Posts tagged ‘revolutie’

decembrie 21, 2011

Dintr-un decembrie memorabil

august 17, 2011

Scandal Dinescu- Cartianu

De pe reteaua Corect:

In editorialul sau din ultimul numar al Cavatencilor, Mircea Dinescu il taxeaza pe Cartianu drept “un semi-ridicol, un mustiuc proaspat in gura unor trompetisti cocliti si cu ochii albastri”. Publicam editorialul lui Dinescu, cu precizarea ca el este raspunsul unui atac al lui Grigore Cartianu din Adevarul, acelasi trust de presa. In continuare publicam si editorialul lui Cartianu.

Dupa 20 de ani, de Mircea Dinescu

 “Un ins lipsit de organul nuantei, care a „confiscat“ cu nerusinare ade­varul despre revolutia din ’89 si care-si inchipuie ca istoria se poate masura cu metrul de croitorie, ma someaza in calitatea mea de „Mesia“ sa-mi dau cu parerea ca un sef de cadre despre „apostolii“ anonimi si patati ce s-au inghesuit in studi­o­ul 4 al televiziunii romane pe 22 decembrie ’89.

Acest domn semi-ridicol nu-i decit un mustiuc proaspat in gura unor trompetisti cocliti si cu ochi al­bastri care, aidoma lupilor, isi hra­nesc progenitura cu vomitatura unui hoit nedigerat, sperind ca adevarul lor gingav, obez si chel sa inlocuiasca micile neadevaruri cu care ne pe­ticim existenta de 20 de ani incoace.

Ca sa nu moara nedumirit si ca sa inteleaga, cit de cit, cum s-a tre­cut pirleazul dintre comunism si capitalism, ii reproduc un articol publicat pe 12 noiembrie 1991 in proaspata pe-atunci Academie Catavencu, prima lectie de alfabetizare:

Balcoane, lamii, boieri si conspiratii

Dati aducatorului un ghiudem si doi cirnati, aceasta era parola prin care procurau arme bonjuristii nostri la 1848. Se pregatea nasterea lui Caragiale si Istoria nu putea sa-si refuze damful de mititei. Varsare de singe n-a prea fost atunci, nici ba­gare de picior in ghips. Un eventual proces al domnitorului s-ar fi intimplat mai degraba la pravalia spiterului, unde stramosul lui Voican i-ar fi ras lui Bogdan-beg barba si l-ar fi condamnat sa poarte in loc de islic pantaloni nemtesti. Balcon a existat si pe vremea aceea in dulcele tirg al Iesilor, la hotel Petersburg. Nu stiu citi senatori a produs acel balcon, cert e ca incepuse sa fulguiasca si, fiindca nu se facea sa tii poporul in frig, un revolutionar a rostit plin de patos catre multimea adunata in piata un discurs concis si pragmatic: „Din pricina timpului nefavorabil, revolutiunea se amina pentru miine la aceeasi ora“.

Balconautii erau si pe atunci fii de nomenclaturisti, nepoti de postelnic (adica ministrul Trebilor din Afara), veri cu aga, cumnati ai logofatului bisericesc, si riscau sa fie bagati o tira la gros, incuiati in manastire, pedepsiti sa plece la Paris, iar unii mai saraci in rude, ca Nicu Balcescu, sa fie expulzati la Palermo, fiindca abia peste 100 de ani am inceput si noi sa cultivam intelectuali in serele din Siberia.

Sub Regretatul, complotam si noi pe la Casa Scriitorilor, puneam si noi la cale memorii si dulci proteste. La o intilnire conspirativa cu Alecu Paleologu pe un hol mai intunecat, in timp ce susoteam cu ochii in patru, a trecut pe linga noi o cucoana cu un pachet luminos in brate. Fulgerat o clipa, boier Paleologu s-a scuturat ca in fata unei vedenii si, cu o paloare hamletiana, exclama: „Lamii? Unde ai gasit lamii?!“. „S-a bagat la bufet“, rosti fata Morgana. Conspiratia s-a aminat, evident, boierul disparind ca un fum inspre coada fatidica, fiind­ca nu mai vazuseram lamii de vreo patru ani.

Facind inventarul, adica adunind si impartind ghiudemul, balcoanele, boierii, nomenclaturistii, lamiile si conspiratiile, ceva imi incurca socotelile: 1.500 de morti si 3.000 de raniti.

Cum de-am uitat, Doamne, sa-i anuntam atunci, in Decembrie, ca pe aceste meleaguri revolutiile se amina din pricina timpului nefavorabil?”

 

Iude in rol de sfinti, de Grigore Cartianu

“Timp de 20 de ani, noi, romanii, am avut o fotografie la care ne uitam cu un respect aproape religios.

Prima imagine din Studioul 4 al TVR se asezase in sufletul nostru ca o icoana. Un fel de „Cina cea de taina”, cu „mantuitorul” Dinescu vestind, din mijlocul „apostolilor” sai, caderea tiraniei. Atunci, in decembrie ’89, i-am fi urmat chiar si pe cruce. Ne-am fi dat viata pentru ei si pentru idealul in numele caruia ne chemau la arme: lupta cu demonii dictaturii. De altfel, aproape o mie de compatrioti chiar au fost rastigniti in acele zile, dupa aparitia la televizor a „mantuitorului” Dinescu si a „apostolilor” sai.

Apoi, rand pe rand, „apostolii” au inceput sa devina iude. Icoana a crapat, iar prin fisurile ei se vede imaginea hada a unei piese ordinare, pusa in scena de indivizi fara Dumnezeu. Si cand scriu asta, am sub ochi fotografia alb-negru a momentului in care Mircea Dinescu striga „Fratilor, am invins!”. Cateva personaje manjesc deja acest tablou pe care chiar ni-l doream a fi revolutionar.

Mai intai am aflat ce hram purta „bravul capitan” Mihai Lupoi: trompeta care deschide drumul unui periculos agent sovietic (spion GRU), generalul Nicolae Militaru, spre postul de comandant al Armatei romane. Ceva mai tarziu, ne-am lamurit pe deplin: in ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu, Lupoi era prietenul de taina al sefului retelei GRU in Romania, generalul Maiorov. Intru aducere aminte: GRU era serviciul de spionaj al Armatei sovietice.

Acum, dupa mai bine de doua decenii, aflam ca unul dintre cei mai entuziasti cetateni din Studioul 4, pe nume Costin Tugui, era un vajnic turnator la Securitate. Ma uit acum la „V”-ul degetelor sale, incrucisate in semn de victorie, si totul capata un aer oribil. Ce pacaleala! Cata minciuna! Cat de naivi am putut fi!

Privesc poza cu si mai multa atentie si incep sa pun sub semnul intrebarii toate „V”-urile din Studioul 4. Atatea degete raschirate, atatea priviri electrizate, atatia pumni stransi in semn de triumf revolutionar… Plus Dinescu sprijinindu-se pe umarul lui Lupoi…

Poate ca Mircea Dinescu va binevoi, totusi, sa ne spuna ce crede acum despre Costin Tugui si despre Mihai Lupoi. Si – de ce nu? – despre alti colegi de Revolutie din Studioul 4: Cico Dumitrescu, Gelu Voican Voiculescu, Teodor Brates, George Marinescu…

Au vorbit „apostolii”, ar fi cazul sa vorbeasca si „mantuitorul”.”

Sursa- Corect http://www.corectnews.com/social/dinescu-il-face-de-cacao-pe-cartianu