să-l critic, în schimb, şi să spun când o carte a lui (Orbitor, volumele 2 şi 3) mi se pare slabă.
– Personal, cred că Mircea Cărtărescu îi orchestrează deserviciile lui Mircea Cărtărescu şi că nu are nevoie de apărare.
– Să facem diferenţa (dacă nu disocierea) între cel ce scrie Levantul ori Ieudul fără ieşire ori Bunavestire şi cel ce te poate dezamăgi uman, într-un moment sau altul. Un critic literar cu ce trebuie să se ocupe? Dar un scriitor care e şi publicist? După cum vedeţi, în polemica pe subiectul Ioan Es. Pop, fiecare ne-am făcut treaba.
– Ok. Şi în acest caz. Dar Ioan Es. Pop măcar avea justificarea presiunilor dictaturii, pe când pe Cărtărescu nu are nici circumstanţa atenuantă a prostiei.
– Da, vedeţi?, teoria mea că e mai greu cu justificarea compromisurilor după 1990 se susţine. Pentru ceea ce facem în libertate numai noi sîntem responsabili. Nu mai putem da vina pe nimeni: nici pe X, nici pe Y, nici pe Ceauşescu, nici pe Stalin. Cine e matur, vaccinat şi se manifestă în spaţiul public este responsabil pentru manifestările lui din această sferă. Or, va trebui să admiteţi că Es. Pop nu a fost un intelectual public şi nu s-a manifestat niciodată pe această linie.
– Admit. Însă nu înţeleg solidarizarea cu Mircea Cărtărescu, dacă compromisurile în libertate sunt dezgustătoare, după cum aţi afirmat. Şi solidar, şi dezgustat?
– Haideţi să definim compromisul, ca să ştim exact la ce ne referim. „Înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie”: asta ar fi partea frumoasă. Iar ca adjectiv, „cu reputaţia pătată, discreditat”: asta ar fi partea tristă.
– Când iei bani, şi nu eşti muritor de foame, de la un regim dement, pe care-l lauzi deşănţat, la asta mă refer. Realitatea nu e de ascuns în spatele cuvintelor.
– Dacă lăsăm cuvintele tari la o parte, vom vedea că iar nu aveţi dreptate. Pentru articolele din „Evenimentul zilei”, indiferent de subiectul lor, autorul despre care vorbim primeşte o colaborare negociată cu ziarul respectiv. E interesul ziarului să aibă un nume de greutatea lui Cărtărescu. Prin urmare, orice laude sau critici ar face Cărtărescu în ele, nu „regimul” îl plăteşte, ci ziarul. Şi e normal să fie aşa. Amintiţi-vă: ne doream ca munca scriitorului, a publicistului să aibă şi un minim beneficiu material.
– Nu ne aflăm pe aceeaşi lungime de undă, adevărul e că nu e nevoie – nu suntem soţ- soţie, ca să fie armonie în familie. Să trecem… Mario Vargas Llosa, unul dintre scriitorii mei preferaţi, afirma în Adevărul minciunilor că este „convins (dintr-o perspectivă hedonistă) că o societate fără literatură sau în care literatura a ajuns la marginea vieţii sociale – ca un viciu ascuns, devenind un cult sectar – e condamnată să sărăcească din punct de vedere spiritual şi să-şi piardă libertatea”. Cred că ne găsim într-un astfel de timp.
– Apropo de armonia conjugală, dragă domnule Petria, din cauza dialogului cu dvs. nici n-am apucat să mănânc dimineaţa în weekend. M-aţi luat de la 8.00 şi m-aţi stors pînă la 12.00… Sper că nu vreţi să depăşim recordul polemicii mele pe Facebook cu dl Laszlo Alexandru. Llosa are, evident, dreptate. Da, literatura nu trebuie să fie marginală, pentru că atunci ea nu va mai avea forţa de a impune în conştiinţa colectivă adevărurile tuturor, poveştile tuturor, inclusiv ale marginalilor. Dacă nu era Dickens omologat ca Dickens într-o literatură precum cea engleză sau dacă nu era Cehov înţeles deja ca Cehov într-o literatură precum cea rusă – cum am mai fi ajuns la reprezentarea oamenilor săraci, umiliţi, fără şanse şi a micilor funcţionari cu perspectiva concedierii? Pentru ca literatura să ne forjeze aceste reprezentări, să le îmbogăţească, să le impună, e nevoie ca ea să-şi păstreze condiţia de centralitate. De oriunde am porni, tot la centralitatea necesară a literaturii ajungem – ceea ce îmi place…

 

– Şi mie. Apoi, în ciuda precarităţii materiale şi a altor piedici ocultatoare, suntem într-un moment exploziv al literaturii române, ca florile de cactus în deşert. Sunt fericit că-s contemporan cu un şir foarte lung de scriitori deosebiţi. Pe cine pariaţi, în poezie şi proză?
– Pariurile mele „nominale” sînt la vedere, în ceea ce am scris. Înţeleg că doriţi o listă? Din ce generaţie? Vreţi vîrfurile fiecărui gen? Ce vreţi de la un biet critic, domnule Petria?
– Bietul care nu e biet… La vârfuri mă refer. La contemporani.
– Un vîrf al poeziei contemporane este Mircea Cărtărescu. Altul, Ion Mureşan. Încă unul, Ioan Es. Pop. Un al patrulea vîrf, Constantin Acosmei. Un al cincilea, Marius Ianuş. Un poet extraordinar rămîne regretatul Cristian Popescu. După cum observaţi, am luat-o de la generaţia ‘80 încoace.
– Şi la proză?
– Dacă urmăm acelaşi interval, cu trei segmente generaţioniste (generaţia ‘80, generaţia ‘90, generaţia 2000; vedeţi? iarăşi generaţiile „decenale”…), ar fi Petru Cimpoeşu, regretatul Ioan Lăcustă, Radu Aldulescu, Răzvan Rădulescu, regretatul Sorin Stoica, Bogdan Popescu, Filip Florian… Aici sînt mai mulţi. Prozatorii afirmaţi în anii 2000 sînt foarte buni.
– Dar la critici şi eseişti? Aici e cazul să vă puneţi pe listă.
– Aici sînt orgoliile cele mai mari: fiindcă mai sunt critici care se consideră mai importanţi decît scriitorii. O luăm tot aşa, de la „optzecism” încoace. La eseu, Ion Vartic şi Horia-Roman Patapievici. La critică, regretatul Radu G. Ţeposu, Ion Simuţ, Al. Cistelecan, Sanda Cordoş, Paul Cernat…
– Da. Şi Daniel Cristea-Enache. Vă iubiţi cărţile scrise? Care consideraţi că vă reprezintă plenar?
– E interesant de văzut cine va fi criticul, cine vor fi criticii unei epoci literare: epoca post-1989. Îmi iubesc cărţile; pe prima doar mi-o simpatizez…
– Ce aveţi în lucru? Parcă o carte cu câte o sută de pagini pentru câte un poet; 10 poeţi- 1000 de pagini…
– Să mă şi explic. Pe cea dintîi o simpatizez, doar, fiindcă o consider cea mai slabă. Or, fiind critic, aspectul trebuie luat în considerare. Am mai multe proiecte în derulare. O carte, o carte bună se rotunjeşte şi se încheie când vrea ea, nu cînd vrei tu. Eu pot doar să-mi dau cu părerea asupra momentului cînd va fi gata prima dintre ele.
– Nu vă place să vorbiţi despre proiecte? Superstiţie?
– Ba da, îmi place. Doar că nu ştiu cînd va fi gata cartea 1, cînd va fi gata cartea 2 ş.a.m.d. Probabil, cartea 1 va fi volumul de dialoguri cu scriitori de pe LiterNet. Cartea 2 e o enigmă deocamdată: va fi ori volumul de convorbiri cu Paul Cornea, ori cel cu Dan C. Mihăilescu. Asta înseamnă că 2 poate deveni 3 şi 3 poate deveni 2. În fine, cartea 4 va fi un nou volum de cronici, care e musai să apară spre finele lui 2013, ca să menţin ritmul: un volum de cronici o dată la patru ani. (Concert de deschidere, 2001, Bucureşti Far West, 2005, Timpuri noi, 2009.) Eu aşa gîndesc: macro şi în perspectivă.
– Aveţi prieteni adevăraţi printre scriitori sau doar cunoştinţe? Funcţionează cât de cât recunoştinţa între scriitor şi critic?
– Da, am prieteni adevăraţi printre scriitori şi critici. Un prieten adevărat este C. Stănescu, omul care m-a făcut cronicar la „Adevărul literar şi artistic”, pe cînd aveam 23 de ani. Un alt prieten adevărat este Ileana Mălăncioiu, o mare poetă care nu a ezitat nici o secundă atunci cînd, tînăr fiind, i-am propus să facem un volum de convorbiri.
– N-aţi răspuns la treaba cu recunoştinţa…

–         Am repulsie faţă de oamenii nerecunoscători. La ce anume vă referiţi?
– Se mai întâmplă ca oameni pe care i-ai sprijinit să te înjure… Viaţa literară nu-i mănăstire.

– Se mai întîmplă, dar nu în cazul meu. Totdeauna voi fi recunoscător faţă de oamenii care m-au sprijinit atunci cînd eram un no name. De pildă, îmi place mult recunoştinţa lui Nicolae Manolescu faţă de George Ivaşcu. Din cîte ştiu, nu l-a „înjurat” niciodată pe fostul său binefăcător. Asta e ceva foarte frumos.
– M-am gândit la unii sprijiniţi de dumneavoastră.
– E normal ca, aşa cum eu am fost sprijinit la început, să sprijin la rîndul meu pe alţii. Primeşti ceva. Trebuie să şi dai ceva. Dacă doar primeşti, primeşti, primeşti, şi niciodată nu dai, în „lanţul” ăsta uman, eşti un ins de nimic. Deci n-am nici un merit în chestia asta: că i-am sprijinit pe alţii. Din punctul meu de vedere, e ceva absolut firesc.
– O ultimă întrebare – e în faţa dumneavoastră un tânăr talentat, care vrea să se apuce de literatură. Ce sfaturi îi daţi?
– Dacă vrea să se „apuce” de literatură, n-avem de unde şti în ce constă „talentul” lui. Îi voi spune atît: hai să te vedem!
– Ok, n-am fost prea exact. Are talent, a scris câte ceva şi vine la dumneavoastră…
– N-am de unde să ştiu dacă are talent sau nu. Decît după ce-l citesc. Dacă e foarte bun, pun mîna pe telefon şi fac ce e normal să fac: să sprijin un tînăr promiţător. Cui dau telefon? Celor care îmi răspund. Dacă e „doar” bun, îi spun ce are de făcut, în opinia mea. În fine, dacă e slab, îi spun că nu m-a convins. Sau devin evaziv, ca să nu-l rănesc. Dacă e inteligent, îşi va da seama singur seama. Dacă nu e inteligent, mă va agasa cu telefoane, cu mail-uri, cu sms-uri. Degeaba. Dar, la un moment dat, se va potoli. Şi atunci va veni alt aspirant, tînăr sau nu. Şi tot aşa: povestea asta nu se termină niciodată. Şi e foarte bine. Cît va ţine povestea asta, criticul va fi şi el viu; iar critica literară va avea sens.

– Vă mulţumesc.

– Şi eu vă mulţumesc.

Text apărut în revista Arges, nr 12/2012

 

 

Scandal literar pe Facebook. Şi turnător al Securităţii, şi premiat!

O extrem de scurtă postare a provocat nu demult pe contul meu de Facebook un tsunami de comentarii pe parcursul a 24 de ore. Peste 700. Au participat la discutii câţiva autori deosebiti, cât şi cititori. Vedeţi ce susţin Doina Uricariu, Daniel Cristea-Enache, Vasile Baghiu, Laszlo Alexandru, Flori Bălănescu, Michael Haulica, Aurel Sibiceanu şi alţii.

Redau textul „detonator”:

Ioan Es. Pop- poet premiat, turnător odios la Securitate

Poetul Ioan Es. Pop a câştigat premiul Cartea de Poezie pe anul 2011 pentru volumul „unelte de dormit”. Juriul care a decernat premiul a fost format din Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache şi Bogdan Creţu.
Anul trecut, Pop a recunoscut că a fost turnător al Securităţii. În aceste zile nimeni n-a mai suflat o vorbuliţă măcar despre acest aspect al biografiei scriitorului.
Este corectă acordarea premiului?

Alexandru Petria
P.S. Personal, îl consider pe Ioan Es. Pop un mare poet. N-am citit “unelte de dormit”. Am rostit întrebarea dorind să declanşez o discuţie asupra oportunităţii sau inoportunităţii acordării unui premiu unui fost turnător al Securităţii într-o societate bolnavă.

Mofturi De Ochelarist- Sentimentele populaţiei faţă de fosta Securitate sunt de admiraţie. Şi vine un Dan Puric care spune că poporul român este fomidabil. Poporul cu cel mai mare număr de informatori faţa de ţările foste socialiste.
Daniel Cristea-Enache- Asta era “discuţia”, domnule Petria? Sînteţi neprofesionist, sorry. Întrebarea e greşit pusă: “Este corectă acordarea premiului?” Corectă în raport cu ce? Bineînţeles că este corectă, dat fiind că, în opinia juriului, e cel mai bun volum de poezie din 2011: “unelte de dormit”.
Daniel Cristea-Enache- N-ar fi fost “corectă” dacă, să zicem, dvs. aţi fi găsit un volum de poezie în 2011 mai bun decît cel al lui Ioan Es. Pop. Dar, ca să faceţi aşa ceva, ar fi trebuit să aveţi o calificare de critic literar. N-o aveţi.
Daniel Cristea-Enache- Este complet fals cînd scrieţi: “În aceste zile nimeni n-a mai suflat o vorbuliţă măcar despre acest aspect al biografiei scriitorului.” Ştiţi foarte bine că, nu mai departe de ieri, prozatorul Dumitru Ungureanu a vorbit pe Facebook exact despre angajamentul la Securitate al lui Ioan Es. Pop. Iar dvs. aţi dat “like” la comentariul lui. Să deduc că nu ştiţi la ce aţi dat “like”?
Daniel Cristea-Enache- Nefiind dvs. critic literar, vă recomand să lăsaţi receptarea critică a unei cărţi pe seama criticilor literari. Dacă sînteţi, în schimb, jurnalist, puteţi proceda ca un jurnalist profesionist, făcînd un dosar bine documentat al cazului Ioan Es. Pop, punîndu-l în context, obţinînd intervenţii de la cei implicaţi, cerîndu-i părerea şi lui Pop ş.a.m.d. Mă rog, cum face un jurnalist profesionist. Va trebui, atunci, să admiteţi că, spre deosebire de mulţi alţi scriitori români care au avut angajament cu Securitatea, Pop a recunoscut. Şi-a asumat asta; şi ruşinea, şi căinţa. Tot în el vă vine să daţi, domnu’ Petria? Dom’ne, dar ce curajos mai sînteţi… Dar (dacă sînteţi cu adevărat curajos), de ce nu daţi în mine, domnule Petria? Că eu l-am premiat pe Ioan Es. Pop (alături de Eugen Simion şi Bogdan Creţu), nu s-a premiat Pop singur.
Daniel Cristea-Enache- Haideţi, domnule Petria, arătaţi-vă curajul polemic şi argumentele intelectuale. Dumneavoastră sînteţi de toate: prozator, publicist, jurnalist, anchetator pe Facebook, procuror improvizat… Eu nu sînt decît un biet critic literar (aşa cum Ioan Es. Pop nu e decît un biet poet). Dar am un simţ special pentru oamenii care lovesc în alţii pentru a se autopromova 🙂
Ioan Victor Dragan- Domnul Alexandru Petria a pus o intrebare si asteapta raspunsuri . Doua interventii cu etichete si subiectivisme datorate calitatii de membru al unui mini juriu – cam mult pentru o simpla intrebare. A avea opinii libere parca este constitutional acum ? Cat despre calitatea de critic literar – domnule Enache – aveti diploma de critic sau diploma de membru de jurii ?
Daniel Cristea-Enache- Domnule Ioan Victor Drăgan, nu ştiu cine e domnul Enache, căruia vă adresaţi.
Ioan Victor Dragan- D C-E
Daniel Cristea-EnacheBetter 🙂
Ioan Victor Dragan- A fost cafeaua cam tare .Incheiat !
Daniel Cristea-Enache- Domnule Drăgan, dl Petria nu “a pus o întrebare”. Recitiţi-i textul, începînd cu titlul.
Daniel Cristea-Enache- La revedere, domnule Drăgan.
Daniel Cristea-Enache- Atenţie, eu nu vorbesc aici în numele juriului. Vorbesc în numele meu personal.
Mofturi De Ochelarist- Domnul Daniel Cristea-Enacheare dreptate: din punct de vedere literar premiul a fost acordat corect. Colaborarea cu securitatea este alta problema. Dar se vede treaba că tot pe “aceştia” ne bazăm. Sunt talentaţi şi valoarea trebuie căutată acolo unde este ea (cum spunea odată T.Stolojan despre Ion Iliescu) 🙂 ))))))))
Ioan Victor Dragan- D C- E scrie si raspunde singur in proportie de 73,4 % – l-am votat !
Octavian Perpelea· Domnule Suciu, premiul se acorda tinand cont de criterii estetice, nu morale. In rest sunt discutii de dragul discutiilor, despre sexul ingerilor, despre buricul Mariei & obiceiurile erotice ale viermilor de matase.
Daniel Cristea-Enache-Domnule Drăgan, parcă aţi anunţat “Încheiat!”. Ce anume aţi încheiat?
Vasile Baghiu- „Discuţia” propusă de Alexandru Petria merită toată atenţia. O dezbatere în presa literară şi nu numai pe această temă ar fi chiar binevenită.
Daniel Cristea-Enache-Dacă merită toată atenţia, de ce aţi simţit nevoia s-o puneţi între ghilimele?
Ioan Victor Dragan- Am scris niste litere si v-ati simtit vizat ! Cafeaua tare face rau la nervisori !
Daniel Cristea-Enache- Deci aţi revenit în discuţia cu mine, domnule Drăgan?
Florin Lestat- Domnul Daniel Cristea-Enache are dreptate. Criteriile estetice sunt cele care primează in acordarea unui premiu pentru literatură. Ioan Es. Pop nu este singurul care a colaborat cu Securitatea. Ar trebui să ne dezicem de Sadoveanu şi de toţi ceilalţi?
Vasile Baghiu- Domnule Cristea-Enache, am pus ghilimele ca să fac trimitere la ghilimelele dvs.. Oricum, acesta este un amanunt lipsit de importanţa. Mai înainte de orice, o părere este sau nu validă în sine şi nu în funcţie de calitatea de critic literar sau de lipsa acestei calităţi a celui care emite părerea/opinia…
Daniel Cristea-Enache- Perfect, domnule Baghiu. Opinia dlui Petria despre volumul “unelte de dormit” al lui Ioan Es. Pop n-a fost exprimată nicăieri în comentariul lui.
Aurel Sibiceanu- Aşa cum am mai spus, problema d-lui Petria nu este criteriul valorii, ci faptul că, deşi s-a mărturisit ca fost informator, Es Pop nu se poate mântui ! Probabil că domnia sa este nemulţumit de inconsistenţa mărturisirii făcută de poet…
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, aţi citit volumul lui Ioan Es. Pop, “unelte de dormit”?
Daniel Cristea-Enache-Domnule Sibiceanu, ironiile dvs. mi se par cam nepotrivite pentru o discuţie care ambiţionează să fie serioasă. Dacă vreţi s-o dăm pe glumă, o dăm 🙂
Ioan Victor Dragan- M E G A L O M A N
Daniel Cristea-Enache- Dar de ce aţi folosit verzale spaţiate? Credeţi că altfel nu se vedea ce postaţi?
Aurel Sibiceanu- Unde vedeţi, d-le, glumă la mine ?
Daniel Cristea-Enache- Păi da, doar v-am zis: polemizaţi cu mine, dacă aveţi “coraj”. Lăsaţi-l pe Ioan Es. Pop, că nu el s-a premiat. Eu şi noi l-am premiat.
Daniel Cristea-Enache- Sînteţi serios, domnule Sibiceanu?
Ioan Victor Dragan- litere, litere ca si D C- E !
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, sînteţi prin zonă? Nu mai spuneţi nimic? Sau e totul OK, sînteţi mulţumit de trafic… Asta aţi vrut, nu?
Daniel Cristea-Enache- Words, words, words 🙂
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, eu vă sfătuiesc să interveniţi acum, pînă nu vin în zonă tinerii poeţi. Ăştia cam toţi îl iubesc pe Ioan Es. Pop. Ce ştiu ei? Altceva nu ştiu: Angela Marinescu, Mazilescu, Mureşan, Cărtărescu, Pop… Şi ăştia sînt răi, domnule. Domnul Drăgan e mic copil pe lîngă ei 🙂
Vasile Baghiu- Daniel Cristea-Enache, nu era neapărat necesară aici opinia despre opera autorului premiat, domnule Cristea-Enache, pentru că tema vă este, de fapt, una apropiată fie şi numai pentru că aţi scris monografia despre I.D. Sârbu. Distorsiunile în relaţia etic/moral-estetic pe care le-a produs comunismul şi post-comunismul sunt prea evidente ca să nu le vedeţi şi să apăraţi acum “autonomia esteticului”…
Aurel Sibiceanu- Nu am pus în discuţie justeţea actului de jurizare, ci faptul că, deşi s-a mărturisit, poetul în chestiune este tot gri pt. d-l Petria.
Daniel Cristea-Enache- Apăr autonomia esteticului şi, mai mult, autonomizarea esteticului în condiţiile unei dictaturi oribile.
Daniel Cristea-Enache- Domnule Baghiu, scuze că vă corectez, Sîrbu, nu Sârbu.
Daniel Cristea-Enache- Eu nu pun în discuţie, domnule Sibiceanu, nici măcar opţiunea juriului. E posibil să fie greşită şi să existe altă carte de poezie mai bună decît a lui Pop în 2011. Dar, dacă e, e o greşeală în terenul valorizării estetice. Nu e o greşeală în sfera judecăţii morale. Domnul Petria, amestecîndu-le, se dovedeşte un amator; sau, dimpotrivă, un intelectual avizat, care ştie bine ce face, dar o face pentru niţel scandal de autopromovare. Eu aleg a doua variantă, căci multe se pot spune despre domnul Petria, dar nu şi că ar fi vreun amator 🙂
Alexandru Petria- Ma bucur ca intrebarea aceasta a suscitat atata atentie, inseamna ca este un subiect de interes. Acum am reintrat pe net.
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, iată că vă întîlniţi în păreri cu unul din “no name”-urile tinerei generaţii. Cu marele poet Gabriel Daliş: http://gabriel-dalis.blogspot.com/2012/01/cartea-de-poezie-anului-2011.html#comment-form. Vă felicit, domnule Petria!
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, am pus intrebarea legat de context. De altfel, pe Ioan Es Pop l-am felicitat cand a marturisit ca a fost turnator. Aici https://alexandrupetria.wordpress.com/2011/04/15/felicitari-ioan-es-pop/
Alexandru Petria- Pe Ioan Es Pop il consider un mare poet. Am scris https://alexandrupetria.wordpress.com/2011/04/29/marturisirea-lui-ioan-es-pop-colaborarea-poetului-cu-securitatea/
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, e incorect că un volum ca “unelte de dormit” a primit un premiu literar? Vă rog, răspundeţi dvs. la această întrebare. Dar înainte de asta, va trebui să răspundeţi la o alta: “Aţi citit, domnule Petria, volumul în chestiune?”
Balanescu Flori- Domnule Daniel Cristea-Enache, imi sunteti foarte simpatic, tin sa incep astfel; dar: am mai trecut printr-o perioada lunga si rea, in care noi – romanii – am contractat bolile astea de care nu vrem sa scapam; nu vi se pare deloc sfidator ca – ORICIT DE BUN AR FI VOLUMUL ACELA DE POEZIE – premierea lui are loc pe un fond atit de vicios si viciat? Ii adresez aceeasi intrebare lui Bogdan Cretu! Omeneste vorbind, de gestul lui sunt chiar mai contrariata, chiar dezamagita! Mi se pare si ca transati prea abrupt intre critic si necritic literar!
Alexandru Petria- Nu m-am referit la valoarea volumului. Era vorba de context, intr/o tara fara repere. Ioan n-o sa devina un poet mai mare cu acest premiu, oricum.
Daniel Cristea-Enache- Nu, nu mi se pare deloc “sfidător”. Mi se pare cît se poate de firesc ca un volum de poezie pe care un juriu îl consideră cel mai bun să fie premiat de acel juriu.
Daniel Cristea-Enache- Tocmai asta face diferenţa, stimată doamnă Bălănescu, între un sistem cu criterii şi un “sistem” fără criterii.
Alexandru PetriaDa, dar optiunea juriului nu are sanse sa treaca drept sfidatoare?
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, aţi citit volumul în chestiune?
Balanescu Flori- E clar ca avem un dialog al surzilor!
Octavian Perpelea· Exact, un dialog al surzilor urmarit de orbi.:)
Daniel Cristea-Enache- Stimată doamnă Bălănescu, evitaţi generalizările cu “noi, românii”.
Daniel Cristea-Enache- Un juriu literar, format din critici literari, selectează o carte de poezie pe care o consideră cea mai bună dintr-un an editorial.
Alexandru Petria- Nu, nu l-am citit. Nici o clipa nu m-am referit la valoarea volumului. Insa sa facem un efort de imaginatie- ce se intampla in Franta daca ar fi fost premiat Celine in anii 60?
Daniel Cristea-Enache- O instituţie ca CNSAS e chemată să facă lumină asupra colaborării cu Securitatea a unor scriitori.
Daniel Cristea-Enache- Deci, stimată doamnă Bălănescu, dacă vreţi să-l amendaţi pe Ioan Es. Pop pentru angajamentul lui cu Securitatea, n-aveţi decît s-o faceţi. Dar n-aveţi dreptul să spuneţi că volumul lui de poezie nu e bun; dacă e.
Daniel Cristea-Enache- Păi vedeţi, domnule Petria, că sînteţi amator în discuţia asta?
Daniel Cristea-Enache- Cum adică “nici o clipă nu m-am referit la valoarea volumului”? Nu despre “valoarea volumului” vorbim cînd dăm un premiu literar?
Vasile Baghiu- Da, Sîrbu, bineînţeles, domnule Cristea-Enache, vă mulţumesc pentru corectură… Ştiţi bine că lucrurile sunt mai complicate la noi. Adesea “esteticul” acesta, în comunism şi în perioada care a urmat, lucru valabil şi acum, este susţinut şi sprijinit parcă mai apăsat în unele cazuri, în timp ce în altele este ignorat şi chiar contestat, iar criteriul ţine de altceva decât de valoare. Începem să vedem pe timp ce trece, dacă nu am ştiut până acum, care sunt şi acele criterii. În general, regimurile din ultimii 60 de ani şi-au apărat oamenii şi i-au marginalizat pe cei pe care nu au fost ai lor, iar critica literară, ca să ne referim doar la literatură, a avut (şi încă mai are) un comportament deloc independent, în cele mai multe cazuri criticii preferând situaţia comodă a preluării judecăţilor de valoare ale celor care “dau tonul” celei a căutărilor pe cont propriu.
Alexandru Petria- Nu sunt, domnule Daniel Cristea-Enache. Problema e de oportunitate in context, scriitorul nu traieste intr/o eprubeta.
Daniel Cristea-Enache- Sînt perfect de acord cu dvs., domnule Baghiu. Doamna Bălănescu ştie cel mai bine cum lui Paul Goma, pentru atitudinile lui tranşante, i se retrăgea de unii critici “talentul” pe care-l descopereau la scriitori mult mai slabi decît el.
Daniel Cristea-Enache- Care e contextul, domnule Petria?
Daniel Cristea-Enache- E Paul Goma un scriitor bun? Contează să fii un scriitor bun, dacă eşti scriitor? Da, în opinia mea de critic literar, e un scriitor bun. Şi, da. contează foarte mult să fii un scriitor bun, dacă eşti scriitor.
Alexandru Petria- Merita citita asta aici ca sa-mi clarific pozitia http://www.agentiadecarte.ro/2011/02/despre-lepadaturi/
Daniel Cristea-Enache- Deci eu nu spun că Paul Goma e un scriitor bun pentru că îmi place curajul lui. Da, îmi place curajul lui, dar nu curajul îl face scriitor bun. Sînt atîţia curajoşi pe lumea asta care nu au nici cea mai slabă urmă de talent literar.
Daniel Cristea-Enache- M-aţi urmărit, doamnă Bălănescu? E important pentru toată lumea, şi pentru Paul Goma în primul rînd, ca un critic literar, atunci cînd îi citeşte cărţile, să dea un verdict de critic literar asupra lor. Nu să-şi moduleze verdictul literar în funcţie de alte “imponderabile” şi “variabile”. Deci dacă eu, “megalomanul” (cum m-a numit cineva aici), spun, în urma lecturii lui Goma, că Goma e bun scriitor, înseamnă că aşa este.
Daniel Cristea-Enache- Iar dacă Goma nu este bun scriitor, aştept să vină un critic să-mi demonstreze cu textul în faţă că nu este. Dacă volumul lui Pop nu e bun, aştept să vină un critic să-mi demonstreze, cu textul în faţă, că volumul lui nu e bun. Domnul Petria, cu comentariul lui făcut strict pentru scandal şi autopromovare, n-are ce să caute în discuţia asta, de vreme ce nu a citit cartea premiată.
Vasile Baghiu- Felicitările adresate lui Ioan Es. Pop (un poet ca oricare altul, după părerea mea, părere exprimată de altfel acum aproximativ zece ani în două cronici în Poesis) pentru mărturisire sunt semne ale unui comportament paradoxal, despre care psihologii ar avea multe de spus.
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, nu stiu de ce este asa deranjanta o simpla intrebare, mai ales ca n/am pus nici o secunda in cumpana valoarea poeziei lui Ioan Es Pop. Daca sa intrebi inseama autopromovare, apoi nu imi e jena sa ma autopromovez daca altii n-o fac.
Daniel Cristea-Enache- Ca să finalizez, domnule Petria, v-aţi cam dat în cap cu comentariul amatoristic şi de autopromo pe care l-aţi pus pe Facebook.
Daniel Cristea-Enache- Asta numiţi dvs. “o simplă întrebare”? “Ioan Es. Pop- poet premiat, turnător odios la Securitate”. Mă faceţi să rîd, domnule Petria…
Alexandru Petria- Acela era titlul postarii, domnule Daniel Cristea-Enache. Ce nu este adevarat in el? Nu este premiat? Nu a fost turnator?
Daniel Cristea-Enache-Mai aveam ceva să-i spun doamnei Flori Bălănescu, care îşi începea comentariul spunînd că îi sînt “foarte simpatic, dar…”. Stimată doamnă Bălănescu, haideţi să terminăm odată cu “simpatiile” şi “antipatiile” care au făcut ravagii în infectul sistem trecut; şi rezistă şi azi, în virtutea inerţiei. Haideţi să scoatem din ecuaţia evaluării literaturii “imponderabile” de genul “Mi-e simpatic, îl laud”, “Mi-e antipatic, îl ignor”. Haideţi să citim cu onestitate profesională cărţile şi să scoatem complet din cadru relaţiile noastre personale cu autorul cărţii. Nu v-aţi săturat de acest fel de a face critică literară şi construcţie canonică? Sau îl vreţi perpetuat, cumva, şi la generaţia următoare? Ei, poftim, eu n-o să-l perpetuez 🙂
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, e un colaj jenant pe care l-aţi făcut ca să obţineţi scandal, trafic şi autopromovare.
Daniel Cristea-Enache- Un jurnalist profesionist nu face aşa ceva.
Daniel Cristea-Enache- Auzi, turnător “odios”. Dar ce drept aveţi dvs., domnule Petria, să-i spuneţi lui Ioan Es. Pop “turnător odios”? Sînteţi CNSAS?
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, nu mi/ati raspuns la intrebarea cu Celine… Dar s/o pun altfel- ce scriitor colaborationist a fost premiat in Franta in anii 60, stiindu/se ca a fost turnator?
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, el si/a recunoscut turnatoriile, cred ca nu am nevoie de o institutie care sa/mi traduca un text din romana in romana.
Alexandru Petria- Sau a fost un turnator angelic?
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, ar fi meritat un premiu literar un scriitor precum Celine (nu găsesc accentul)?
Daniel Cristea-Enache- Sau te pomeneşti că nu l-ar fi meritat?
Daniel Cristea-Enache- Cîţi ani au trecut, domnule Petria, din 1990 încoace?
Daniel Cristea-Enache- Între “angelic” şi “odios” nu există nici o treaptă intermediară, domnule Petria? Adică dacă e logic ca un turnător să nu fie “angelic”, asta îl face, automat, “odios”?
Daniel Cristea-Enache- Păi dvs., domnule Petria, sînteţi în acelaşi timp, aici, angelic şi odios. Sînteţi angelic fiindcă n-aţi citit cartea premiată. Şi sînteţi odios fiindcă, din motive de autopromovare, îl faceţi pe Ioan Es. Pop “turnător odios”, ca să vă lipiţi numele de un mic scandal însoţind premierea cărţii lui.
Daniel Cristea-Enache- Aţi sesizat impactul evenimentului (fiindcă, în pofida aparenţelor, sînteţi un bun jurnalist) şi vreţi să profitaţi de el. Dar vreţi să profitaţi alegînd o cale deloc angelică, domnule Petria.
Daniel Cristea-Enache- Şi pentru că nu vreţi să vă puneţi rău cu mine (fiindcă ştiţi că sînt un critic corect), aţi dat în Ioan Es. Pop, care, ştiaţi prea bine, nu e genul de om care să răspundă în vreo polemică. Vă spun pentru ultima oară, eu l-am premiat pe Ioan Es. Pop. Daţi în mine. Sînt aici. Mă vedeţi?
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, daca nu era premierea, nu aveam ce intrebare sa pun. Sigur ca a fost un turnator odios, ceea ce nu/l impidica sa fie un mare poet. Cred ca Ioan este un mare poet. Si inca de la aparitia volumului Ieudul fara iesire.
Daniel Cristea-Enache- Pentru un nenorocit de beneficiu de autopromo, aţi murdărit o chestie frumoasă şi corectă (frumoasă tocmai pentru că e corectă). Luaţi-vă de mînă cu alde Daliş, domnule Petria…
Alexandru Petria- Nu cred ca am murdarit nimic, domnule Daniel Cristea-Enache. Am deschis o discutie care este dureroasa pentru societatea romaneasca.
Daniel Cristea-Enache- Sînteţi un om curajos, domnule Petria, şi totuşi nu vreţi să vă referiţi nicicum la mine 🙂 Aţi preferat să faceţi un text amatoristic şi de scandal ieftin.
Daniel Cristea-Enache- Normal că n-aţi putut să murdăriţi, fiindcă am venit eu 🙂
Daniel Cristea-Enache- Dar, altfel, cîte porcării s-ar fi spus pe contul acesta de tot felul de “scriitori” gen Drăgan, Sibiceanu? A auzit cineva, ever, de scriitorii Drăgan, Sibiceanu şi Daliş? Dar de scriitorul Ioan Es. Pop a auzit cineva? Asta-i diferenţa, domnule Petria. Sper c-o sesizaţi.
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, stiti sigur ce cred despre dvs. Este doar o chestiune de optiune, in felul de/a te raporta la societate.
Daniel Cristea-Enache- Dacă mă ştiţi, atunci ştiţi că sînt corect. Eu am crezut şi cred că “unelte de dormit” e cel mai bun volum de poezie din 2011. Contestaţi-mă.
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, cu Ioan am fost coleg de redactie in anii 90, tin la el. Cred in judecata dvs estetica. Dar cui face bine? Sa nu/mi replicati- literaturii, fiindca literatura nu depinde de un premiu in plus sau minus.
Balanescu Flori- Dar Dvs dle Daniel Cristea-Enache ati luat totul foarte personal si vreti acum sa va razboiti cu aceia dintre noi care credem ca altii, tot dintre noi, au facut lucruri odioase! Va deranjeaza acest cuvint? De ce? De ce-mi atribuiti lucruri pe care nici macar nu le gindesc, dar sa le mai fi si scris? Vreti cu tot dinadinsul sa nu-mi mai fiti simpatic? Sunteti liber! Sa intrebati “Dar ce drept aveţi dvs., domnule Petria, să-i spuneţi lui Ioan Es. Pop “turnător odios”? Sînteţi CNSAS?” – asta chiar ma face sa zimbesc amar! E naivitate, nu va suparati! Daca mie, care studiez de 20 de ani comunismul, in spetza regimul de detentie, imi spune unul care a primit certificat de buna purtare de la CNSAS ca nu a fost colaborator si nu a facut nimic rau, dar despre care stiu clar dintr-o sumedenie de alte surse, coroborate conform pregatirii si cunostintelor mele, ca a fost o jigodie de om, ii spun clar sa plece in munti si sa se calugareasca! Sa ma scuteasca! Martorii adevarati ai criminalitatii comuniste mor linga noi, iar noi ne pierdem aici in cuvinte! NU MA INTERESEAZA CIT DE BUN POET ESTE IOAN S. POP, ma intereseaza usurinta cu care criticii literari se prefac ca in cetate este totul bine! Despre asta era vorba; iar cel care a citat mai sus dintr-o poezie de-a mult-vorbitului Pop, sa i le citeasca in intimitate, sa nu ne dea noua lectii, pina nu-si semneaza zicerea cum se cuvine!
Daniel Cristea-Enache- Nu vă interesează cît de bun poet este Ioan Es. Pop? E dreptul dvs. să nu vă intereseze. Pe mine mă interesează foarte mult cît de bun este un scriitor şi cum sînt cărţile scriitorilor, în general.
Daniel Cristea-Enache- Tocmai, stimată doamnă Bălănescu, că vreau să iau lucrurile personal, dar nu reuşesc. Adică, îi tot spune dlui Petria să mă critice pe mine, fiindcă eu l-am premiat pe Ioan Es. Pop – şi dl Petria nu vrea, şi pace 🙂
Daniel Cristea-Enache- ”îi tot spun”.
Daniel Cristea-Enache- Domnule Petria, n-am glumit. Dacă nu vă amendaţi comentariul, vă scot din lista mea de prieteni FB. Vedeţi? Fac un şantaj odios.
Alexandru Petria Si eu am o singura politica, domnule Daniel Cristea-Enache. Precum SUA. Nu raspund la santaj. Nici la cel al prietenilor. Serios.
Daniel Cristea-Enache- Dar dacă vă rog să vă amendaţi comentariul, fiindcă este amatoristic şi răuvoitor?
Alexandru Petria- Dar chiar nu este rauvoitor, domnule Daniel Cristea-Enache. Nu stiu de ce luati lucrurile personal. Discutia interferentei politicului in literatura e veche. Si n-o sa/i dam de capat prea repede. Aici, eu sunt pe o pozitie, dvs. pe alta. Va respect pozitia.
Daniel Cristea-Enache- Eu spun că asta face diferenţa dintre o democraţie şi un regim totalitar. Un regim totalitar tot vorbeşte de reguli şi de principii, dar nu aplică decît ce convine Conducătorului. O democraţie vorbeşte mai puţin de principii, dar le aplică. O democraţie are criterii. O dictatură n-are criterii.
Daniel Cristea-Enache- Iar principiile sau criteriile trebuie la rîndul lor disociate. Chiar dacă asta nu-i ceva uşor. Asupra volumelor din 2011 aplicăm, dacă sîntem critici literari, un criteriu de valoare artistică. Doamna Bălănescu poate să aplice un criteriu moral scriitorilor. Dar nu şi cărţilor pe care aceştia le scriu.
Daniel Cristea-Enache- Un exemplu extrem. Unul dintre cei mai mari ticăloşi din regimul trecut a fost Eugen Barbu. Dar asta nu mă face să spun că “Groapa” lui e o carte slabă. Dimpotrivă, e un roman excepţional. Dacă l-a scris el 🙂
Daniel Cristea-Enache- Dar dacă eu nu fac aceste disocieri sau voi nu le faceţi, ajungem în postura lui Vadim Tudor, pentru care toată scriitorimea română e o troacă, şi toţi au bube, numai el şi Eugen Barbu au fost angelici.
Alexandru Petria- Groapa este super, dar i/ati da un premiu lui Barbu daca ar fi in viata?
Laszlo Alexandru- Am citit schimbul de opinii de mai sus. As observa urmatoarele:
1) Anumiti critici literari sint autotelici: percep literatura cu finalitate exclusiva in textul insusi, ceea ce este neadevarat. Literatura poate ajuta la formarea sau deformarea unui individ, a unei societati, a unei constiinte colective etc.
2) In virtutea absolutismului literar, acesti comentatori (profesionisti, draga Doamne) evita comod laturile umbrite ale unei opere, ale unui autor – detalii care tot de fenomenul literaturii tin, de buna seama.
Daniel Cristea-Enache- Vă cunosc bine opiniile, domnule Laszlo Alexandru. Diferă în profunzime de ale mele.
Daniel Cristea-Enache- Atenţie, domnule Petria, la istoria literară. Cînd Barbu a publicat “Groapa”, a fost foarte rău primit de ideologii vremii. “Naturalism” etc. E un roman foarte curajos pentru epoca în care a apărut.
Daniel Cristea-Enache- Deci, dincolo de valoarea lui artistică, era un roman care ieşea din reţeta şi din sistemul de reprezentări realist-socialiste dominant în epocă.
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, Laszlo Alexandrua a sintetizat perfect si pozitia mea.
Daniel Cristea-Enache- Să-i pun întrebarea şi domnului Laszlo Alexandru: Dacă un volum foarte bun de poezie dintr-un an editorial, într-un regim democratic, este premiat de un juriu literar (care îl consideră foarte bun), cu toate că autorul lui a semnat, în tinereţe, un angajament cu Securitatea din regimul trecut – asta este în sensul democraţiei liberale, domnule Laszlo Alexandru ? Sau în sensul inerţiei regimului totalitar?
Alexandru Petria- PS. De aceea, trebuie sa ma credeti, nu e stop de rea-credinta, domnule Daniel Cristea-Enache.
Daniel Cristea-Enache- Bulgărire încrucişată vă doresc!
Daniel Cristea-Enache- Bine, domnule Petria, atunci poate completaţi aşa în comentariul dvs.: Personal, îl consider pe Ioan Es. Pop un mare poet. În ce mă priveşte, n-am citit “unelte de dormit”.
Laszlo Alexandru- 3) Acordarea unui premiu literar este, de mult timp deja, un fenomen mai amplu, social, care depaseste strictele virtuti artistice ale unui text. Pornind de la calitatile cartii sale, autorul premiat dobindeste prestigiu social. Calitatile sale profesionale se preschimba in stima publica.
4) Din aceste considerente, precum si din acelea tinind de aspectele bunului-simt colectiv, premiile sint chemate sa nu rasplateasca personalitati contestabile public. Pina si Premiul Goncourt, atribuit in 1960 la Paris lui Vintila Horia, pentru romanul “Dumnezeu s-a nascut in exil”, i-a fost retras romancierului, atunci cind s-a aflat ca el a fost cu 20 de ani mai devreme un hitlerist inflacarat.
Daniel Cristea-Enache- Dacă vă place, aş vrea să văd completarea.
Alexandru Petria- Asta o pun acum, domnule Daniel Cristea-Enache.
Daniel Cristea-Enache- Dar, domnule Laszlo Alexandru, ce vă faceţi dacă Ioan Es. Pop are mai mulţi admiratori decît contestatari?
Daniel Cristea-Enache- Adică, nu ştiu cum să vă zic, el deja are stima; şi este o onoare pentru mine să-i premiez cartea. Aşa cum, anul trecut, a fost o onoare pentru mine să premiez “cartea Alcool” de Ion Mureşan.
Daniel Cristea-Enache- Mi-a plăcut formula: “premiile sînt chemate să nu răsplătească…” N-aţi vrut să folosiţi varianta cu “nu trebuie”. Nu prea e democratică formularea cu “nu trebuie”, aşa-i?
Alexandru Petria- Pus, domnule Daniel Cristea-Enache.
Laszlo Alexandru- 5) Aceste considerente de responsabilitate publica sint respectate in toata lumea civilizata, iar juriile oricarui premiu decent se informeaza temeinic si amanuntit in legatura cu personalitatea candidatilor, cu eventualele conotatii pozitive sau negative ale premierii unui text literar.
6) In Romania dezbaterea privind responsabilitatea intelectualilor la instaurarea si perpetuarea citorva dictaturi n-a fost inca epuizata. Subiectul stirneste animozitati fiindca insisi scriitorii raspunzatori de trecutele complicitati inteleg sa participe la discutie, pentru a-i dilua mizele, pentru a-i deturna ponderea.
Alexandru Petria- Nu este trist ca doar cativa comentam? Si ca restul scriitorilor citesc si nu-si spun parerea?
Daniel Cristea-Enache- Să mai spun ceva despre Ioan Es. Pop. Nu că ar fi contat în verdictul meu asupra cărţii lui, dar aşa, pentru întregirea profilului. E un om extraordinar. A ajutat pe nenumăraţi scriitori mai puţin cunoscuţi, sprijinindu-i să publice în “Ziarul de Duminică”. N-are o casă a lui. Am fost colegi de redacţie mai mulţi ani, nu l-am auzit niciodată vorbind pe cineva de rău. A făcut numai bine tinerilor talentaţi. Cine l-a întîlnit vreodată pe Ioan Es. Pop ştie despre ce vorbesc. Deci, nu vă grăbiţi să aruncaţi cu piatra într-un asemenea om. Fiindcă eu mă voi interpune între expeditor şi destinatar şi-o să-i returnez expeditorului piatra-n cap. La fel cum am făcut şi în cazul lui Groşan, domnule Laszlo Alexandru.
Daniel Cristea-Enache- E OK, domnule Petria. Mulţumesc pentru completare. Rămînem prieteni FB 🙂
Daniel Cristea-Enache- Nu prea vă iese teoria, domnule Laszlo Alexandru, fiindcă eu aveam 15 ani în 1989 🙂
Laszlo Alexandru- 7) Un instrument de presiune in calea deturnarii discutiei privind vinovatia intelectualilor a devenit institutia premiilor literare. Sub pretextul rasplatirii valorii estetice, membrii juriilor se straduiesc, in subsidiar, sa disipeze responsabilitatile publice ale vreunui autor, sa deturneze ori sa blocheze dezbaterile. Asa s-a intimplat cu recenta propunere la Premiul Nobel a romancierului Nicolae Breban, desi se inca afla pe rol un proces la Curtea de Apel Bucuresti privind colaborarea lui Breban cu Securitatea. Asa s-a intimplat cu recenta premiere a lui Ioan Es. Pop, pentru “valoarea literara” a cartii sale de poezii.
8) Regretabil este ca tocmai criticii de prestigiu ai perioadei comuniste – Nicolae Manolescu si Eugen Simion – folosindu-se de influenta si prestigiul lor considerabile, se straduiesc de ani de zile sa deturneze dezbaterile de etica publica, referitoare la vinovatiile intelectualilor, respectiv ale scriitorilor.
Daniel Cristea-Enache- Dar de ce puneţi între ghilimele valoarea literară a unei cărţi, domnule Laszlo Alexandru?
Daniel Cristea-Enache- Pentru că citaţi sau pentru că nu credeţi în valoarea literară a unei cărţi cu valoare literară?
Daniel Cristea-Enache- Iar Nicolae Manolescu şi Eugen Simion de ce aveau prestigiu? Nu cumva prestigiul lor se datora şi activităţii lor de critici, de universitari?
Daniel Cristea-Enache- ‎”Regretabil” pentru cine, domnule Laszlo Alexandru? Pentru dvs. (ca opinie personală) sau aşa, într-o generalizare pe care o faceţi la modul retoric?
Daniel Cristea-Enache- Altfel spus: dvs. regretaţi asta? Sau lumea regretă asta? Sau – a treia variantă – dvs. regretaţi că lumea nu regretă asta?
Laszlo Alexandru- 8) Dar criticii si scriitorii de prestigiu (Manolescu, Simion) au in miini citeva pirghii serioase de influentare a dezbaterilor. Printre ele, accesul la resurse si pozitii de vizibilitate in societatea culturala. Asa incit, treptat, cei care erau doritori de dezbateri libere, democratice, au alunecat in umbra – in schimb cei dispusi (inclusiv printre tineri) sa puna umarul la relativizarea culpabilitatilor, s-au vazut promovati. Intrucit e incomod sa-ti admiti in public interesele de cariera (uneori perfect justificate prin valoarea personalitatii, sa ne intelegem, dar cu totul dependente de dispensele celor de la cirma jocului), unii tineri critici literari s-au napustit sa jure pe valoarea absoluta a textului artistic, pe caracterul neimportant, in judecata publica, al compromisurilor personale de demult etc.
Daniel Cristea-Enache- Dacă “lumea” nu regretă că, în 2011, un volum de poezie foarte bun primeşte un premiu literar, eu mă bucur că nu regretă asta; şi regret că nu-l bucură şi pe domnul Laszlo Alexandru.
Daniel Cristea-Enache- Domnule Laszlo Alexandru, cunosc textul pe care îl postaţi feliat. Vreţi să discutăm – sau preferaţi autocitatul?
Daniel Cristea-Enache- Ştiu de asemenea că sînteţi un om consecvent. Dar şi eu sînt 🙂
Alexandru Petria- Si eu, domnule Daniel Cristea-Enache.
Daniel Cristea-Enache- Poziţiile noastre nu se pot întîlni. Dvs. juraţi pe morală, domnule Laszlo Alexandru. Să zicem că am şi eu o anumită slăbiciune pentru acest sector 🙂 , dar eu jur pe literatură.
Vasile Baghiu- Domnule Cristea-Enache, scriitorii la noi se iau unii dupa altii, din frica, din oportunism, din alte motive… Nu gandesc cu propriile lor capete, repeta ce spun “criticii cu autoritate”, se tin de grupuri, de gasti, se premiaza intre ei etc. Rar vezi cate unul cu spririt critic autentic. De aceea, tot asa cum sunt multi care il stimeaza pe Ioan Es. Pop, cum ziceti, sunt foarte multi care il ne-stimeaza pe Goma, cum ar zice insusi Goma. Acest fenomen vorbeste limpede, cred, despre lumea noastra literara. Oricum, este important sa judecam cartea, dar la fel de important este sa observam si contextul, sa-l observam si sa tinem cont de el, pentru ca are legatura cu oameni, cu suferinte, cu drame. Suntem scriitori, critici literari, poeti, dar suntem si oameni care traiesc undeva, intr-o societate care are problemele ei.
Laszlo Alexandru- 9) Este inutil de precizat ca inaintarea pe o asemenea directie sofista, interesata in blocarea dezbaterilor despre culpabilitatile intelectualilor in comunism, debranseaza literatura romana de la valorile occidentale de transparenta, de prelucrare critica a trecutului. Ea impinge si ierarhia literara romaneasca in fundaturi lipsite de reprezentativitate. Asa se face ca un Mircea Cartarescu, venerat pe plan intern de camarila cu privilegiile, reuseste prea putine ispravi pe plan extern. Asa se explica, in schimb, ca o scriitoare complet ignorata de clasamentele oficiale romanesti, Herta Muller, obtine in realitate Premiul Nobel pentru Literatura. Intre criteriile de evaluare si recompensare, practicate in lumea libera, si acelea impuse de citiva pontifi locali, impreuna cu aderentii lor mai tineri, exista o evidenta discrepanta.
Daniel Cristea-Enache- Evident, raporturile dintre cele două sînt foarte complicate. Dar dacă sînt complicate la mine, care pun centrul de greutate pe literatură, or fi şi la domnul Laszlo Alexandru, care pune centrul de greutate pe morală.
Daniel Cristea-Enache- Oricum, domnule Laszlo Alexandru, Mircea Cărtărescu a reuşit mai multe isprăvi pe plan extern decît majoritatea scriitorilor români. A contesta asta e cam greu.
Daniel Cristea-Enache- Herta Muller scria în germană. Ea e scriitor german, să nu ne furăm singuri căciula. Scriitorul este limba în care scrie. De aceea, dacă ia Norman Manea premiul Nobel, asta va fi cea mai frumoasă chestie pentru literatura română din cîte se pot imagina în acest moment.
Laszlo Alexandru- P.S. Intentia mea nu e de-a participa la o dezbatere in contradictoriu cu dl. Daniel Cristea-Enache, ci de-a preciza o anumita pozitie personala, in legatura cu tema de fata. Constat insa ca, din pletora comentariilor iscate de nedumerirea exprimata de Alexandru Petria, cam jumatate – de natura defensiv-ofensiva – ii apartine d-lui D.C.-E., iar cam cealalta jumatate provine de la numeroase persoane care nu impartasesc opiniile criticului literar-premiator. E si acesta un aspect definitoriu pentru esenta dezbaterii. La revedere!
Daniel Cristea-Enache- Stimate domnule Baghiu, eu îl stimez şi pe Ioan Es. Pop, eu îl stimez şi pe Paul Goma. Sînt coerent în stima mea, chiar dacă unul a rezistat eroic Securităţii, iar altul a fost mai slab şi n-a rezistat.
Daniel Cristea-Enache- La revedere, domnule Laszlo Alexandru! O să vedem la final cîţi îl apreciază pe Ioan Es. Pop şi cîţi apreciază postarea dlui Petria. Să nu anticipăm 🙂
Daniel Cristea-Enache- Încă ceva. Cărtărescu e un scriitor excepţional în “Levantul”, “Nostalgia” şi “Orbitor I”, aşa că ar merita un premiu Nobel cu vîrf şi îndesat, dacă premiul Nobel s-ar da, strict, pe valoarea literară. Dar, cum nu se dă, deduc că dl Laszlo Alexandru e foarte mulţumit de cîştigătorii din ultimii zece ani ai Premiului Nobel pentru literatură 🙂
Daniel Cristea-Enache- Oare m-a mai întrebat cineva ceva şi n-am apucat să răspund? Fiindcă, dacă nu, m-aş retrage şi eu…
Alexandru Petria- Nu cred, doar curajul este distribuit anemic la scriitori.
Daniel Cristea-Enache- Ei, “orişicîtuşi” (vorba unui scriitor pe care-l preţuiesc), tot am obţinut ceva: un P.S. de la dl Petria. Mulţam, domnule Petria. Tschuss!
Alexandru Petria- Sa auzim doar de bine!
Vasile Baghiu- Ca il stimati pe Paul Goma este demn de toata stima in ce va priveste, domnule Cristea-Enache, dar ca il stimati si pe Ioan Es. Pop cel care a scris note informative la Securitate nu mai are logica in lumea noastra romaneasca inca neeliberata de comunisti… Inteleg ca va place poezia lui, dar nu inteleg sa il felicitati pentru o marturisire venita dupa 20 de ani si din care nu aflam nici macar ce s-a intamplat cu colega turnata… Mai intai reprosurile, abia dupa aceea felicitarile, iar acestea din urma pot chiar sa lipseasca. E dreptul dumneavoastra sa il premiati, dar este si dreptul altora de a vedea in acest gest un fel de “a te face ca nu vezi” cum stau lucrurile. Daca il stimati pe Goma, de ce nu spuneti despre el ca daca ar primi premiul Nobel ar fi “cea mai frumoasa chestie pentru literatura romana din cate se pot imagina in acest moment”?
Daniel Cristea-Enache- Acum, dragă domnule Baghiu, doar nu vreţi ca pe toţi cei pe care-i stimez să-i propun la Premiul Nobel… Discuţia devine neserioasă.
Vasile Baghiu- Ziceam numai asa… Cele bune, domnule Cristea-Enache!
Daniel Cristea-Enache- Vă explic. Norman Manea este cel mai cunoscut scriitor român din lume, la ora aceasta. Este cel mai tradus, cel mai apreciat, cel mai premiat ş.a.m.d. Dar el, ajungînd la acest statut, continuă să scrie în limba română. Nu are comportamentul scriitorului român “ajuns” (gen Petru Popescu), care trece la engleză fiindcă româna e prea “strîmtă”. La Manea, e invers. A ajuns deja la un statut foarte înalt, dar el continuă să scrie în limba română. Asta e ceva minunat pentru literatura noastră şi pentru limba română: că un scriitor cu şanse de a lua Nobelul scrie în limba română. Herta Muller scria şi scrie în limba germană. Prin urmare, domnule Baghiu, din punctul meu de vedere, dacă Manea ar primi Nobel-ul, asta ar fi “cea mai frumoasă chestie pentru literatura română din cîte se pot imagina în acest moment”.
Daniel Cristea-Enache- Din păcate, Paul Goma nu cred că mai are vreo şansă la Nobel, după ce a luat Herta Muller. Nu e vorba că ar merita sau n-ar merita. Bineînţeles că ar merita. Dar merită şi să fim realişti.
Daniel Cristea-Enache- Şi vă amintesc, domnule Baghiu, că am fost singurul critic român care, la trecutele alegeri de la USR, am cerut public USR să-şi normalizeze relaţiile cu Paul Goma şi Norman Manea şi să le ofere acestor doi scriitori acea elementară datorie de recunoştinţă pentru ceea ce au făcut ei.
Daniel Cristea-Enache- Aşa că nu ţine la mine strategia de a-l contrapune pe Goma Hertei Muller, pe Herta Muller lui Manea, pe Norman Manea lui Goma, pe Paul Goma lui Breban, şi pe Nicolae Breban lui Tudoran. Eu îi preţuiesc pe toţi aceşti scriitori, fiindcă i-am citit. Înainte ca unul sau altul să-şi dea cu părerea despre un scriitor, ar fi dezirabil să-i citească opera.
Daniel Cristea-Enache- Aşa că, oameni buni, puneţi mîna şi citiţi “unelte de dormit” de Ioan Es. Pop 🙂 Tschuss!
Vasile Baghiu- Draga domnule Cristea-Enache, ii citesc si eu pe fiecare dintre scriitorii pomeniti si aveti dreptate ca nu este cazul sa-i opunem unii altora (desi critica trebuie sa faca si aceasta), dar nu pot sa nu observ ca pentru Paul Goma fie nu a fost niciodata momentul din punctul de vedere al lumii literare romanesti in majoritatea ei, fie, cum se intampla acum (intr-un mod cinic, as zice), momentul deja a trecut.
Vasile Baghiu- Mai vorbim, sper, si cu alta ocazie…
Daniel Cristea-Enache- Deci mica şmecherie publicitară a dlui Petria n-a funcţionat 🙂
Alexandru Petria- Nu a fost nici o mica, nici mare smecherie publicitara. Am procedat cum cred ca ar trebui sa procedeze oricine care crede in ceva, domnule Daniel Cristea-Enache.
Daniel Cristea-Enache- În ce credeţi dvs., domnule Petria? În faptul că un volum foarte bun de poezie nu merită premiat de un juriu literar?
Alexandru Petria- Iar ne intoarcem de unde am plecat?
Daniel Cristea-Enache- Trebuie să recunoaşteţi că discut aici numai cu oameni tari şi foarte încăpăţînaţi (de la Flori Bălănescu la Laszlo Alexandru şi la Alexandru Petria) – şi totuşi autonomistul esteticului nu se lasă.
Laszlo Alexandru- Sa mai spun odata ca un premiu e mai mult decit examinarea unui text?
Daniel Cristea-Enache- La voi, din păcate, e mai pu
Laszlo Alexandru- D.C-E. se vede ca aplica strategia: “cine vb. ultimul, ala are dreptate”.
Daniel Cristea-Enache- La voi, din păcate, e mai puţin decît examinarea unui text. Dl Petria nici măcar n-a citit cartea 🙂
Alexandru Petria- Llosa vorbea de colaborationisti numindu-i ticalosi, domnule Daniel Cristea-Enache.
Daniel Cristea-EnacheCurajul, domnule Petria, nu e să-l ataci pe Ioan Es. Pop, care a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Ce să zic, mare curaj să-l înjuri pe Pop… Curajul e să reacţionezi la porcării şi la mizerii cînd acestea se întîmplă să-ţi treacă pe sub ochi.
Alexandru Petria- Nu l-am atacat pe Ioan, domnule Daniel Cristea-Enache. S-a atacat singur in momentul in care a facut pactul cu Securitatea.
Laszlo Alexandru- Curajul nu e sa-l ataci pe Ioan Es. Pop, care a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Curaj e sa te miri ca Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache si Bogdan Cretu au premiat, dupa o revolutie anticomunista, cu oameni impuscati pe strazi, pe un fost turnator la Secu. Iar daca te miri de asta in gura mare, te asteapta vreo 200 de comentarii alunecoase, intr-o singura zi: de la cele defensive, la cele explicative, ironice ori autobiografice. Oare cine mai crede ca poate transforma Romanika intr-o enclava si ca-i poate impune judecata strimba, dar perseverenta?…
Alexandru Petria- Ipotetic, sunt in locul lui Ioan Es Pop si regret pata trecutului: multumesc juriului pentru alegere si refuz premiul. Doar ma caiesc, nu?
Daniel Cristea-Enache- Dvs. aveţi dreptul să fiţi maximalist etic, domnule Laszlo Alexandru. Fiindcă aţi fost la Revoluţie. De aceea vă respect sută la sută. Dar de greşit, tot greşiţi. Asta este opinia mea şi ea n-are nici o legătură cu “cariera”, sau cu “beneficiile”, sau cu “avantajele”, sau cu orice altceva aţi dori să-mi atîrnaţi, printr-un proces de intenţie. Opinia mea este una, sută la sută, de critic literar. Pentru restul opiniilor, care cad alături de domeniul literaturii şi al criticii pe marginea ei, există suficient spaţiu de exprimare. Pentru asta aţi ieşit în stradă la Revoluţie, să existe libertatea în care principiile şi criteriile să fie aplicate corect.
Balanescu FloriAm lipsit citeva ore (ca nu stam toata ziua pe fb) si am gasit peste o suta de comentarii in plus; Traiana Eliza sa stie ca eu si dl Petria, de exemplu, nu aveam in 1989 virsta de 29-30 de ani, cit pare sa aiba dnei acum, si ca nu este niciodata prea tirziu sa te revolti 🙂 pe de alta parte, i-as ruga pe cei care ne tot dau peste nas ca nu am citit cartea premiata sa faca bine sa vada de unde a pornit totul, e vorba de context (aici s-ar putea citi/ cita eventual din opera psiholingvistei Tatiana Slama-Cazacu); m-a obosit invirtitul nostru in cerc, e cam ca la manej, in puscarie; parerea mea e sa ne dam masura pe subiect in texte de autor, ca tot nu reusim sa fim “constructivi”; la buna reintilnire! P.S. treaba asta cu “N-am avut si noi un Havel” e din ce in ce mai deranjanta!
Daniel Cristea-Enache- Cînd o să apăr un colaboraţionist sau un informator lipsit de valoare literară, atunci să-mi săriţi toţi în cap. Chiar vă rog 🙂
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, si eu mi-am riscat pielea la Revolutie.
Daniel Cristea-Enache- Pentru că voi trei (dna Bălănescu, dl Alexandru şi dl Petria) vedeţi numai informatorul. Eu văd şi scriitorul. Eu nu spun că Ioan Es. Pop n-a fost informator. Eu spun că e un poet extraordinar şi că volumul lui e foarte bun. Voi, în schimb (nu şi dl Petria, care s-a corectat), spuneţi numai că a fost informator. De poet nu vă interesează cîtuşi de puţin. Dna Bălănescu a spus-o limpede.
Daniel Cristea-Enache- Deci, dintre noi trei (FB, LA şi DCE), cei care segmentează profilul lui Pop şi aruncă o parte consistentă din el sînt primii doi. Viaţa unui om, ca şi opera unui scriitor, reprezintă o rezultantă. Cei doi (FB şi LA) iau un segment şi-l proiectează asupra întregului parcurs şi portret.
Daniel Cristea-Enache- Ştiu, domnule Petria.
Daniel Cristea-Enache- Aţi ieşit pentru că nu mai suportaţi minciuna aia generalizată, corect?
Daniel Cristea-Enache- Şi atunci, de ce unii de pe-aici nu se referă deloc la valoarea poetului şi a volumului în chestiune?
Alexandru Petria Ma retrag, domnule Daniel Cristea-Enache. Fizic. Merg sa ma culc. Noapte buna tuturor!
Laszlo Alexandru- Imi place diversiunea lui D.C.-E. cu “segmentatul” personalitatii lui Ioan Es. Pop. Adica eu l-as segmenta, ca nu-i vad talentul, iar nu cei 3 critici care, atribuindu-i premiul, refuza sa-i vada partea de turnator la Securitate. Tare as vrea sa stiu, in Occidentul civilizat, dupa al doilea razboi mondial, citi colaboratori au primit premii publice, in numele talentului?
Daniel Cristea-Enache- Nu merge comparaţia, domnule LA. Au trecut 20 de ani de la Revoluţie.
Alexandru Petria- Ba merge comparatia, domnule Daniel Cristea-Enache.
Balanescu Flori- Domnule Daniel Cristea-Enache, nu fac analiza sau critica literara, eu ma ocup de istorie, de istoria recenta, si de reflexele in contemporaneitate ale “faptelor inaintasilor”, unii cam de virsta mea! Vreau sa fiu treaza in lumea mea. Daca mai multi critici literari si scriitori spun ca Ioan S. Pop este un poet bun merg pe mina lor. De aceea am spus ca din perspectiva care ma intereseaza nu conteaza ca este un poet valabil, de vreme ce… nu mai reiau; poate ca acest gen de “socializare” este, de fapt, nesanatos; nu ne ingaduie sa fim calmi, sa meditam serios deasupra paginii noastre; ne uzeaza. Noapte buna! (sunteti baieti mari, descurcati-va! eu nu tutuiesc pe nimeni din proprie initiativa, oricare ar fi diferenta de virsta) Cit il priveste pe Valeriu Cristea – merg pe mina citorva care l-au cunoscut si pe care ii creditez – cred ca a fost un om onorabil si un critic bun.
Laszlo Alexandru- Acolo au fost eliminati din viata publica. Aici nimic. Ok. Am inteles si asta, cu greu. “Sa nu cream alte victime” etc. etc. Da’ acuma nici asa: sa-i pui in virful bucatelor, sa le dai premii si binecuvintari. Exista ceea ce se cheama bun-simt public, care nu inghite asta, chiar daca ii lipsesc cuvintele mestesugite pentru a protesta…
Daniel Cristea-Enache- Perfect de acord, dragă doamnă Bălănescu. Noapte bună!
Alexandru Petria- Noapte buna!
Daniel Cristea-Enache- Domnule Laszlo Alexandru, sînteţi critic literar. Maximalist etic, dar critic literar. Aţi citit volumul lui Ioan Es. Pop? Aţi citit vreodată un volum de poezie de Ioan Es. Pop?
Daniel Cristea-Enache- Noapte bună, domnule Petria.
Sophye Dagmar- Dl D Cristea Enache, tot respectul pentru alegerea poetului! tot respectul pentru modul in care il sustineti pe Ioan Es Pop, a carui poezi o stiu foarte bine….se pare ca ar cam trebui un Kogalniceanu: ,,vom critica opera , iara nu persoana”! Pai, aici e vorba de evaluare estetica, aceasta a stat la baza selectiei…la cata maculatura apare, pe post de ;;mare creatie post-postmoderna” cred ca e cazul sase recunoasca adevaratii scriitori,
Daniel Cristea-Enache- Hai că numai pe încăpăţînatul suprem, domnul Laszlo Alexandru, mai trebuie să-l conving 🙂
Daniel Cristea-Enache- Dar am un atu, domnule LA. Sînteţi un om cinstit.
Daniel Cristea-Enache- Dacă aţi citit poezie de Ioan Es. Pop, nu puteţi spune că e poezie slabă, sau mediocră, sau oarecare.
Daniel Cristea-Enache- Deci, dacă aţi citit vreun volum de Ioan Es. Pop pînă acum, aţi pierdut partida 🙂
Alexandru Petria- Domnule Daniel Cristea-Enache, e o discutie intre catari care se respecta!
Laszlo Alexandru- Domnule Daniel Cristea-Enache, orice fost turnator beneficiaza de democratia de azi, de libertatea cuvintului, de harul talentului etc. Asta i-a adus, chiar si aceluia, revolutia din 89. Dar premierea publica presupune recomandarea lui ca exemplu, in societate. Ceea ce ati facut dvs., in trei, acolo, este o fapta adinc blamabila, nedemna de o democratie decenta. Asa ceva nu se mai regaseste nicaieri, in Occident.
Daniel Cristea-Enache- Dvs., domnule Petria, aţi recunoscut că-i un mare poet, gata, la culcare, că sînteţi obosit… Noapte bună!
Laszlo Alexandru- Celine e un foarte bun prozator. Si-a scris si publicat cartile mai departe dupa razboi. Dar n-a primit premii, ci a fost batut cu oua clocite si rosii in public.
Daniel Cristea-Enache- Inexact. Premierea unui volum foarte bun de poezie presupune standarde profesionale ridicate, şi pentru critică, şi pentru cititori, şi pentru toată lumea.
Daniel Cristea-Enache- Celine trebuia premiat. Mai tîrziu, acest lucru a fost recunoscut.
Daniel Cristea-Enache- N-a fost şi chestia aia spectaculoasă cu “Jos labele de pe Celine!”?
Daniel Cristea-Enache- Domnule LA, aţi citit pînă în 2011 vreun volum de poezie de Ioan Es. Pop?
Daniel Cristea-Enache- Vedeţi că sînteţi un om cinstit? Nu vreţi să-mi răspundeţi la întrebarea asta, fiindcă o anticipaţi pe următoarea 🙂
Laszlo Alexandru- Distinctia clara a facut-o deja N. Manolescu, intr-un moment de luciditate. (Ca pe urma are si momente cu interese conjuncturale, asta-i altceva…) Soluţia problemei constă în luciditatea disocierii. Opera îşi poate continua netulburată destinul, chiar şi fără abuzivele monumente glorioase, înălţate întru veneraţia nemernicului. “Una e una şi alta e alta: a-l tipări şi citi fiind normal, a-l celebra nu e normal. Într-un caz [al lui Céline], avem în vedere cea mai originală operă de romancier de la aceea a lui Proust încoace, în celălalt, tratarea personalităţii autorului ca un exemplu pentru urmaşi. Reticenţa unora de a-l da drept model este explicabilă, cîtă vreme spaţiul public nu coincide cu acela al istoriei literare.”
Daniel Cristea-Enache- Dar ce, noi îl recomandăm pe Pop ca exemplu pentru urmaşi? Nici pomeneală. Noi premiem un volum foarte bun semnat, întîmplător, de Ioan Es. Pop. Putea să fie oricine în locul lui Pop. Criteriul e acelaşi.
Daniel Cristea-Enache- Domnule LA, v-am pus de două ori aceeaşi întrebare. Vă rog, răspundeţi-mi la ea.
Laszlo Alexandru- Un premiu, la fel ca o includere in manualul scolar, ca o statuie, ca o denumire de bulevard etc. – are/au valoare de exemplu pozitiv. In plan social.
Daniel Cristea-Enache- V-am înduioşat, recunoaşteţi. Un critic care se bate atît pentru un scriitor nu prea poate fi băgat în oala vreun interes personal.
Daniel Cristea-Enache- Ce bine: l-am comentat pe Ioan Es. Pop şi într-un manual. Înseamnă că sînt coerent 🙂
Laszlo Alexandru- Dv. va bateti acum nu pt. Ioan Es. Pop, ci pentru imaginea proprie, care a iesit cam shifonata dupa aventura asta. Ati calcat strimb si, ca sa va scoateti, incercati sa schimbati norma publica. Asa face si gainarul in instanta: da’ ce, dom’ judecator, toata lumea fura gaini in Romania, de ce va luati tocmai de mine??…
Daniel Cristea-Enache- Un mare poet avem după 1990, dragă domnule LA, fiindcă celălalt a murit de tînăr.
Alexandru Petria- Cristian Popescu?
Laszlo Alexandru- Ma tem ca incercati o dubla diversiune. Sa-mi puneti dv. intrebari mie, si normal ar fi invers. Ca doar n-o sa-i luati la intrebari pe toti oamenii din Romania care se mira in gura mare ca ati dat premiul unui turnator, nu?
Daniel Cristea-EnacheNu cred că imaginea mea a ieşit şifonată… Dimpotrivă, simt că am ieşit foarte bine, dacă mă iau după comportamentul de recalibrare al dlui Petria, după ultimul comentariu al lui Flori Bălănescu, şi chiar după efortul dvs. vizibil de a nu spune că aţi citit/ n-aţi citit Ioan Es. Pop 🙂
Daniel Cristea-Enache- Evident, Cristian Popescu.
Laszlo Alexandru- Si a doua diversiune: dati de pereti usile deschise. Nici o secunda n-am contestat gustul dv. estetic, in alegerea premiantului, ci maturitatea si responsabilitatea dv. publica.
Daniel Cristea-Enache- Deci, ca să zic aşa, esteticeşte alegerea a fost bună?
Daniel Cristea-Enache- De ce folosiţi cuvinte tari, domnule LA? De ce “diversiune”?
Daniel Cristea-Enache- Chiar mă credeţi un diversionist?
Laszlo Alexandru- Nu eu am fost in comisie, pt. a face judecati estetice. Oricum doar ele, aplicate izolat, falsifica. Mai ales cind aduc o recompensa publica, sociala.
Laszlo Alexandru- Domnule D.C.-E., am impresia limpede ca batem apa in piua. Dv. ati inteles inca de-acum citeva ore despre ce e vb.
Daniel Cristea-Enache- Da, sînteţi redutabil, cinstit şi coerent. Eu am dreptate pe culoarul meu, dvs. aveţi dreptate pe culoarul dvs. Eu nu vreau să vin cu culoarul meu estetic peste culoarul dvs. moral. Dvs. vreţi inversul.
Daniel Cristea-Enache- Ceea ce mi-aş dori, de acum încolo, de la dvs. ar fi să nu mai îmi faceţi procese de intenţie, aşa cum mi-aţi făcut cînd am susţinut poziţia Academiei în cazul Breban. Aţi spus că am susţinut poziţia Academiei fiindcă sînt angajat la un institut al Academiei. Unu, nu sînt angajat, sînt într-un colectiv de cercetare. Doi, şi dacă eram, şi dacă nu eram, tot susţineam poziţia Academiei fiindcă – în acord cu principiile şi citeriile mele – era corectă.
Laszlo Alexandru- Culoarul dv. “estetic” se aplica doar in Ro. Si doar atita vreme cit mai sint la decizie oamenii de-atunci, care dilueaza lucrurile, pentru a-si mai prelungi imaginea: o luna, un an, cinci ani. Poate chiar zece. Dar dv. sinteti om tinar, cu respiratie lunga. Sint convins ca, dupa ce-o aruncati pe bunica din tren, o sa va adaptati ideile. Din mers.
Daniel Cristea-Enache- Al doilea proces de intenţie pe care mi l-aţi făcut a fost că am criticat poziţia lui Nicolae Manolescu la USR fiindcă mi-a luat rubrica de la RL. N-a fost ocazie, în ultimii ani, în care să nu-i mulţumesc public lui Nicolae Manolescu pentru rubrica de la RL. Am scris şi un text despre asta, în “Suplimentul de Cultură”, introdus în volumul meu “Cinematograful gol”.
Daniel Cristea-Enache- Dacă mă credeţi atît de adaptabil, veţi fi surprins că nu mă adaptez la opiniile dvs.
Laszlo Alexandru- Sint un om cu multa rabdare. Am vazut conversiuni si mai spectaculoase, cu trecerea timpului. Si sint un tip optimist (fara asta n-am avea ce cauta la catedra.)
Daniel Cristea-Enache- V-aţi obişnuit să vedeţi în jur numai găinari, numai oameni cu interese, numai oameni care mint, numai oameni care fac diversiuni. Şi cînd cineva nu intră în schema asta de reprezentare, deveniţi nervos. Nu, domnule LA. Ar trebui să fiţi bucuros de întîlnirea noastră.
Daniel Cristea-Enache- Eu mă bucur de întîlnirea cu un om cinstit şi încăpăţînat; şi chiar dacă m-aţi mai şi insultat, insultele au trecut pe lîngă mine undeva în spate. Înţelegeţi?
Laszlo Alexandru- Nu, n-am zis ca-l criticati pe N.M. “fiindca”. Am marcat doar ca unul (Simion) continua sa va plateasca, pe cind celalalt si-a retras sprijinul. Dar era chestie de imprejurare, nu de cauza.
Laszlo Alexandru- Bucuria conversatiei e reciproca. Neplacerea premierii lui Ioan Es. Pop ramine. Acuta.
Daniel Cristea-Enache- E binevenită precizarea. Mulţumesc, e o nuanţă importantă asta cu “împrejurarea”. Dar, dacă nu mă plătea “Simion” la Institut, mă plătea altcineva. Înţelegeţi?
Daniel Cristea-Enache- Şi asta nu fiindcă pe mine mă poate plăti oricine şi eu aş fi dispus să fiu cumpărat sau închiriat.
Laszlo Alexandru- Fireste. Ar fi fost o alta imprejurare. Dar atunci a fost asta. Deci n-am gresit prezentind faptele.
Daniel Cristea-Enache- Inexact. Am contract cu Institutul din 2008, iar povestea cu Breban a fost – cînd? În 2011. După 3 ani.
Laszlo Alexandru- Si in 2011 nu mai aveati contract cu Institutul?
Daniel Cristea-Enache- Întreruperea rubricii la RL a fost în mai 2009 şi ştiţi cărui fapt se datorează. Are vreo legătură cu poziţia mea din 2011 în cazul Manolescu/USR vs. Breban?
Daniel Cristea-Enache- Am şi acum contract cu Institutul. Ce voiam să vă sugerez e că una nu are legătură cu alta.
Laszlo Alexandru- In 2011 aveati contract cu Institutul, dar nu cu “Rom. lit.”. Eu asta ziceam. Am gresit?
Daniel Cristea-Enache- Adică eu nu pot să critic în veci nici un enunţ al lui Nicolae Manolescu, fiindcă, nemaiavînd rubrica la RL, o să-mi faceţi dvs. proces de intenţie?
Laszlo Alexandru- Pentru unii are, pentru altii n-are. Eu, oricum, n-am tras concluzii. Am prezentat fapte.
Daniel Cristea-Enache- Şi, pe de altă parte, nu pot să zic nimic bun de o poziţie a Academiei, fiindcă, avînd contract cu “G. Călinescu”, o să-mi faceţi dvs. proces de intenţie?
Laszlo Alexandru- Vai de mine! Va descurcati f. bine in criticarea lui Manolescu si ma straduiesc chiar sa va fac o concurenta acerba 🙂
Laszlo Alexandru- As fi curios sa va vad criticind, cu aceeasi tenacitate, si o pozitie a Academiei…
Daniel Cristea-Enache- Dacă o poziţie a Academiei mi se va părea greşită, o voi critica.
Daniel Cristea-Enache- Dacă un lucru făcut de USR mi s-a părut bun, l-am lăudat. (Gala Poeziei de anul trecut.)
Laszlo Alexandru- asta e minunat.
Laszlo Alexandru- da, e adevarat. asta e dovada ca nu sinteti un tip bornat.
Daniel Cristea-Enache- Cînd vi se pun în faţă fapte şi argumente, o daţi pe ironie.
Laszlo Alexandru- era doar pe jumatate ironie. cealalta jumatate era “pe bune”.
Daniel Cristea-Enache- Sînteţi încăpăţînat, I like it.
Daniel Cristea-Enache- Şi eu sînt. Dacă vi se pare că nu sînt corect în ceea ce fac/spun/ scriu, penalizaţi-mă.
Daniel Cristea-Enache- Dar procese de intenţie e foarte uşor să fabrici, pentru oricine.
Daniel Cristea-Enache- Revenind: aţi citit vreun volum de poezie de Ioan Es. Pop?
Laszlo Alexandru- V-am penalizat, fara complexe, si pina acum. Stiti unde mi-am dobindit tenacitatea?
Daniel Cristea-Enache- Unde?
Laszlo Alexandru- Va spun. In 1988-1989 am provocat o rascoala, printre studentii de la Filologia din Cluj. Am ajuns cu un memoriu colectiv la CC al UTC. Am amenintat ca venim, toata grupa, cu pancarte, sa protestam la Bucuresti. Era pe finalul dictaturii, cind altii stateau la coada la lapte…
Daniel Cristea-Enache- Vă urmăresc.
Laszlo Alexandru- In anchetele de-atunci: securisti, activisti PCR (si erau f.f. buni, cei din Buc.), profi univ. etc. etc. au aplicat toate metodele sofiste cu putinta. Aia a fost de fapt adevarata scoala a logicii! Si a prudentei in vorbire. Si a controlarii nervilor…
Daniel Cristea-Enache- Înţeleg.
Daniel Cristea-Enache-Şi de atunci nu mai suportaţi intelectualii românii care se refugiază în sofisme.
Laszlo Alexandru- A fost interesant sa vezi la lucru o gramada de tipi: mai mari, mai tari, inteligenti brici (unii), altii cu tupeu… Si tu sa stii ca esti cu dreptatea in brate, dar nici nu poti deschide gura decit pe sfert si doar in momentele potrivite 🙂
Laszlo Alexandru- Mda. Nu ma mai impresioneaza soclurile. Le-am infruntat cind imi riscam pielea – in libertate fiind chiar ca nu ma conving doar prin parada externa.
Laszlo Alexandru- buna dimineata. a trecut si noaptea asta…
Daniel Cristea-Enache- Împing la extrem, şarjez. Dacă Laszlo Alexandru, pe care îl respect şi care, în opinia mea, e un om cinstit, vine şi spune “Ioan Es. Pop e un poet slab”, iar “Robinho”, pe care-l dispreţuiesc sută la sută, vine şi spune “Ioan Es. Pop e un poet foarte bun”… Eu cui o să-i dau dreptate în situaţia aia, domnule LA?
Daniel Cristea-Enache- Norocul meu e că LA nu-i un critic atît de amator încît să spună că Es. Pop e un poet slab, iar “Robinho” nu e un critic atît de profi încît să spună că Ioan Es. Pop e un poet excepţional 🙂
Laszlo Alexandru- 1) Robinho trebuie neglijat si dispretuit. Nu se face polemica impotriva pseudonimelor. Schimbul de opinii presupune asumarea acestora, altfel vorbim degeaba.
Daniel Cristea-Enache- V-am dat un exemplu şarjat, ca să vedeţi extremele.
Laszlo Alexandru- 2) Poetul Ioan Es. Pop poate fi bun pentru unii, slab pt. altii. Lovinescu, “mutatia valorilor estetice” etc. etc.
Daniel Cristea-Enache- Dacă mă veţi înţelege asupra “extremelor”, mă veţi înţelege şi în ceea ce priveşte “mediocritatea” dintre ele.
Daniel Cristea-Enache- Pentru dvs. cum e? Sincer. Cinstit cu dvs. înşivă.
Laszlo Alexandru- 3) Chiar daca, prin absurd, Ioan Es. Pop ar fi excelent pt. toata lumea, nu se distribuie recompense publice catre fosti turnatori. Din motive de corecta configurare a modelului social.
Daniel Cristea-Enache- He-he (Preda), nu-vreţi-să-spu-neţi.
Michael Haulica- Daniel, sînt convins că dacă ai fi chemat în juriul care acordă Premiul Poetul Anului sau Poetul Neamului vei avea în vedere multe criterii… Decoamdată, pentru cel mai bun volum de poezie mi se pare normal că te-ai uitat doar în cuvintele cărții. Altfel ar fi fost caraghios. Ați fi premiat volumul X drept “cel mai bun volum în afară de al lui Ioan Es Pop, pe care nu l-am luat în considerare pentru că autorul are bube la dosar”. Așa, ca să mai echilibrăm puțin opiniile.
Daniel Cristea-Enache- Cum este pentru dvs. personal, pentru LA? Nu vă fie frică, nu fac nici un sofism.
Laszlo Alexandru- He-he… Preda nu se preda…
Daniel Cristea-Enache- Nu mă lăudaţi prematur, pînă nu-l conving şi pe LA.
Daniel Cristea-Enache- E ăl mai al dracului preopinent 🙂
Daniel Cristea-Enache- Aţi tot evitat răspunsul la întrebarea mea, domnule LA.
Laszlo Alexandru- Problema in discutie nu e daca eu l-am citit sau nu pe Ioan Es. Pop. Nu e nici macar daca-mi place sau nu Ioan Es. Pop. Eu sint un observator din provincie, care are toate motivele de-a fi nemultumit de decizia unui prestigios juriu din Capitala. Nu rasturnam ordinea de prioritati in discutie, pentru a atenua punctul de plecare.
Daniel Cristea-Enache- Ei, să destupăm şampania! L-aţi citit şi, vai!, v-a cam plăcut poezia lui Pop.
Daniel Cristea-Enache- Că nu vă iritaţi dvs. pentru un mediocru idiot premiat de alţi mediocri idioţi…
Laszlo Alexandru- Cine face cui procese de intentie? 🙂
Daniel Cristea-Enache- Ştiţi bine că nu e. La dvs. era ceva nasol. La mine e ceva frumos.
Laszlo Alexandru- Nu cred ca sint iritat. Cred ca se discuta, destul de rational, o problema de principiu.
Daniel Cristea-Enache- Îmi vorbiţi de principii. Eu vă vorbesc de ceea ce aţi simţit dvs. cînd aţi citit poezia lui Pop, în urmă cu mulţi ani, şi mai apoi.
Laszlo Alexandru- La mine e nasol? Da’ ce, eu am dat premiul? 🙂
Daniel Cristea-Enache- La dvs. a fost nasol procesul de intenţie pe care mi l-aţi făcut.
Daniel Cristea-Enache- Fiind dvs. ardelean, iar eu regăţean, sînteţi puţin mai serios şi mai lent în reacţii.
Laszlo Alexandru- Pai, la dv. a fost o intentie… materializata: premiul. Asa ca procesul meu a fost – daca – pe fapte, nu pe intentii.
Daniel Cristea-Enache- Ca să exprim rapid ce simţiţi dvs. acum: am ajuns în faza unei comunicări profunde, dincolo de rahaturile obişnuite şi de chestiile uşurele care le însoţesc. Mi-aţi povestit chestia din 1988. N-o povestiţi chiar oricărui idiot şi chiar oricărei lichele.
Daniel Cristea-Enache- Deci nu vă mai întoarceţi acum din drumul făcut împreună.
Daniel Cristea-Enache- Afurisit e omul ăsta…
Alexandru Petria- Oameni buni, nu v-ati culcat?
Alexandru Petria- Si maine… azi e o zi.
Laszlo Alexandru- Omul bun nu s-a culcat…
Daniel Cristea-Enache- Să se supere domnul LA, să mă facă cu ou şi cu oţet, să dea cu mine de pămînt. Are tot dreptul. Dar asta nu schimbă cu nimic nici valoarea poeziei lui Pop, nici receptarea acestei poezii de către mine.
Alexandru Petria- Am tras un pui de somn si sunteti tot aici…
Daniel Cristea-Enache- Ce nevinovat e domnu’
Daniel Cristea-Enache- …Petria.
Laszlo Alexandru- Pai domnu’ Petria… aicia functioneaza asa… ca daca dl. D.C.-E. se duce la culcare, inseamna ca poezia lui Pop nu-i geniala… si ca ei au facut o porcarie premiind un turnator la Secu. Asa ca va sta sa-mi explice, pina la urmatoarea sedinta de premieri, anul viitor, ca el are dreptate si Pop e mare poet…
Laszlo Alexandru- Subiectul discutiei noastre este unul singur: merita un turnator la Securitate sa fie premiat, indiferent de valoarea poeziei sale? Raspunsul meu e foarte simplu: NU. Si tot ce-i in plus, e de la D.C.-E. pentru a dilua problema si a abate atentia.
Daniel Cristea-EnacheVreau să răspundeţi la chestia asta inutilă, secundară, complet în afara subiectului: v-a plăcut poezia lui Pop, domnule LA?
Daniel Cristea-Enache- Ardeleanul obstinat n-o să răspundă în veci la întrebarea asta, fiindcă nu vrea să mintă.
Daniel Cristea-Enache- Deci i-a plăcut, tu-i neamul nevoii!
Daniel Cristea-Enache- Şi cum naiba să nu-i placă?
Laszlo Alexandru- Aveam 23 de ani, era seara de 22 dec. 1989 si marsaluiam catre centrul Clujului, alaturi de citeva sute de oameni. Din fata noastra s-a deschis foc automat. In stinga mea, la vreo citiva metri, a cazut o fata superba, cu parul lung, tot de 23 de ani, impuscata in zona inimii. A horcait citeva minute, pina am scos-o din zona de foc. Apoi a murit.
Laszlo Alexandru- Pardon: 21 decembrie 1989.
Laszlo Alexandru- si de-atunci gindirea mea actioneaza pe o baza etica. am vazut ca estetica nu face o ceapa degerata in fata gloantelor.
Daniel Cristea-Enache- Şi, în virtutea acelei experienţe şi a semnificaţiei pe care i-aţi dat-o, un volum de poezie care vi se părea bun acum nu vi se mai pare?
Alexandru Petria Jos cu palaria, Laszlo Alexandru!
Daniel Cristea-Enache- Nimeni nu mă poate prinde pe mine că aş fi făcut, ever, o porcărie. Că aş fi minţit cu ceva. De greşit am mai greşit, ca oricine. Dar, domnule LA, oricît de al dracului aţi fi, pe mine nu mă puteţi prinde.
Daniel Cristea-Enache- De aceea eu sînt credibil. Şi îmi folosesc credibilitatea nu ca să mă unflu în pene, ca alţii; ci ca să răsplătesc meritul literar şi să penalizez impostura literară.
Alexandru Petria- Daniel Cristea-Enache, Laszlo Alexandru- sunteti de 10, sunteti sublimi, dar nu sunteti somnorosi?
Alexandru Petria- Doina Uricariu a scris pe wall la dansa pe FB referitor la postarea mea “Cred că anul acesta două jurii au dat un grav semnal privind starea morală a României, declinul valorilor și confuzia letală a ierarhiilor, priorităților și recompenselor din spațiul românesc. Indiferent de valoarea excepțională sau peste medie a cărților publicate de Ioan groșan și Ioan S. Pop, dacă aș fi făcut parte din juriul asociației scriitorilor și cel care l-a încoronat pe Poetul- Omul Anului, aș fi votat împotriva acestor premieri și aș fi argumentat cu voce tare, pe față, de ce nu votez.Este aberant să te ascunzi după dicotomia care desparte creatorul de om și faptele scriitorului de faptele scrise ale turnătorului. Voi continua această pledoarie și.. vehement, vă asigur și fără nici o invidie.Președintele juriului trebuia să ia atitudine clară, așa trăim în același ghiveci călugăresc de decenii și lăsăm să treacă un singur model, derizoriul, demagogia, delațiunea, devălmășia, dictatura nimicului și nimicniciei. Or fi fructele frumoase , ce dacă sunt viermănoase… Nu discut cât de mari sau de excepționale sunt cărțile.Cu siguranță au apărut în anul 2011 sau 2010 volume peste aceste evenimente textuale.dar să premiezi doi scriitori într-un an care au dosare de colaboratori ai Securității este jenant, descalificant și pentru juriile premiatoare și pentru autorii care au făcut o continuă campanie de victime de parcă le-ar fi pus Securitatea pistolul la tâmplă
Știu ce înseamnă presiunea securității asupra generației mele și a promoțiilor de scriitori debutanți după anii 70. Refuzai, puteai fii șef de promoție, adio burse internaționale, catedra, posturi de funcționar, doctorate, funcții…dar puteai refuza. Trebuia să refuzi. Dacă n-ar fi fost arivismul, părerea că ești bun și e păcat de tine să nu ieși în față. Scuze peste scuze.Și o șleahtă de consolatori în jur, grăbiți să șteargă… rănile conștiinței turnătorului. vă rog să verificați câți scriitori nu au ratat croaziere internaționale, călătorii pe banii Uniunii, după 90 și înainte și veți număra mulți turnători care vor produce …penitențe post festum. nu dau doi bani pe toate penitențele lor și nici pe premiile pe care le acumulează… mereu îndreptățiți să joace când rolul lui Iuda, când cel al lui Dumnezeu…în laica literatură. Citiți-le cărțile. Le puteți adora, dacă ați fi citit mai multe cărți ați fi …mai calmi în vehicularea superlativelor. Nu mă interesează exemplele din alte literaturi, nu e vorba de prietenia lui X cu președintele Castro, etc. nu discut ispitele stângii, credința în stânga sau dreapta. Un popor are nevoie de repere la un moment dat. Și de etichete limpezi. Celine e clar un scriitor mai mare decât premiații noștri cărora nu le sare nimeni la beregată. Dar celine a trecut prin carantina anilor în care li s-a spus clar francezilor, tipărit anume, că a fost COLLABO.
Am citit și schimbul de replici, lung de pe postarea domnului Petria. Ar fi multe de spus, de nuanțat, în cel mai civilizat dialog.Nimeni nu a citat din autorul premiat versuri sau poeme care îți taie respirația…estetică.Moral, lucrurile sunt clare. Dar și esteticul și moralul se judecă în România cu unități de măsură diferite. Și cu o marjă extrem de relativă și subiectivă a criteriilor. ce e valabil pentru un autor, devine interpretabil pentru altul, subiectivitatea primează și s-a transformat în ideologia de consum curent. Noi și ai noștri și criteriile hic et nunc.Ne susținem relativismul și autonomia esteticului cu Knut Hamsun și alții.Într-un teren minat de cinism și colaboraționism. Apoi același mănunchi de decidenți premiază. Regret că Eugen Simion a fost președinte în două jurii care au premiat scriitori talentați, foști colaboratori ai Securității.Vă rog nu confundați colaborarea cu Securitatea cu condiția de homosexual.avem mii de exemple de mari artiști homosexuali. Oricum trăim într-o lume în care nu ne susținem opiniile prin citate, ci prin libertate. Libertatea de a fi turnător se pare că a prevalat în România drept criteriu al autonomiei esteticului. Bravos națiune și la mai mare COLABORARE cu texte exemplare.”
(Notă Alexandru Petria- Menţionez că am transcris doar o parte dintre comentarii, altfel aveam nevoie de spaţiu tipografic al unei cărţulii. Doritorii pot sa citească textul întreg pe blogul meu https://alexandrupetria.wordpress.com/2012/01/10/cazul-ioan-es-pop-turnator-si-poet-premiat-o-polemica-barbateasca-cu-daniel-cristea-enache/)

Haita& criticul Daniel Cristea-Enache

Nu-ţi place moaca unuia, ideile lui, că joacă ping-pong şi nu bambilici, că bea cafea şi nu ceai sau coniac şi nu vin- OK.. Dacă n-ai stare şi te deranjează, şi te împinge nevoia de-a te delimita- iar e OK. Naturelul uman n-are interferenţă cu stas-ul în condiţiile normalităţii. Nu ne futem după aceleaşi reguli, nu vocalizăm la unison şi piticii de pe creier ai fiecăruia au bărbi diferite.
Ai de spus una-alta? Spune! Asumă-ţi părerea, diferenţa. Bărbăteşte, face to face. Nu e OK când îl loveşti pe la spate pe cel cu care nu eşti de acord, sub protecţia anonimatului ori pitulat după pretextul unei glume care nu e deloc amuzantă, ci tot o lovitură sub centură.
Crezi că Daniel Cristea-Enache e un spanac de critic literar, cu păreri aiuristice? Scrie! Nu te omoară nimeni, nici nu stă literatura doar în cuvântul cuiva, asta dacă te temi de represalii. Scrie şi semnează. Nu te ascunde după nickname-uri ca „Robinho”, „doamna Buzea”, „Adi Minune”, pe blogul revistei „Cultura”. Ori nu deschide un site fals pe numele celui amintit mai înainte, în care să publici articole ca şi cum ar fi ale lui, pentru discreditare. Ca şi Cătălin Lazurca.
Chestiile astea sunt tolerabile între puţoi. Cu indulgentă, doar nu sunt maturizaţi. Nu între literaţi.
Nu-l căinez pe Cristea-Enache, ştie să se apere. Enervant, câteodată. Însă ce se petrece în ultimele săptămâni în jurul lui este intolerabil. Seamănă cu atacul unei haite.
Alexandru Petria

Textul este gazduit si de Agentia de Carte http://www.agentiadecarte.ro/2012/01/%E2%80%9Ehaita-criticul-daniel-cristea-enache%E2%80%9D/

Pe cine l-a apreciat Basescu in aceste zile… Numele Gelu Vlasin ce va spune?

De pe pagina mea de FB:

Basescu n-are chef sa discute cu populatia, sa ia o atitudine. L-a decorat in schimb pe Gelu Vlasin cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A „Literatura“.

 

• You, Murgoci Simona, Iulian Sirbu, Liliana Simion and 8 others like this.
• 3 shares
• • 

    Brumaru EmilCind s-a intimplat chestia asta?

    23 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Mihaela Pietrosanu‎”Who the fuck is Alice?”

    23 hours ago · Like · 2
  • 

    Adrian PopE felul lui de a spune „Mi se rupe de ce zice populaţia”…

    23 hours ago · Like · 1
  • 

    Anni LoreiGelu V. este un „reper” si a facut o mini-averutza la Madrid, si da, s-a „ocupat” cu succes cu informatia pe reteaua literara….

    23 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaA fost decorat in 16 ianuarie…

    23 hours ago · Like
  • 

    Anni LoreiAdica lunea trecuta cind altii se tocmeau sa mai iasa in strada…! Eh, bine ca se stie ca totusi dl Basesc vorbeste si el cu cineva, nu numai cu ambasadorii straini.

    23 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Alexandru PetriaDa, cu cineva…

    23 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Sunt curios ce spune criticul Daniel Cristea-Enachedespre aceasta intamplare.

    23 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Decretul Nr.28 din 16.01.2012
    privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de CavalerACT EMIS DE: Presedintele Romaniei
    ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 44 din 19 ianuarie 2012

    În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere propunerea ministrului culturii şi patrimoniului naţional,în semn de apreciere pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă în întreaga sa carieră literară, pentru promovarea culturii româneşti în lume şi implicarea sa constantă în strângerea legăturilor dintre românii aflaţi peste hotare,Preşedintele României d e c r e t e a z ă:

    ARTICOL UNIC

    Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A „Literatura“, domnului Gelu Vlaşin, scriitor.

    PREŞEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU

    În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României, republicată, contrasemnăm acest decret.

    PRIM-MINISTRU EMIL BOC

    23 hours ago · Like
  • 

    Anni LoreiAh, si eu…dar ma mir ca n-a stiut, ca a fost toate zilele activ pe FB…

    23 hours ago · Like
  • 

    Andrei VeleaPreşedintele are acum preocupări de ordin estetic. Păcat că nu are şi simţ.

    22 hours ago · Unlike · 2
  • 

    Bogdan SuceavaAceasta nu este o bilă neagră pentru Gelu Vlașin. Orice formă de funcționalitate a receptării valorilor culturale de către instituții e demnă de a fi salutată. Pe de altă parte, sunt nefericit că România are un președinte care nu citește literatură și care nu e prezent el personal în ambientul cultural românesc, care e mult mai interesant decât lasă să se întrevadă actualul circuit al receptării. Cu toate erorile politice din perioada mandatului său, Emil Constantinescu a fost de departe cel mai cultivat președinte de până acum. Atunci când președintele chiar citește, se simte asta. Și gesturile sale se umplu de un alt sens, venit dintr-o elaborare culturală personală.

    22 hours ago · Like · 4
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianuadevărul este că ce poate fi mai onorant pentru cultura românească decât să fie decorată, prin reprezentanţii ei, de către preşedintele republicii alături de ofiţeri ai fostei (şi actualei) securităţi, vechi torţionari, foste cadre de nădejde ale pcr, alte canalii ce ling în cur actualul regim.

    22 hours ago · Unlike · 5
  • 

    Anni LoreiNu cred ca mai pot sa dorm , nici cu picaturi!! S-au amestecat atit de bine ca nu exista detergent, ah, poate sapunul acela fiert la tara cu sorici si multa sare, poate ala sa ne mai limpezeasca.

    22 hours ago · Like
  • 

    Liliana BabusSi totusi, ar fi putut sa refuze decoratia de la un incult agramat si agresiv… 😉

    22 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria ‎Liliana Babus, poate se aseamana… Cine stie.

    22 hours ago · Like · 1
  • 

    Bogdan SuceavaSigur, se poate privi și așa. Și astfel se perpetuează aceeași fragmentare a societății care permite multelor inter-conectări ale lumii românești să fie perfect disfuncționale. Și nu mă refer acum la naționala de handbal care nu leagă pase sau la lipsa timbrelor de la poștă, ci la faptul că acum toată lumea românească pare afectată de o profundă criză. Din criza asta nu se iese cu gesturi bruște și cu uși închise. [De acord cu epitelele: incult și agresiv, care sunt exacte, dar agramat nu e, pentru că poate citi ceva mai cursiv decât N. Ceaușescu. Hai să fim exacți pe fb.]

    22 hours ago · Like · 1
  • 

    Anni LoreiCum sa refuze? El? Parca il si vad cu el in piept, cu parul in vint, cu copilul pe un brat, ascultind concertul sotiei…si zimbind in zare la o fata morgana, pe care o va descrie in vol Ayla doi….DA, aveti dreptate, trebuie sa fim exacti aici pe FB…Va multumesc ca imi dati posibilitatea sa intru in culisele lumii romanesti…

    22 hours ago · Like
  • 

    Murgoci Simona Doi tipi, în parc, arunca nişte coji de pâine la porumbei.
    Zice unul dintre ei:
    – Uite porumbeii ăştia, sunt ca politicienii! Cât timp sunt jos, îţi mănâncă din palmă, dar când ajung sus, se cacă pe tine!:D

    22 hours ago · Unlike · 5
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianubogdan, eu nu pot uita gestul acelui veteran de război, cavaler al ordinului „mihai viteazu”, care a venit la cotroceni pentru a refuza distincţia oferită de acest preşedinte şi a’i spune în faţă dezgustul pentru felul în care a ajuns această ţară. din nefericire generaţia aceea a dispărut, acea generaţie de oameni, educaţi sub regii noştri, care ştiau să lupte, să sufere, să moară pentru principii. ei sunt cei care au făcut românia mare, care au luptat până la extincţie împotriva regimului comunist, ei sunt cei din amintirea cărora încă nu ne este în totalitate jenă să spunem că SUNTEM ROMÂNI. acum tu vei judeca dacă vorbim despre „gesturi bruşte şi uşi închise” sau este o chestiune de demnitate şi onoare. dar despre ce vorbim noi aici? cu demnitatea şi onoarea nu poţi decât să te alegi, în cel mai fericit caz, cu mila simpatizantă a celorlalţi prea preocupaţi să îşi vândă şi sufletul pentru arginţi şi onoruri (parvenitisme) în noua societate republicană.

    22 hours ago · Like · 3
  • 

    Liliana Babus Imi pare rau, Bogdan Suceava, dar nu cred ca l-ai urmarit cu atentie… Incurca, in discursuri, democratia cu demografia, bijbiie rau la cuvintele mai lungi, pierde pe drum cuvinte esentiale din frazele mai alambicate… Spre „cinstea” lui, discursurile necitite de pe o foaie de hirtie, contin propozitii scurte, cuvinte usor de pronuntat si inteles pina si de un absolvent de scoala generala, dar… Vocabularul ii este extrem de redus, intens propagandistic impotriva oricui nu i se supune si – vai! – de delator fruntas pe ramura. Cu multe „ancore” manipulatoare – cuvinte tari, mobilizatoare pentru „pretini” si demoralizante pentru opozanti… Imi pare rau, dar il consider un fel de „canibala Elochika” al „charismei” politice… 😉

    22 hours ago · Like
  • 

    Bogdan Suceava‎@ Bogdan-Valentin Brătianu: Da, ai dreptate, acela a fost un gest superb, plin de semnificație. Acum, însă, mi se pare că e un alt context.

    21 hours ago · Like
  • 

    Bogdan Suceava‎@Liliana Babus : Nu știu dacă e vorba de cineva care e agramat sau cineva care nu are exercițiul curent al lecturii și o putere de concentrare scăzută. Eu asta bănuiesc. Și mai e ceva: opinia sa suficient de clar conturată despre oamenii de cultură, chiar și felul cum i-a tratat pe unii care l-au susținut (greșeala e a lor, o să aibă multă vreme să o explice). Pe bune, ar trebui votat și după cât citește omul, nu-i așa?

    21 hours ago · Unlike · 2
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianubogdan, contextul este acelaşi, agravat, mai plin de pâcla unui regim ce ne apropie tot mai mult şi tot mai pervers de ceva ce am mai trăit odată şi credeam, ce naivi, că nu vom mai trăi. distincţia care a umplut pieptul unui lingău nu poate onora sufletul unui om de cultură. nu crezi că totuşi „contradictio oppositorum” nu prea se potriveşti în acest context?

    21 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaOameni buni, cred ca va referiti la gestul dizidentului Vasile Paraschiv.

    21 hours ago · Like · 1
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianumă refer la gestul veteranului de răboi din 2009, transmis aproape în direct la teve.

    21 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaSi Vasile Paraschiv i-a returnat medalia filmat de reporteri.

    21 hours ago · Like
  • 

    Bogdan SuceavaVezi tu… astea sunt opțiuni personale, opțiuni politice, și mă întreb dacă putem discuta pe marginea lor… Eu nu știu ce aș face (poate unde mi-e clar că pe calea pe care merg nu mă așteaptă decorații 🙂 ), dar aș vrea să văd gesturi care repun cultura la locul ei (un loc central în societate). Aș folosi fiecare ocazie pentru a discuta despre importanța culturii.

    21 hours ago · Like
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianueu nu. şi, cu toate că am opţiuni politice, opţiunile principiale NU mi le negociez sub nicio condiţionare. cultura este legată de libertatea spiritului nu de decoraţii.

    21 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Bogdan Suceava Iată acest intersant schimb de replici: http://www.youtube.com/watch?v=bFqdB3VkWKo

    

    Vasile Paraschiv a refuzat decoraţia oferită de preşedinte

    www.youtube.com

    Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi ale vieţii culturale. Printre a…See More

    21 hours ago · Unlike · 1 ·
  • 

    Bogdan SuceavaApropo: și în perioada Imperiului Roman s-a pus problema asta, ce faci cu onorurile care vin din partea unui împărat problematic. Cum rămâne cu relația dintre Seneca și Nero? Păstrăm proporțiile, desigur (sperând că dl președinte nu va da foc la nimic în drumul domniei sale spre ieșire), și nu facem altceva decât să creionăm un cadru mai amplu al unei întrebări importante despre valori…

    21 hours ago · Like · 1
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianupăi la ce să mai dea foc, că deja ţara este devastată de propria’i domnie, holdele sunt arse, fântânile otrăvite iar populaţia este plecată în bejenie?

    21 hours ago · Like
  • 

    Mirela Lunguincredibil:))))))))))))

    20 hours ago · Like
  • 

    Norbert Mateibuna treaba… din ce in ce mai multa poezie in strada. Acum ma intreb daca aia de s-au pozat cu banerul pe care scria ”Poezia e in strada!” nu erau cumva niste trimisi ai cine stie caror douămiiști cu scopul de a face puțina reclama nonconventionla.

    19 hours ago · Like · 1
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianudomnule matei, cu tot respectul, parcă şi domnia voastră strigaţi „libertate” în stradă. ei bine libertatea include şi dreptul fiecăruia de a’şi face „puţină reclamă”. dacă nu include acest lucru atunci mergem la pedele unde ai dreptul să spui numai ceea ce este consimţit oficial.

    19 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Norbert Mateida da… putina reclama… asa ca noua dreapta. Nu domnule BVB… nu consider ca te duci la protest ca sa iti faci putina reclama…eu strigam libertate deci probabil singura reclama care am facut-o e a libertatii… Reclama NU are ce cauta in strada. Altefel totul s-ar schimba intr-un targ unde fiecare isi vinde ce il doare.

    19 hours ago · Like · 1
  • 

    Norbert Mateiinclude si dreptul de a-și face puțină reclamă, dar nu acolo… acolo trebuie sa fie inchegate altfel lucrurile. Libertatea include multe drepture, stimbaile. Daca am veni si ni le-am exercita pe toate la un loc ar iesi Turnul Babel sau probabil Sodoma…

    19 hours ago · Like · 1
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianunu domnule matei, din păcate libertatea include absolut orice nu îngrădeşte libertatea altcuiva, inclusiv punctele de vedere opuse, sau lucrurile pe care le considerăm greşite. cu toate acestea nu cred că venirea mulţimii de la mitingul opoziţiei a distorsionat în vre’un fel mesajul celor din stradă care, fie vorba între noi, este susţinut de mai bine de o jumătate de an de liderii opoziţiei. de asemeni, poate mă credeţi, poate nu, încă dintr’un bun început, piaţa universităţii ca şi mobilizare ca şi participare, a fost pe deplin umplută de membri ai pnl. eu sunt unul dintre aceştia şi mi’am recunoscut zecile de colegi, şi nu cunoşteam alte zecvi de alţi colegi. cu adevărat piaţa universităţii NU este protestul opoziţiei, cu adevărat piaţa universităţii este şi protestul membrilor de partid.

    19 hours ago · Like · 1
  • 

    Norbert Mateieu nu am zis nimic de mitingul opozitiei. E un ajutor bine venit din partea mea. Numai ca dupa cum bine ati observat oamenii sunt disperati si le e frica si nu mai au incredere in nimeni si in nimic. E normal sa nu creada prea mult in USL. In momentul de fata cred ca se rezuma totul la – mai intai faceti si dupa va credem- Stiti si dumneavoastra la fel de bine ca si mine ca au mers atatea prost in tara asta pentru prea mult timp asadar am devenit un popor gen Toma Necredinciosul… si nu ne poate invinui nimeni. Cu PSD-ul ne-am ars de mai multe ori si am auzit nenumarate discutii pe subiectul asta… spectrul intunecat si dubios din USL e PSD-ul… De bine de rau lumea mai are incredere in PNL desi na… scepticismul e scpeticism.

    19 hours ago · Like · 2
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianuindiferent de opţiunile politice sau lipsa lor, indiferent de statutul social, nivel de cultură, profesie etc. avem aceleaşi obiective: un alt fel de a fi conduşi, respect, libertate, onestitate şi, de ce nu, prosperitate. ca activist de partid, deci un o persoană uşor susceptibilă de fi considerată ba interesată direct, sau manipulată, vă asigur că am aceleaşi dorinţe sincere ca şi oricare alt om de acolo.

    19 hours ago · Like
  • 

    Norbert MateiSi inca o chestie care pe mine m-a dezamagit oarecum. V-o spun ca tot ati spus ca sunteti membru. PNL-ul cat si PSD-ul au adus la Arcul de Triumf oameni din toata tara si din pacate au adus prea multi de umplutura. Am vazut multi care erau deja beti, se injurau intre ei si urlau Jos Basescu pe acolo picand in fund si dupa mai urmau niste ”Baaai suntem in capitala maaaa!” Tare mi-e frica ca USL-ul a facut o greseala oribila incercand sa impresioneze prin cantitate si nu prin calitate… bine, nu stiu cat se mai aplica principiul asta in caz de revolta populara, dar… urat totusi. E aceeasi tactica ca si a PDL-ului si lasa de dorit urat de tot. Numai PDL-ul aduna toti infractorii si dubiosii la un loc care se multumesc cu orice si numesc treaba aia Tineretul PDLului. La chestia asta bulina neagra… sau poate gresesc.

    19 hours ago · Like
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianufoarte posibil să fie aşa cum spuneţi, dar vin eu şi vă întreb: oare toţi cei care sunt în piaţa universităţii sunt cetăţeni model ai acestei ţări? sunt oameni diverşi, cu diverse perspective de abordate a imaginii lor publice, unii mai cu grijă, alţii mai neglijenţi. şi aceşti oameni pot fi sinceri în protestul lor chiar dacă impresia lăsată nu este cea mai plăcută. exact cum spuneam, nemulţumirea este a marii majorităţii a populaţiei acestei ţări, incluzând beţivii.

    19 hours ago · Like · 2
  • 

    Norbert Matei‎…si nu inteleg ce a cautat Remus Cernea acolo sau Radu Mazare. Pentru Remus Cernea nu erau copaci de salvat si nici vreun concert Pink Floyd, iar pentru Mazare… ei bine na Mazare a venit cu beretele rosii din fillme porno dupa.

    19 hours ago · Like
  • 

    Bogdan-Valentin Brătianupăi ce caută cei cu roşia montană, ce caută galeriile echipelor căci nu este niciun meci acolo, ce caută pensionarii căci nu se dau ajutoare, ce caută… dar noi ce naiba căutăm acolo?

    17 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Agramatisme, „filozofeme“ şi o risipă de bolduri şi italice (mai lipsesc verzalele) ce compensează, în intenţie, stadiul pionieresc al reflecţiei şi expresiei. Un autor de, totuşi, patruzeci şi cinci de ani şi cu numeroase volume publicate în ultimul deceniu a ajuns să scrie şi să publice texte sub nivelul celor din oracolele pubertăţii noastre.http://www.observatorcultural.ro/Trairi-noi*articleID_26033-articles_details.html

    

    Observatorcultural.ro

    www.observatorcultural.ro

    Saptamanal de informatie si analiza culturala

    16 hours ago · Like · 2 ·
  • 

    Alexandru Petria Vad ca se ocupa de subiect si Daniel Cristea-Enache…

    16 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Vedeti aici https://www.facebook.com/danielcristeaenache/posts/171578579614940?notif_t=share_reply

    15 hours ago · Like

Daniel Cristea-Enache- presedinte la Uniunea Scriitorilor, Laszlo Alexandru sef la CNSAS

Intre comentariile starnite cu postarea despre premierea poetului Ioan Es Pop, publicate pe blogul meu, am gasit una recenta care, initial, m-a amuzat în context. Apoi m-a pus pe ganduri. Iar acum chiar cred ca ideea pe care o contine nu este de lepadat. Boris Marian zicea printre altele: „propun pe Daniel Cristea-Enache viitor președinte al USR, iar pe Laszlo Alexandru șef la CNSAS, nu glumesc, am o mare stimă pentru amândoi”.

Pe Facebook s-a purtat urmatoarea discutie despre subiect:

• • 

    Laszlo AlexandruMa tem ca, inclusiv intr-o asemenea situatie, USR ar ramine impermeabila la semnalarile CNSAS…

    14 hours ago · Unlike · 2
  • 

    Alexandru PetriaNu cred. Bag mana in foc.

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheEu îl propun pe dl Petria şef la fabrica de scriitoraşi de pe blogul lui: domnii Poienaru, Drăgan şi alte valori ale neamului românesc 🙂

    14 hours ago · Like · 2
  • 

    Daniel Cristea-EnacheVerdictul CNSAS e una, „verdictul” unui critic literar după lectura unei cărţi e altceva.

    14 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Nu, multumesc domnule Daniel Cristea-Enache,despre mine domnul in cauza spunea „îl admir pe al. petria, știe să arunce pietre în apă”. Raman la aruncatul pietrelor.

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheDeci poate să-mi trimită domnul LA mii de „semnalări”, eu tot la cărţile scriitorilor o să mă refer.

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheDeci ne putem împărţi sferele, domnule Laszlo Alexandru. Eu să mă refer strict la cărţile scriitorilor, iar dvs. strict la faptele lor. E bine aşa?

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Alexandru PetriaPS. Nu am cum sa selectez privitorii.

    14 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria ‎Daniel Cristea-Enache, o sa va votez candva?

    14 hours ago · Like
  • 

    Laszlo AlexandruDomnu’ Petria, lasa-l dom’le pe D.C.-E. fiindca e ocupat, se joaca de-a clasamentele de critici literari. Scriitorii nu conteaza: turnatori, hahalere, cit de multi sa fie. Doar sa aiba talent, iar el sa fie cel mai important critic care-i judeca…

    14 hours ago · Unlike · 3
  • 

    Daniel Cristea-EnacheHe-he, păi jucaţi-vă şi dvs. cu un vot, domnule LA…

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Daniel Cristea-EnacheCă şi eu tot un vot am avut, nu mai multe, şi l-am votat pe Negrici.

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheScriitorii nu trebuie să fie mulţi, domnule LA. Trebuie să fie buni. Mai ales scriitorii din USR.

    14 hours ago · Like
  • 

    Laszlo AlexandruBine, domnu’ D.C.-E., daca e sa votez dupa (ne)principiile dv. etice, eu sint pentru Robinho 🙂

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Alexandru Petria ‎Laszlo Alexandru, l-ati vota pe Daniel Cristea-Enache?

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheProblema principală a USR-ului, după părerea mea, este că în ultimii ani au intrat în Uniune (pentru jumătate de pensie în plus) o grămadă de veleitari. Dar nu mă mai interesează situaţia de la USR, de vreme ce mi-am dat demisia de acolo. După ce mi-am dat demisia, e strict problema lor – nu a mea 🙂

    14 hours ago · Unlike · 2
  • 

    Alexandru PetriaNo…

    14 hours ago · Like
  • 

    Laszlo Alexandrusi cu tupeu, si cu pseudonim, si cu autoplagiate – plin de calitati literare omu’…

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Daniel Cristea-EnacheDomnule LA, trebuie să votaţi acolo un singur nume de critic. Am gustat gluma 🙂

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Alexandru PetriaArdelenii au si simtul umorului, rar si apasat.

    14 hours ago · Like · 1
  • 

    Daniel Cristea-EnacheMie mi-a plăcut umorul dlui Poienaru…

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheŞi dl Drăgan se mişca bine în sfera umorului…

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheNumai umorişti pe blogul/ contul/ site-ul/ reţeaua dlui Petria…

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheOnoare excepţiilor!

    14 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaSi, oho, sunt exceptii…

    14 hours ago · Like
  • 

    Laszlo AlexandruDomnu’ Petria, dom’le, n-avem nici o sansa. Domnu’ D.C.-E. ne copleseste cu postarile. Vad ca lupta in paralel pe toate fronturile, a intrat si pe blogul Tribuna, omoara si Facebook-ul. Cred ca scrie la 2 tastaturi, cu miinile si picioarele…

    14 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaEste incapatanat. Cum suntem si noi.

    14 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-Enache Deci, domnule LA, ocupaţi-vă de dosarul de la CNSAS al lui Pop, iar eu mă ocup de cărţile lui. După ce terminaţi cu dosarul lui, daţi-mi-l şi mie să-l citesc. Eu v-am dat deja să citiţi „unelte de dormit”. Pentru restul cărţilor lui de poezie, vedeţi link-ul: http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/pop-ioan-es/

    

    cartea romaneasca / catalog / autori

    www.cartearomaneasca.ro

    cartea romaneasca / catalog / autori

    14 hours ago · Like ·
  • 

    Laszlo AlexandruEra asa un film mut cu Chaplin in razboi, vine cu o pusca imensa si in fata lui defileaza vreo 10 zdrahoni inspaimintati, cu miinile ridicate la cer. Ultimul mai capata si-un sut in cur. Chaplin e decorat. La ceremonie seful ii spune: „Bravo. Cum ai procedat?”. Iar ala, de-acolo: „I-am incercuit!”. Da, dom’le.

    14 hours ago · Unlike · 4
  • 

    Daniel Cristea-EnacheNormal că n-aveţi nici o şansă, domnule LA. Dar va trebui să admiteţi că vi le-am oferit pe toate 🙂 Tschuss!

    14 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Alexandru Petria Sunteti demential, Laszlo Alexandru!

    14 hours ago · Like
  • 

    Vasile BaghiuDomnule Daniel Cristea-Enache, v-ati intrebat daca nu cumva purismul acesta estetic pe care il sustineti acum nu are nici o legatura cu viata? Cum poti sa faci ciritica literara ignorand viata? Nu viata autorului neaparat, ci viata in general… In analiza pe care o faceti lui I.D. Siarbu, de exemplu, nu mi s/a parut ca separati atat de transant apele. In acest caz, al lui Ioan Es. Pop, de ce o faceti? Si apoi, autorul dvs. chiar credeti ca este atat de valoros? Mie mi se pare ca este doar unul din seria de vedete literare fabricate de la noi, cu voie de la sistemul comunist si post-comunist, urmand unor Nichita Stanescu si Cartarescu, ca sa dau doar aceste doua exemple. Daca dai la o parte primele volume, din primul nu mai ramane decat foarte putin ca poet, dincolo de imaginatia remarcabila si talentul de a combina cuvintele, calitati pe care le poti gasi si la altii. La al doilea, impresia de poezie scrisa dupa invatarea lectiei despre poezie este prea pregnanta ca sa-l iei in serios ca poet. Colegul nostru Ioan seamana prea mult cu Cristian Popescu (in volumul Porcec, de exemplu), iar versurile lui in general au prea adesea aerul unor bancuri. Vreau sa spun ca nici macar cu estetica nu reusiti, dupa parerea mea, sa va sustineti pledoaria. Daca adaugam si semnalul prost pe care premiind un informator il oferiti unei societati si asa derutata si lipsita de repere, atunci pare limpede ca va aflati in eroare, ca om si critic literar. Aceasta discutie s-ar putea sa ma determine sa incerc sa scriu din nou critica literara.

    13 hours ago · Like · 2
  • 

    Alexandru Petria ‎Vasile Baghiu, scrie! Ca e nevoie de critici ca de apa pe un camp parjulit de seceta!

    13 hours ago · Like · 2
  • 

    Alexandru Petriaparjolit

    13 hours ago · Like
  • 

    Alexandru Petria Deci domnul Daniel Cristea-Enache nu vrea presedintia US… Daca tot am deschis discutia acum zic eu un nume de luat in seama- Cipariu Dan Mircea.

    13 hours ago · Like
  • 

    Aurel SibiceanuCe posturi mai ai, Sandule, pe acolo ?

    12 hours ago · Like
  • 

    Alexandru PetriaN-am nimic. Dau mai departe opiniile unora.

    12 hours ago · Like
  • 

    Aurel SibiceanuNu, bre, posturi la USR, la CNSAS…

    12 hours ago · Like · 1
  • 

    Alexandru PetriaMa gandesc zilele astea si-ti spun.

    12 hours ago · Like · 2
  • 

    Gabriel RechiteanuScriitorii, ca si criticii dealtfel, luati separat, sun oameni obisnuiti, cu plusuri si minusuri. Dar atunci cand interactioneaza unii cu ceilalti au ori numai plusuri,ori numai minusuri. Ca se resping.:p

    11 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Daniel Cristea-EnacheDomnul Vasile Baghiu, vrind sa-l diminueze in ochii mei pe Es. Pop, l-a comparat cu Nichita Stanescu si Cartarescu! Perfect diagnosticul dvs., domnule Baghiu. Dl Sibiceanu e din cu totul alt aluat intelectual decit dnii Poienaru si Dragan. Bine, adevarul e ca nu-i greu sa-i fii superior intelectualmente dlui Poienaru 🙂

    10 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-Enache Domnule Laszlo Alexandru, să vă explic de ce n-aveti nici o sansa in disputa cu mine. Nici nu mai vorbim, acum, cine are dreptate. Vorbim pur „tehnic”. Scriitorii buni si foarte buni ma vor sustine pe mine, fiindca eu sustin un scriitor foarte bun (întimplator, acum, Ioan Es. Pop). E interesul scriitorilor foarte buni sa existe un critic (sau mai multi) care sa faca diferentele valorice necesare intotdeauna. E si interesul publicului larg sa existe asemenea critici si cronicari care sa dea de pamint cu impostorii si veleitarii, pentru a pune in lumina valorile artistice autentice. E si interesul editorilor, al traducatorilor, al agentilor literari, al jurnalistilor culturali, al televiziunii, al radioului, al ICR-ului, al USR-ului, al Academiei, al oricarei bresele si institutii avind legatura cu literatura romana – e interesul tuturor sa existe un critic, sau mai multi, care sa organizeze canonic haosul literaturii post-revolutionare. Eu nu spun ca de adevarul dvs. si de etica dvs. nu e nevoie. Eu, personal, am nevoie de adevarul dnei Flori Balanescu si de eticul dvs. Nu pot respira fara ele: dar asta este o configuratie individuala. Este optiunea mea existentiala; dar ea nu ma ajuta deloc in intelegerea, analiza si evaluarea unor carti de literatura aflate dincolo de bine si de rau – sau facind din Rău un bun artistic, si din Bine, o timpenie ilizibilă. Revenind: literatura romana actuala are nevoie de un critic, sau mai multi, care s-o citeasca si s-o configureze critic intr-un sistem. Dvs. nu oferiti literaturii romane asta. Eu, da. De aceea, domnule LA, mai fac o ultima incercare de a va cistiga de partea adevarului literar si artistic. Ati citit, pina in 2012, vreun volum de poezie de Ioan Es. Pop? Dacă da, v-a plăcut? Orice varianta veti alege, domnule LA, veti pierde. Daca spuneti ca n-ati citit, va descalificati ca critic literar. Daca spuneti ca ati citit si nu v-a placut, inseamna ca n-aveti gust. Daca spuneti ca ati citit si v-a placut, inseamna ca spuneti exact ce spun eu. Domnule Laszlo Alexandru, GAME OVER.

    9 hours ago · Like · 2
  • 

    Alexandru PetriaGAME OVER? Ma indoiesc.

    9 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheIndoiti-vă, ca pina si dvs. – tot cu mine ati votat, nu cu dl LA 🙂

    9 hours ago · Unlike · 1
  • 

    Laszlo AlexandruAstept cu rabdare sa iasa la suprafata – mai devreme sau mai tirziu – dosarul de turnator la Secu al lui Eugen Simion (cu ajutorul caruia dv. mai aveti o piine si de la Academie). Atunci va iesi la iveala si felul in care si-a folosit copiii de mingi (Cristea-Enache, Cretu etc.) pentru a rasplati alti turnatori la Secu si a-si spala, implicit, imaginea. Sa vedeti atunci interes al radiourilo, tv-urilor si al intregii societati romanesti in ce priveste „profesionalismul” dv. „estetic”, anti-etic etc. etc.

    9 hours ago · Like
  • 

    Daniel Cristea-EnacheAsteptati, domnule LA, ce doriti dvs. sa asteptati. Ce faceti acum e calomnie pura: daca as fi in locul lui Eugen Simion, v-as da in judecata. Dar cum nu sint, o sa va spun acum urmatorul lucru: va refugiati in insulte si-n jigniri gratuite, cu un om (intimplator, eu) care a stat de vorba cu dvs. dialogind civilizat. N-o să va jignesc, la rindul meu. Concluziile le trag cititorii si scriitorii, domnule LA. Tschuss!

    9 hours ago · Like
  • 

    Vasile Baghiu Da, domnule Cristea-Enache, toti trei sunt in mare parte fabricati de sistem, cu ajutorul criticilor fara spirit critic si fara onestitate, prin reclama, publicitate, includere in scoala etc. Acest peisaj cu vedete literare fabricate, „unice”, „singulare”, iesite dintr-o „masa” de scriitori parca de rangul al doilea este unul foarte provincial, vizibil organizat, desenat de sistem. Prin ce este mai prejos Mircea Ivanescu fata de Nichita Stanescu? Prin ce este mai prejos Liviu Ioan Stoiciu decat Cartarescu? La fel, chiar nu vedeti in generatia nouzeci poeti la fel de buni ca Ioan Es. Pop? Nicaieri in Vest nu vezi acest peisaj. In orice tara de acolo exista mai multi poeti foarte buni, mai multi prozatori foarte buni, mai multe vedete literare. Nicaieri nu se aboneaza la premii si la laudele criticilor doar unul singur.

Ioan Es. Pop- poet premiat, turnător odios la Securitate

Poetul Ioan Es. Pop a câştigat premiul Cartea de Poezie pe anul 2011 pentru volumul „unelte de dormit”. Juriul care a decernat premiul a fost format din Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache şi Bogdan Creţu.
Anul trecut, Pop a recunoscut că a fost turnător al Securităţii. În aceste zile nimeni n-a mai suflat o vorbuliţă măcar despre acest aspect al biografiei scriitorului.
Este corectă acordarea premiului?

P.S. Personal, îl consider pe Ioan Es. Pop un mare poet. N-am citit „unelte de dormit”. Am rostit întrebarea dorind să declanşez o discuţie asupra oportunităţii sau inoportunităţii acordării unui premiu unui fost turnător al Securităţii într-o societate bolnavă.

”Un conferenţiar ajuns vagonetar: cazul Ion D. Sîrbu”

Duminică 4 decembrie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa cu tema:  Un conferenţiar ajuns vagonetar: cazul Ion D. Sîrbu  susţinută de Daniel Cristea-Enache, cu o proiecţie video realizată de artistul Ion Barbu. Preţ bilete: 23 şi 10 lei.

 

Despre conferinţă>

 

„Ion D. Sîrbu este scriitorul român postbelic cu, poate, cea mai spectaculoasă carieră postumă.

 

A murit în septembrie ’89, cu două luni înainte de Revoluţie; iar sertarul lui, spre deosebire de cele ale altor scriitori români, era plin cu manuscrise. Printre acestea se numără Jurnalul unui jurnalist fără jurnal şi romanul Adio, Europa!.

Ion D. Sîrbu a fost modelul lui Victor Petrini, protagonistul lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. Cei doi evoluează pe traseul: carieră universitară, puşcărie politică, munca de jos: Petrini la deratizare, Sîrbu, vagonetar în mină.

În ochii vigilenţi ai activiştilor, politrucilor şi informatorilor de atunci, Ion D. Sîrbu era un caz.

Aveau dreptate”. Daniel Cristea-Enache

 

Despre Daniel Cristea-Enache

 

Născut la 19 februarie 1974, Bucureşti, a absolvit în 1996, ca şef de promoţie, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Din 2005 este doctor în Filologie (summa cum laude) al acestei universităţi, cu o teză despre Ion D. Sîrbu.

Corector la Contemporanul – ideea europeană (1994-1996), unde a şi debutat, apoi redactor la Caiete critice (1996-1999), asistent la Institutul „G. Călinescu” (1997-2002), asistent la catedra de Literatură română a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (din 2000), secretar general de redacţie la Editura Fundaţiei Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român şi redactor asociat la Adevărul literar şi artistic (2003-2005), director de imagine la Grupul Editorial Corint (2005-2007).

În prezent, este conferenţiar universitar şi consilier editorial la Editura Polirom.

A ţinut cronica literară în Adevărul literar şi artistic (1997-2005), apoi în România literară (2005-2009) şi în Observator cultural (2009-2011), publicând şi studii, eseuri, interviuri. Colaborări sistematice la Ziarul de duminică, Suplimentul de cultură, Cultura, Idei în dialog, Bucureştiul cultural, Convorbiri literare, Caiete critice, precum şi în ziarele Evenimentul zilei, Gândul educaţional, Adevărul. Are o rubrică la Radio România Cultural şi una pe portalul LiterNet. Moderează emisiunea Literatura de azi pe TVR Cultural.

A contribuit la Dicţionarul esenţial al scriitorilor români şi Dicţionarul scriitorilor români, IV (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; 2001, 2002), Literatura română. Dicţionar de opere (coordonator: Mircea Anghelescu; 2003), Dicţionarul General al Literaturii Române (coordonator: Eugen Simion; 2004-2009).

 

Volume publicate:

Concert de deschidere, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001 (Premiul de Debut al României literare, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române); ediţia a II-a, format electronic, Editura LiterNet, 2004

Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, 2003

Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hârtie, Editura Polirom, 2005

Bucureşti Far West. Secvenţe de literatură română, Editura Albatros, 2005

Un om din Est, Editura Curtea Veche, 2006 (Premiul pentru Critică şi Istorie Literară al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti)

Convorbiri cu Octavian Paler, Editura Corint, 2007

Timpuri noi. Secvenţe de literatură română, Editura Cartea Românească, 2009

Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu, Editura Curtea Veche, 2010

Cinematograful gol, Editura Polirom, 2011

 

Alte date despre Ion D. Sîrbu http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Desideriu_S%C3%AErbu

 

 

”Cinematograful gol” de la Gaudeamus. O carte de Daniel Cristea-Enache

Criticul literar Daniel Cristea-Enache isi lanseaza la Targul de Carte Gaudeamus ultima carte, ”Cinematograful gol”. Evenimentul va avea loc duminică la 14.00, la la standul Polirom/ Cartea Românească. Prezintă:  Cristian Tudor Popescu şi Dan C. Mihăilescu.

 

Despre volum:

„Nu stiu cit de simpatic ii voi fi autorului daca voi scrie: nici critic, nici ziarist, el face reportaj. Pe multi literati inca ii jeneaza cuvintul, genul. Pe mine – nu.

Autorul face reportaj intr-un jurnal mai mult sau mai putin intim. El este reporterul convingerilor sale politice si apolitice, cu copilaria lui, cu tot…

El face reportaj intim.

Poate ca e un gen nou, poate ca nu – oricum, pentru ca nici eu nu tin mortis sa iradiez simpatie, nu voi da pe fata momentele in care, la lectura, puteam sa fiu prins in flagrant delict de entuziasm…” (Radu Cosasu)

 

„Cind criticii literari se izbesc de viata reala sint doua posibilitati: sa se scirbeasca sau sa le placa. Daniel Cristea-Enache face parte din a doua categorie.

Multa vreme l-am crezut crescut intr-un «incubator». Mi-am inchipuit ca toata ziua (si noaptea, pina-n zori) citeste si conspecteaza, iar dimineata expune doct observatiile sale – la gazeta sau intr-un amfiteatru de la Litere. M-am inselat! «Premiantul clasei» infuleca viata reala, stoarce povesti din fascinanta banalitate si are o placere nedisimulata de a se bucura.” (Ovidiu Simonca)

 

De pe Agenția de Carte http://www.agentiadecarte.ro/2011/11/%E2%80%9Ecinematograful-gol%E2%80%9D-o-altfel-de-carte-a-criticului-literar-daniel-cristea-enache/ : „Cinematograful gol” conţine 84 de tablete, tablouri de zi cu zi, frânturi şi introduceri în viaţa omului Daniel Cristea-Enache. „Această carte începe cu un text intitulat „Bagaje pentru paradis” dedicat memoriei lui Valeriu Cristea şi se încheie cu un alt text intitulat „O frizerie de cartier”. Cartea „Bagaje pentru paradis” a lui Valeriu Cristea a fost ultima carte apărută antum, o carte care, câţiva ani mai târziu, a arătat că titlul era premonitoriu. Valeriu Cristea era un critic şi un om de o sensibilitate îngrozitoare, o sensibilitate insuportabilă, ceea ce a făcut din el un prozator adevărat. Eu am încercat, prin această carte, să dau o replică acelei cărţi extraordinare şi să vin exact cu acea perspectivă luminoasă. Pe parcursul acestei cărţi, care s-a scris în patru ani şi mai bine, am încercat să văd lumina, bucuria şi frumuseţea din momentele chiar cele mai neplăcute prin care treceam.”, a declarat autorul.”

Fostul lider ar minerilor din 1977 semnează pro Paul Goma!

Mi-a parvenit:

„Abia acum aflu de aceasta initiativa publica pentru redarea cetateniei romane dlui Paul Goma si membrilor familiei domniei sale. In ultimile 10 zile m-am aflat in spital pentru o interventie chirurgicala in zona gatului urmare a unui accident rutier in luna iunie 2011.
Rog initiatorul acestui demers public sa adauge si numele meu pe lista semnatarilor. Sper sa nu fie prea tarziu!

Cu multumiri,
Constantin Dobre
organizator si conducator al revoltelor mineresti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977”

 

Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?

Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.

Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.

Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.  E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.

Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de apatrid.

E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.

Text redactat de Alexandru Petria

Semnatari:

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu,  Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim, Angela Baciu, Margareta Chicu, Silvia Codreanu, Petru Ionescu, Constantin Dobre

Scrisoarea a fost publicată iniţial aici

https://alexandrupetria.wordpress.com/2011/10/03/scrisoare-deschisa-catre-parlamentul-romaniei-paul-goma-nu-merita-cetatenia-romana/#comments

Am primit de la Paul Goma

Va multumesc pentru gàzduire.

Paul Goma

Update 10 octombrie- am trimis scrisoarea deschisă la Camera Deputaţilor şi la Senat, la adresele de mail: pdl@senat.ro, psdpc@senat.ro, pnl@senat.ro, udmr@senat.ro, srp@cdep.ro, infocdep@cdep.ro

Cine a semnat pentru redarea cetăţeniei române lui Paul Goma. Către Parlamentul României

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu,  Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim  şi Alexandru Petria, desigur. Lista este deschisa. Săptămâna următoare o să fie trimisă Parlamentului.

Textul scrisorii deschise  „Paul Goma nu merită cetăţenia română?” îl găsiţi aici https://alexandrupetria.wordpress.com/2011/10/03/scrisoare-deschisa-catre-parlamentul-romaniei-paul-goma-nu-merita-cetatenia-romana/#comments. Cei care mai doresc să semneze trebuie să specifice printr-un comentariu.

Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?

Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.

Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.

Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.  E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.

Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de apatrid.

E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.

Text redactat de Alexandru Petria

Semnatari:

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu,  Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim, Angela Baciu, Margareta Chicu, Silvia Codreanu, Petru Ionescu, Constantin Dobre, Gheorghe Petrov, Angela Baciu, Gabi Schuster, Maria Frandos, George Onofrei, Cerasela Radulescu, Silviu Bogan, Grigore Muru, Ovidiu Niţoi

Un barzoi, doi barzoi. O discuţie fară ocolişuri cu Daniel Cristea-Enache

Aseară am purtat, pe Facebook, un dialog interesant cu criticul Daniel Cristea-Enache. Despre literatură. Relaxat. Totul a pornit de la fotografia unor caini simpatici (initial am crezut ca sunt ai lui DCE). Păcat că nu au intrat în vorbă şi alţi scriitori.

Alexandru Petria Ce rasa sunt?

acum 11 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Barzoi.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Nu stiam rasa. Am Snauter urias.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Barzoi e o rasa de mare distinctie…

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Arata super.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Da, domnu’ Petria, ieri mi-am facut cont pe Facebook si acum fac reclama la pui de Barzoi. Asta-i viata unui critic literar!

acum 10 ore · Nu-mi mai place · 3 persoane

Alexandru Petria A unuia care se poarta omeneste, neconstipat ca alţii.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Nu stiu la cine va ginditi 🙂

acum 10 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria E numai unul? Sunt destui.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Sa fie o mare constipatie?

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Cam mare, la cata critica literara reala avem.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Ia sa vedem, pe care critici mizati dvs.? Sunt curios. Dati-mi cinci nume.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache E greu, domnu’ Petria?

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Aici e problema- n-am cinci nume pe care sa mizez. Critici care au ramas activi sau care nu fac jocul unor edituri. S-a cam ajuns ca poetii si prozatorii sa scrie despre cartile confratilor.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Nu e greu.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Va dau eu cinci nume, atunci: Alex. Stefanescu, Paul Cernat, Dan C. Mihailescu. Alex. Goldis, Simona Sora.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Alex Stefanescu s-a cam retras, din pacate. Dan C. Mihailescu are felia lui- in rest e opac. Restul, e de discutat. Nu am 5 nume.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Alex. Stefanescu s-a „retras” in Istoria literaturii contemporane, iar Dan C. scaneaza tot.

acum 10 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria Poate sa scaneze, trebuie sa si priceapa.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Oricine are opacitatile lui, important e sa aiba buna credinta si profesionalism. Dan C. le are pe amindoua.

acum 10 ore · Îmi place · 2 persoane

Daniel Cristea-Enache Astea-s ironii gratuite, zau.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Nu. Nu-l cunosc personal, n-am avut nimic.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Ma irita cind vad atacuri pe net la critici de (foarte) bun nivel. De obicei, atacuri sub diferite nick-name-uri.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Stiti prea bine ca fara un filtru al criticilor seriosi, ne maninca pe toti veleitarismul si grafomania. Deci criticii astia trebuie ocrotiti, ca niste flori rare 🙂

acum 10 ore · Nu-mi mai place · 3 persoane

Daniel Cristea-Enache Chiar daca, uneori, o mai dau si ei in bara. Cum am facut eu cind v-am laudat cartea 🙂

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Sigur, sa nu-i atinga nici zefirul. Sunt sensibiluti.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Pai, daca-s asa putini cum ziceti dvs., atunci sa-i protejati, nu?

acum 10 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Ma irita cand carti bune risca sa treaca neobservate. Cazul Radu Mares este graitor.

acum 10 ore · Îmi place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Cite mizerii anonime am citit pe net despre critici (me included)… Orice ati zice, criticii, oricit de opaci s-ar dovedi uneori, au un anumit staif.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Cartea lui Mares n-a trecut neobservata. Desi a aparut la o editura, practic, fara difuzare.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Cati critici au scris despre carte inainte de-a lua premiul. Critici, nu sciitori.

acum 10 ore · Îmi place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Eu am scris in „Observator cultural”, in 2 parti. Alex. Goldis a scris in „Cultura”.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Ca sa fiu corect pina la capat, in cazul meu, hotaritoare a fost recomandarea entuziasta a lui Bedros Horasangian.

acum 10 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Da. Liviu Antonesei are un text despre caz http://www.observatorcultural.ro/DIN-FOI%C4%B9%C5%BEOR.-Despre-o-anume-Bucovina*articleID_25505-articles_details.html

Observatorcultural.ro

http://www.observatorcultural.ro

Saptamanal de informatie si analiza culturala

acum 10 ore · Îmi place ·

Daniel Cristea-Enache Da, si Antonesei.

acum 10 ore · Îmi place

Alexandru Petria Si eu. Care n-am pretentia ca scriu critica. Dar am fost revoltat.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Domnu’ Petria, nici un critic nu poate citi tot ce apare intr-un an. Apar mii de carti, d’accord?

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Dar un critic e vinovat in momentul in care ajunge la carte, o deschide, o citeste si nu intelege daca e buna sau proasta, o facatura sau un eveniment literar. D’accord?

acum 10 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Absolut. Daca ne referim la poezie. Dar nu avem multe romane publicate pe an.

acum 10 ore · Îmi place · o persoană

Daniel Cristea-Enache In cazul in care un critic nu intelege ce citeste si n-are habar de (non)calitatea cartii, e incompetent.

acum 10 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Deci trebuie sanctionata incompetenta unor critici, atunci cind este observata. In mod „punctual”, fara generalizari.

acum 10 ore · Îmi place · o persoană

Alexandru Petria Absolut.

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Vedeti ca ne-ntelegem?

acum 10 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Intr-un an editorial apar o gramada de carti de poezie si o alta gramada de carti de proza. Trebuie sa ai, pina la urma, si flerul de a le descoperi.

acum 9 ore · Îmi place · o persoană

Alexandru Petria Da. In fond, ma refer ca n-avem si critici ca si Laurentiu Ulici, care sa scrie despre cam tot ce apare semnificativ.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Domnu’ Petria, un an are 52 de saptamini.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria La un monent dat, si Alex Stefanescu avea un top saptamanal in care prezenta in cateva fraze cartile.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Sa zicem ca scrii 2 cronici pe saptamina, ceea ce e infernal. Eu am reusit numai din cind in cind chestia asta.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Daniel Cristea-Enache Asta inseamna ca 1 critic poate sa scrie in 1 an despre maximum 100 carti. Corect?

acum 9 ore · Îmi place · o persoană

Alexandru Petria Da, este.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Dar in 1 an apar 1000 carti pe putin.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache In care criticul trebuie sa bage nasul cumva, sa vada cum sunt.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Vorbim acum de criticii activi, de cronicarii literari.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Deci 1 cronicar trebuie sa vada 1000 de carti, sa aleaga si sa scrie despre 100 cele mai relevante carti, si dup-aia sa fie injurat sub pseudonim pe net. Da, e foarte corect.

acum 9 ore · Îmi place · 3 persoane

Daniel Cristea-Enache Si acum domnu’ Petria tace.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria Nu tace. Am iesit la o tigara si am vorbit cu fiica. A plecat la Bistrita, la liceu.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Si tace, si tace, cu o tacere asurzitoare, cum spunea Octavian Paler.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Fie-mea incepe miine clasa I 🙂

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria Chestia asta cu pseudonimele este josnica.

acum 9 ore · Îmi place · o persoană

Alexandru Petria Pacat ca nu intra si alti scriitor in discutie, desi sunt sigur ca citest destui ce povestim noi.

acum 9 ore · Îmi place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Mie-mi spuneti 🙂

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria A mea este in a XI-a, la pictura.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Ati fost vrednic, domnu’ Petria.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Alexandru Petria Pacat ca am sporovait doar in doi. Era interesant daca apareau si altii cu argumente si contraargumente. Pe fata, nu sub pseudonime.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Deci – ca sa concluzionez -, initiati (voi, scriitorii) o delimitare de jegosii anonimi de pe net. Fiindca fara cronicari activi, literatura de azi nu are nici o sansa (cum bine spuneati la inceput).

acum 9 ore · Îmi place · 2 persoane

Daniel Cristea-Enache Lasati, ca am sporovait noi in doi, dar s-au uitat multi pe sporovaiala noastra.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Sunt sigur ca s-au uitat. Dar e trist ca au avut doar sange in vene sa se uite.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Facebook-ul asta bate departe 🙂

acum 9 ore · Nu-mi mai place · 2 persoane

Daniel Cristea-Enache Domnu’ Petria, nu toti sunt si oameni cu nerv jurnalistic, ca dvs.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria Bate. Inca nu realizati probabil ce impact are.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Important e sa se stie cum stam. Care e situatia – si care sunt criteriile.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Asadar, de fiecae data cind prindeti un critic in ofsaid (ca n-a citit cartea despre care scrie, ca a scris tendentios, ca a scris la modul incompetent), penalizati-l.

acum 9 ore · Îmi place · 2 persoane

Alexandru Petria Zic ca nu stam rau, cu maini si picioare. Cu capete. Si cu coloana vertebrala, mai ales.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Dar cind X sau Y se arunca in afirmatii de genul „Asa sunt criticii nostri, incompetenti, vinduti etc.”, deci in afirmatii din acestea generalizatoare, penalizati-i si pe X si Y.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Ca nici eu nu zic: „scriitorii nostri sunt nu-stiu-cum”. Zic, dupa ce am citit niste carti: X e bun, Y e slab, W e exceptional, Z e in afara literaturii.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Mda. Dar, ca sa numesti direct, trebuie ceva ce nu e pe toate gardurile.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Mai precis?

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Sa nu-mi spuneti: nas (de barzoi)

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Caracter.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria cojones.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Si una, si alta. Sa cadem de acord.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Curajul intra la capitolul „Caracter”.

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Noi cadem, dar, ca sa fie ok globa,l ne-ar trebui si alta tara.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria Il includem.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Domnu’ Petria, aveam senzatia ca ne-am inteles 🙂 Romania e absolut OK, fiindca in cultura romana sunt atitea de facut…

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Dar asta e tema altei discutii, o lasam pe alta ocazie.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria O lasam. A fost faina discutia.

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Pai, cum altfel?

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Spiritele deosebite se inteleg………………………

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Salut cu respect pe un tata de fata. Noapte buna!

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Alexandru Petria Asta asa, cu modestie exagerata.

acum 9 ore · Îmi place

Alexandru Petria Noapte buna!

acum 9 ore · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Dar numai dupa o lunga sporovaiala…

acum 9 ore · Nu-mi mai place · o persoană

Daniel Cristea-Enache Tschuss!

Sursa https://www.facebook.com/photo.php?fbid=104440116330225&set=a.104440042996899.6755.100002927111430&type=1&theater

”Cotonogit” in Dilema Veche

Marius Chivu m-a ”ciuruit” într-o cronică din Dilema Veche pentru romanul ”Zilele mele cu Renata”. Textul e scris cam de pe poziția unui popă de țară și denotă că omul n-a citit atent cartea. În fine, fiecare cu opțiunile sale. Poate însă să-mi spună cineva dacă a întâlnit un pornograf decent?

Uite textul:

Zilele mele cu Renata ar putea avea mai toate calităţile unui roman pornografic. În primul rînd, n-are intrigă, numai situaţii.

Protagonistul, pe nume Marius, face sex (o vreme, nişte zile – de unde şi titlul) cu Renata „Fese Crispate“, o ţigancă măritată şi mamă a doi copii, dar şi cu iubitele celor doi prieteni ai săi. În al doilea rînd, totul se întîmplă abrupt, fără nici un fel de preludiu narativ şi fără motivaţie psihologică, întrucît, cum ar zice Umberto Eco, în pornografie personajele n-au voinţă proprie, se oferă în mod automat oriunde, oricînd, în orice combinaţie: bărbaţii au la îndemînă o erecţie, iar femeile îşi desfac picioarele. Apoi, personajul masculin este viril, tupeist şi misogin. Este tot ce se vede din prestaţiile lui şi, oricum, de alte calităţi nu e nevoie. Aceasta ar fi partea de conţinut, dar şi stilistic opera lui Alexandru Petria respectă canoanele genului: frazele sînt scurte (în general enunţiative, fără propoziţii subordonate), simple (alcătuite din vocabularul cotidian), fără ambiguităţi de limbaj (tropii sînt reduşi la comparaţii, iar metaforele, cînd există, au cel mai mic grad de impertinenţă semantică). Apoi, romanul nu este întins: are cu totul 100 de pagini şi este structurat pe capitole de una-două pagini, astfel încît să poată fi citit repede şi în reprize scurte.

 Continuarea aici http://www.dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/un-pornograf-indecent

Criticul Daniel Cristea-Enache mi-a scris pe coperta a IV-a a romanului:

” După dispariţia cenzurii şi a pudibonderiei fals-proletare, adică după 1989/ 1990, „s-a dat drumul” la sex: în viaţa reală, pe ecranele televizoarelor şi în literatură. Întrebarea care s-a pus încă de atunci şi s-a tot repetat ulterior a fost: mai este aceasta literatură artistică, ori simplă manufactură pornografică?

Citind excelenta proză a lui Alexandru Petria, veţi vedea diferenţa.”