Amintiri cu Augustin Zegrean

Prin anii 90 am lucrat ca redactor la revista „Zig-zag”, care, alături de săptămânalul „Expres”, condus de Cornel Nistorescu, era una dintre cele mai influente publicaţii ale vremii. Scriam anchete speciale.
În acea perioadă l-am cunoscut pe Augustin Zegrean, acum preşedinte la Curtea Constituţională. Era avocat la Bistriţa. Apăra un tip care m-a dat în judecată pentru calomnie, fiindcă am afirmat într-un articol că a fost ofiţer de securitate acoperit. La un moment dat, Zegrean a spus instanţei că o sa ceară o adeverinţă de la SRI că n-a fost ofiţer de securitate acoperit clientul său. La întrebarea judecătoarei dacă sunt de acord cu intenţia lui Zegrean, am replicat că da, în măsura în care SRI este policlinică să dea asemenea adeverinţe, dar că, în conformitate cu legislaţia, n-are cum sa elibereze actul, să deconspire un agent acoperit. Toţi cei din sala de judecată din Bistriţa au râs. Am mai amintit, cu sadism- recunosc, că avocatul părţii adverse ar fi trebuit să ştie că Legea Siguranţei Naţionale din timpul respectiv, pe care a votat-o şi Zegrean când a fost parlamentar, nu permite deconspirările. Răutăcios, nu m-am putut abţine să nu întreb în faţa judecătoarei dacă Zegrean n-a fost cumva la bufetul Parlamentului când s-a votat legea. Au urmat alte râsete.
Procesul s-a întins pe durata a doi ani. Înaintea unei şedinţe de judecată, se ţineau dimineaţa, începând de la 8.30, pe hol, Zegrean s-a răstit la mine că vrea să mă bage în puşcărie, ca să fiu un exemplu pentru colegii din presă, că prea scriem ce ne trece prin cap, că „destabilizăm” ţara . La ora aia matinală n-am rămas fără replică la călcătura pe bombeu şi i-am răspuns cu un scurt „Bagi pe mă-ta în puşcărie!”. A întins-o cu coada între picioare, tremurând de furie.
Convins că o să vină cu argumente zdrobitoare, odată, Zegrean a propus instanţei să fie audiaţi fostul şef al Securităţii din Bistriţa şi adjunctul său, aflaţi într-un anumit an la o instrurire la Grădiştea, unde Securitatea avea două unităţi. Numai că clientul lui Zegrean a fost în una ca militar, iar cei doi în cealaltă unitate. Ceea ce am subliniat şi eu, când am putut să interoghez martorii. La întrebarea simplă adresată foştilor securişti, bazată pe certitudinea compartimentării muncii de informaţii, dacă au avut acces la documentele secrete ale celeilalte unităţi, unde se afla cel care m-a dat în judecată, ambii au răspuns că nu. Într-un moment de sinceritate, fostul şef al Securităţii Bistriţa a afirmat în faţa judecătoarei că nu ştie chiar de ce a fost chemat, că nu înţelege logica. Vă daţi seama ce atmosferă a fost în sala de judecată… Ca la The Benny Hill Show. După acest episod, cel care m-a dat în judecată a renunţat la serviciile avocatului Zegrean.
Cam asta a fost pe scurt „întâlnirea” mea cu celebrul Zegrean. Merită să mai spun că am câştigat procesul. Şi că n-am avut avocat. M-am apărat singur.
Alexandru Petria

5 comentarii to “Amintiri cu Augustin Zegrean”

  1. Pe saitul AEP http://www.roaep.ro/ro/section.php?id=atasamentesection&1ds=119&dc=15 sunt afisate”listele electorale permanente”pe tara si pe judete la data de 09.07.2012 folosite la referendum.Acestea au doua coloane:1)numar total de alegatori=18 308 612 si 2)numar de alegatori cu carte de indentitate(CI)=15 714 403.Analizind cele doua cifre rezulta ca 2 594 209 alegatori nu au carte de indentitate(CI) deci,nu pot sa voteze! Se pune intrebarea cine si in baza carei reglementari legale a inscis 2 594 209 persoane fara indentitate in” listele electorale permanente”.Eu cred ca aceasta operatiune ilegala a fost facuta cu vadita intentie de mari numarul de alegatori in cifra absoluta si pe cale de consecinta cvorumul!

  2. „Aveți ochi, dar nu vedeți, aveți urechi, dar nu auziți”…Pare-se că Mântuitorul a adresat această apostrofă noilor politicieni români, care refuză, ca un blestem, să vadă adevărul și să procedeze ca atare! Acest moș Tăgârță de Zegrean, care nici de zegras în iad nu-i bun, NU POATE sta în fruntea acestei suprastructuri de putere, date fiind handicapurile cu care l-a pricopsit Dumnezeu! În fața oricărei comisii medicale, psihiatrice, patologice, acest ipochimen nu ar trece testul! Și, ce-i de făcut, s-ar fi întrebat, pe bună dreptate Lenin, cel de la care a supt catran Zegrean? Instituită o comisie medicală și în urma expertizei, internat într-un sanatoriu, unde să-și petreacă tot restul zilelor, iar pentru ceilalți corifei ai comisariatului poporului de pe vremea lui Stalin, să se instituie o comisie de testarea cunoștințelor juridice. Îmi amintesc că, în urmă cu ceva ani, la examenul de titularizare, nici un magistrat nu a luat notă mai mare de 3 TREI!!!

  3. Doru Ciobanu: se poate vota si cu pasaportul

  4. @serban : Nu contează cu ce se poate vota; contează ce caută pe liste cei care nu au act de identitate? Şi mai ales, cum pot avea paşaport nişte oameni care n-au carte de identitate?
    @Doru Ciobanu : V-aţi gândit că acei 2.594.209 oameni ar putea avea buletin de identitate (carneţel din ăla vechi) şi nu carte de identitate? Tatăl meu a murit în 2007, dar avut niciodată carte de identitate, ci buletin de-ăla vechi.
    @Stoianov Beniamin : Toate gunoaiele care nu au încăput pe listele PSD la alegerile parlamentare din 2000 au fost puse pe diferite funcţii. Legea e defectuoasă, pentru că spune că judecătorii de la Curtea Constituţională nu trebuie să fie membri vreunui partid, nu şi că nu trebuie să fi fost. Evident că zilele lui Băse sunt numărate. Dar nu sunt foarte entuziasmat. Vorba lui Pleşu, fiind întrebat dacă merge la referendum : „Nu vreau să înlocuiesc un berbec cu două gâşte”.

  5. Mai am o nelămurire cu privire la listele electorale : nu trebuie trecuţi pe liste toţi cei care au buletin de România, deci domiciliul stabil în România? La recensământ, anul trecut parcă mai erau 19.500.000 locuitori. Dar dacă o persoană care are adresa din buletin la mine acasă şi e plecată afară e numărată sau nu la recensământ? Deci în cei 19.500.000 de români sunt cuprinşi şi cei plecaţi în străinătate sau nu? Dacă cei în 18.500.000 de oameni cu drept de vot sunt cuprinşi şi cei din străinătate, înseamnă că pe teritoriul României avem doar 15.500.000 de alegători?!? Pentru că din cei 3.000.000 de români din străinătate, 99% au domiciliul stabil în România, adică au buletin de România. Citiţi acest articol http://www.jurnalul.ro/special/3-milioane-de-romani-la-munca-in-strainatate-528860.htm şi o să vedeţi că, în conformitate cu Anuarul Statistic al României din 2008, erau 65.874 de români peste hotare. ATENŢIE!!! Cifra reprezintă numărul românilor PLECAŢI DEFINITIV în străinătate. Şi sunt puţini, asta pentru că marea majoritate a românilor plecaţi la lucru în străinătate stau în chirie, deci au domiciliul stabil în România.

Lasă un comentariu